1,166 matches
-
corelaționale asimilează răspunsurile atitudinale cu cele opinionale -, în contextul de față, vomechivala și noi atitudinea cu opinia, așa cum am făcut-o, de altfel, și în secțiunea precedentă. Iar în ceea ce privește factorii și mecanismele schimbării, vom stărui asupra celor prezente în fenomenul persuasiunii prin mass-media, fenomen atât de intim legat de problematica opiniei publice. El a fost studiat pentru prima oară de către C. Hovland, I. Jenis și H. Kelly la începutul anilor ’50, autorii aplicând modelul sursă (comunicator)- mesaj - receptor (audiență). Vom spune
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de intim legat de problematica opiniei publice. El a fost studiat pentru prima oară de către C. Hovland, I. Jenis și H. Kelly la începutul anilor ’50, autorii aplicând modelul sursă (comunicator)- mesaj - receptor (audiență). Vom spune de la început că efectele persuasiunii depind de interacțiunea, de jocul dintre factorii implicați în cele trei entități. Din rațiuni metodice însă, vom proceda la expunerea lor succintă, pe categorii. 1. Caracteristicile sursei/comunicatorului. Felul în care este perceput comunicatorul și ce caracteristici și motivații îi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
considerată expertă și în alte domenii (cheltuirea banilor publici, săzicem). Oricum, alți factori rămânând constanți, cu cât credibilitatea e mai accentuată, cu atât mai puternică este influența ei în schimbarea de atitudine. Asemănarea sursei cu receptorul sporește, de asemenea, influența persuasiunii. Asemănarea înseamnă, la rândul ei, similaritatea comunicatorului cu persoana-țintă, reciprocitatea și grupul de referință. Similaritatea poate fi etnică, religioasă, de statut socioeconomic, de vârstă, de sex ș.a. și chiar una de trăsături fizice. Și în această arie, cercetările sunt încă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ai grupului, cât de normele grupului. Tendința indivizilor de conformare la normele grupului acționează ca un factor important în schimbarea de atitudini: dacă sursa (și mesajul) sunt în discordanță cu valorile și normele grupului de referință, e puțin probabil ca persuasiunea să aibă loc. Schimbarea atitudinală e mai pronunțată când argumentele provin de la surse multiple. Ea are loc însă numai în condițiile în care există un consens între argumente, iar acest consens nu este perceput ca unul artificial, regizat, ci este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
între argumente, iar acest consens nu este perceput ca unul artificial, regizat, ci este rezultatul unor surse cu adevărat independente (Harkins și Petty, 1987). 2. Conținutul și formarea mesajului. Studiile din domeniu au confirmat afirmația de ordinul evidenței că efectul persuasiunii depinde de forța, tăria argumentelor, dar au și nuanțat-o. În principal, nuanțările apar pe următoarele direcții. Cel puțin pentru unsegment populațional, poziția propusă nu trebuie prezentată închisă, cu concluzii definitive, ci deschisă, problematizată, cu întrebări (retorice). Repetarea argumentelor sporește
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de scump plătite - pun un așa mare preț pe forma mesajului este o ilustrare pregnantă a importanței acestui mijloc de comunicare de masă în problema discutată aici. 3. Subiectul receptor și caracteristicile sale. Încă în abordările clasice ale schimbării prin persuasiune s-a subliniat că subiectul expus comunicării nu este un receptor pasiv. Ideile și propunerile comunicatorului nu se imprimă automat în mintea individului și cu atât mai mult ele nu sunt acceptate necondiționat. Studiile mai recente au dezvoltat și concretizat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pasiv. Ideile și propunerile comunicatorului nu se imprimă automat în mintea individului și cu atât mai mult ele nu sunt acceptate necondiționat. Studiile mai recente au dezvoltat și concretizat această teză. În privința implicării eului ca un factor pregnant în eficiența persuasiunii, se poate distinge între două clase de variabile: una ce ține de atașamentul eului față de atitudinile prealabile ale subiectului, iar cealaltă, de importanța problemei în discuție, de implicațiile ei pentru persoana-țintă (Sears et al., 1991). La rândul lui, atașamentul se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
referință, de contextul concret în care receptează mesajele, de capacitățile și preocupările intelectuale și de alte caracteristici și împrejurări. Sintetizând și interpretând cercetări pe această temă, Petty și Cacioppo (1986) preconizează modelul probabilității de elaborare, care indică faptul că eficiența persuasiunii e legată de probabilitatea și gradul în care subiecții-țintă elaborează răspunsuri cognitive la mesaj. Două principale procese- susțin autorii - operează aici: persuasiunea prin ruta centrală și cea prin ruta periferică. Pe ruta (calea) centrală, indivizii scrutează cu mare atenție informația
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cercetări pe această temă, Petty și Cacioppo (1986) preconizează modelul probabilității de elaborare, care indică faptul că eficiența persuasiunii e legată de probabilitatea și gradul în care subiecții-țintă elaborează răspunsuri cognitive la mesaj. Două principale procese- susțin autorii - operează aici: persuasiunea prin ruta centrală și cea prin ruta periferică. Pe ruta (calea) centrală, indivizii scrutează cu mare atenție informația primită, o analizează critic și o interpretează, dezvoltând răspunsuri cognitive complexe. În acest caz, tăria și consistența logică a argumentării din partea sursei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sursei (prestigiul ei, asemănarea și atractivitatea), dar și de forma mesajului (sunete și imagini) și de împrejurările în care primesc mesajul (sunt singuri sau cu alții, există alte surse ce le distrag atenția etc.). Prin urmare, pe ruta periferică, succesul persuasiunii va depinde de valoarea și intensitatea acestor aspecte. La întrebarea de ce indivizii practică una sau alta din cele două modalități (rute) se răspunde în general că faptul acesta depinde de gradul de cultură și inteligență, de capacitățile intelectuale. E adevărat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
oameni despre poziția propusă (raționamentul acceptării unei idei datorită consensului ei accentuat în rândul populației). Rezistența la schimbare. Indivizii cărora sursa li se adresează nu numai că prelucrează informația diferențiat, dar dezvoltă și mecanisme specifice de apărare, de rezistență la persuasiune. Un prim mecanism de acest fel este expunerea selectivă, proces prin care, conștient sau nu, oamenii evită supunerea la acele informații care sunt în dezacord cu valorile, normele, atitudinile și opiniile lor și caută preferențial informațiile ce susțin convingerile lor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care face parte persoana este închisă și conservatoare, șansele de a primi și interpreta informații ce subminează convingerile colective sunt mici. Datorită expunerii selective, în multe cazuri mesajul nici nu ajunge la receptor. Dar, chiar odată ajuns, persoanele-țintă pot rezista persuasiunii prin deprecierea credibilității sursei (nu este demnă de încredere, urmărește interese ascunse etc.) sau prin distorsionarea mesajului (reținerea doar a afirmațiilor ce convin, ridiculizarea argumentelor ș.a.) și prin elaborarea de contraargumente. Implicit sau explicit, conștient sau subconștient, în vorbe sau
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sursă-mesaj-receptor, cercetările ulterioare au adus dezvoltări, mai ales pe linia medierilor cognitive. De la expunere până la materializarea în acțiuni, o serie de factori blochează și distorsionează poziția promovată de emițător. Pe bună dreptate, într-o carte dedicată special căilor și mecanismelor persuasiunii, fructificând rezultatele experimentelor și teoretizărilor de până în anii ’70, Kapferer (2002) alocă un spațiu extins problemei persistenței schimbării. El face observația că, pe de o parte, în cazul mass-mediei, puține sunt măsurările de schimbare atitudinală imediat postmesaj, iar pe de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
multe sunt non-persistente. În legătură cu efectele sleeper („ațipeală”) - prin care se afirmă că, în timp, mesajul persuasiv amplifică schimbarea, gestând cumva în psihicul nostru -, autorul susține că acestea au puțină valabilitate în viața curentă (Kapferer, 2002, p. 260). b. Educația și persuasiunea urmăresc expres inducerea și schimbarea unor atitudini, dar cele mai multe atitudini le achiziționăm și le transformăm în mod spontan. Psihologia socială spune că una dintre cauzele principale ale schimbării atitudinale în viața de zi cu zi este discrepanța ce apare între
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
deontologie, o suită de criterii obiective după care operează selecția materialelor. În cazul preluării rezultatelor sondajelor de opinie, spre exemplu, contează prestigiul instituției care a efectuat sondajul și importanța problemei cercetate. Într-o lucrare recent apărută și în românește vizând persuasiunea, Charles Larson (2003) analizează și alte procedee prin care cei interesați încearcă să determine publicul să-și însușească anumite idei, atitudini și comportamente, să urmeze anumite politici sau să cumpere produsele pentru care se face reclamă. Un procedeu important este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
agregarea statistică - oricât de rafinată ar fi ea - a opiniilor individuale. Este clară diferența dintre interacțiunea „statistico-matematică” a opiniilor și interacțiunea reală a acestora în procesul viu al discuțiilor în dinamica de grup, unde intervin ample fenomene de controversă, de persuasiune, de autoritate etc. Ca și interviul individual, interviul de grup se poate realiza în cele trei forme: structurat, semistructurat și nestructurat. Dar dacă în cazul celui individual, structurat înseamnă, cum am mai spus, aplicarea chestionarului standardizat, situându-ne deci în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Handbook of Qualitative Research, Sage Publications, Londra. Javeau, Claude (1990), L’Enquête par questionnaire, Éditions de l’Université de Bruxelles, Bruxelles. Kahneman, D., Miller, D. (1986), „Norm theory: Comparing reality to its alternatives”, Psychological Review, 93. Kapferer, Jean-Noël (2002), Căile persuasiunii. Modul de influențare a comportamentelor prin mass-media și publicitate, Comunicare.ro, București. Katz, E., Lazarsfeld, F. (1955), Personal Influence: The Part-played by People in the Flow of Mass-communications, Free-Press, Glencoe. Kelly, Harold (1976), „Processes of Causal Attribution”, în P. Hollander
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Casey, Mary Anne (2005), Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată, Editura Polirom, Iași. La Pierre, R. (1934), „Attitudes vs. Actions”, Social Forces, 13. Lajouanie, Antoine (1983), Le marketing téléphonique, Les Éditions d’Organisation, Paris. Larson, Charles U. (2003), Persuasiunea. Receptare și responsabilitate, Editura Polirom, Iași. Lazarsfeld, Paul (1957), „Public Opinion and Classical Tradition”, Public Opinion Quaterley, 21. Lazarsfeld, Paul (1970), Philosophie des sciences sociales, Gallimard, Paris. Lazarsfeld, Paul (1971), Qu’est-ce que la sociologie, Gallimard, Paris. Lazarsfeld, Paul (1978
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
silise adesea pe arhitect să accepte comenzi neplăcute, ba chiar să solicite avansuri. - Ei, și acum ce-i de făcut? se-ntreba tare arhitectul defață cu soția sa. - Să-mi dai bani, Ioanide! răspunse aceasta cu cea maimare amabilitate și persuasiune. - N-am, zise Ioanide, și în același timp trăgând un sertar, scotoci pe sub hârtii și scoțând un pachet de bancnote dădu o parte soției sale, care începu să-i numere. - Nu cred că are să-mi ajungă, Ioanide! - Elviro, te rog
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
toreadorii, cu mișcări repezi. - Păi, nu m-ați îndemnat voi să-l vând, copii? - Foarte bine, noi te-am îndemnat, dar de ce să mă facide râs, să țin omul cu vorba? L-ai vândut altcuiva. - Gîndiți-vă și voi, încercă Hagienuș persuasiunea, unlucru de artă nu se dă oricui. L-am vândut unei persoane culte, care îl va îngriji ca pe ochii din cap. - Cui l-ai vândut, cui nu - nu importă. Barem să-l fivîndut mai bine. Cu cât l-ai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care acesta pomenea nu i se părea lucru serios, gîndindu-se la privirea aprigă a lui Ioanide, la gesturile lui decisive. Chiar când Pomponescu desfășura teoria sfielii zâmbind oficios, Ioana avea sentimentul unei autorități exercitate asupra sa cu mijloacele blânde ale persuasiunii. Însă Pomponescu nu mințea, avea doar timiditatea solemnă. Se obișnuise în vizitele ministeriale, la banchete, să culeagă roadele acestei modestii pompoase și nu trăda procesul interior. De altfel, soliditatea lui trupească înlătura orice banuială în acest sens. Ai fi zis
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
asta? . - La primăvară, la vară, nu e grabă! . - Atunci pentru ce-mi oferiți onorariul? . - Păi, ca să studiezi în tihnă planul, să întocmești proiectul. . - Am timp de ajuns cu o lună, două înainte.Gaittany intră în panică și făcu eforturi de persuasiune. . -Am să-ți împărtășesc un secret. Dispun de o sumă de . bani în scopul de care ți-am spus. Dacă nu închei acum contractul și angajez lucrarea, te pomenești că mai târziu se răzgândește cineva și propune fondul pentru alt
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
râzi, un Casanova sui generis. Byron și Chateaubriand ar eșua lamentabil, cel puțin în sfera în care se-nvîrtește. E așa de convins de avantajul pentru o femeie de a se mărita cu el, încît produce o fascinație, un fenomen de persuasiune absurdă. N-are tracul ieșit din considerația pentru femeie. În locul lui Dante, decât să facă atâta misticism, ar fi cerut pe Beatrice de nevastă și ar fi obținut-o imediat. Oricare dintre oamenii comuni are mai multe șanse la femei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
competitor al catedrei. . - Mă mir, zise Conțescu, credeam chestiunea aranjată. lată un ce neprevăzut. S-o constrâng n-am calitatea și nici nu cred c-ar fi bine; să apelăm la serviciile soției mele. Ca soră, are alte mijloace de persuasiune. Conțescu expedie deci pe Gonzalv la sora Erminiei, care fu fără înconjur de părere că ideea soțului ei nu era convenabilă. Erminia n-ar fi devenit niciodată o bună soție, era obișnuită să trăiască împreună cu fratele ei. Pe urmă, Gonzalv
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
împrumutată din limbajul arhitecților) nu spune nimic și adesea veritabili uriași se prăbușesc din cauză că au un suflet de copil. Conțescu nu e convins că e necesar să moară și astfel nu moare. Decesul lui nu poate fi obținut decât prin persuasiune. Când Gonzalv îl va convinge că viața nu merită să mai fie trăită și Conțescu se va abandona proceselor de corupție celulară, atunci va muri. . - E o idee asta, zise umoristul Hagienuș. Să i-o spui lui Gonzalv. . Deși Gonzalv
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]