1,120 matches
-
un centru partinic european 166. În realitate, analiza sa se referă în principal la grupurile politice și deloc la contribuția FEP. El a arătat, desigur, că grupurile politice pot juca un rol substanțial; în schimb, n-a demonstrat lipsa de pertinență a federațiilor europene de partide. Pe de altă parte, partidele europene se confruntă cu dificultăți într-un sistem de partide europene în devenire. Pentru Christophe Lécureil, acesta este, evident, într-un stadiu "embrionar", ceea ce se explică prin două motive. Elementele
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
în scop analitic, că dinamica interacțiunii elitelior naționale și europene a cunoscut două mari faze. Mai întîi, cea de contact, apoi o lungă fază de cooperare și, poate, în viitor, o fază de integrare 695. Examinarea federației social-democrate a confirmat pertinența analizei lui Niedermayer, ca și indicatorii propuși. Dacă pînă în 1973 PSCE erau într-o fază de contact, am arătat că au trecut apoi la una de cooperare. O dată cu UPSCE, cooperarea social-democrată s-a dezvoltat continuu în ceea ce privește actorii partinici, structura
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
transnațională a ajuns într-o etapă în care poate începe să se transforme și să treacă de la o variabilă dependentă la una independentă a integrării europene"746. Analiza actelor I și II a politicii locurilor de muncă a PSE confirmă pertinența acestei abordări a europenizării de jos în sus, în care PSE constituie o variabilă independentă, iar politicile locurilor de muncă din UE sînt o variabilă independentă. Rămîn totuși două probleme. Prima constă în a specifica atît variațiile la nivelul PSE
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
atare simulacru, mențiunile lor nu coincid cu sculptura faimoasă pe care o admirăm astăzi. Atribuția ei etruscă, raportarea la secolul V a.c., acceptate, lung timp, ca un loc comun în comentarii, nu puteau să reziste unei analize mai strînse, invalidînd pertinența asocierii cronologice cu alte piese muzeale, de felul Himerei din Arezzo. Intuită de către studioși circumspecți, Wilhelm Bode spre exemplu, incompatibilitatea nu implică doar nuanțe de ordin stilistic, în cauză sînt elemente precise privind tehnica metalului și însăși mărturia brută, de
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
calității serviciilor de formare continuă. Scopul final al unui program de formare profesională este producerea de noi competențe, a unui ansamblu de cunoștințe, capacități și comportamente utile în profesie. Următoarele caracteristici definesc și stabilesc nivelul de calitate al acestor competențe: - pertinența unei competențe exprimă adecvarea sa la obiectivele stabilite; - oportunitatea unei competențe se reflectă în modul în care aceasta servește la rezolvarea unei probleme sau la adaptarea la o situație nouă; - concordanța unei competențe se referă la nivelul de corespondență dintre
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
calității serviciilor de formare continuă. Scopul final al unui program de formare profesională este producerea de noi competențe, a unui ansamblu de cunoștințe, capacități și comportamente utile în profesie. Următoarele caracteristici definesc și stabilesc nivelul de calitate al acestor competențe: - pertinența unei competențe exprimă adecvarea sa la obiectivele stabilite; - oportunitatea unei competențe se reflectă în modul în care aceasta servește la rezolvarea unei probleme sau la adaptarea la o situație nouă; - concordanța unei competențe se referă la nivelul de corespondență dintre
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care permitea aplicarea de note și calificative fiecărei țări sau națiuni, În funcție de gradul ei de „Înapoiere” sau „dezvoltare”, În raport cu standardul ideal al „lumii civilizate”, fasonat În Europa Occidentală. O problemă importantă pe care o ridică această situație este aceea a pertinenței, a „Îndreptățirii” sistemului de standarde și reprezentări elaborat de Occident. Oare lucrurile nu stau cumva „chiar așa” cum le interpretează viziunea respectivă? Modernizarea, pe calea parcursă de Occident În secolele XVIII-XX, nu este oare singura alternativă viabilă de dezvoltare a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
foucaldiană. Tot ceea ce pot spune este că Încercarea de a ieși dintr-o atare dilemă presupune asumarea unei perspective ideologice, implicată și moralizatoare, așa că prefer să las fiecărui cititor posibilitatea de a-și exprima opțiunea sau chiar de a contesta pertinența Întrebărilor de mai sus, fără a-mi mai preciza și argumenta propriul punct de vedere. Altă problemă care merită să fie amintită privește efectele psihologice multiple pe care le generează situarea privilegiată a Occidentului, a sistemului său de valori și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
revine Încă o dată asupra subiectului În 1809, când scrie că româncele din comitatul Sătmarului „au forme rotunde și o frumusețe deosebită” (Szirmay Antal, Szathmár vármegye..., vol. I, p. 10). György László XE "László" , op. cit. Ibidem, pp. 71-73. Ibidem, pp. 73-74. Pertinența „caracteristicilor naționale” este susținută cu o argumentație identică (experiența nemijlocită este cea care le confirmă, iar respingerea lor echivalează cu refuzul realității) de către ziaristul american contemporan Robert Kaplan - autorul unor relatări de călătorie de mare succes, prin același Orient bântuit
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fază a pretestării, administrarea chestionarului se face față în față și îmbracă forma unui interviu, subiectul avînd o mai mare libertate în formularea răspunsurilor. Analiza răspunsurilor va conduce la luarea unor decizii privind alegerea termenilor și semnificația acestora pentru subiecți, pertinența catego riilor de răspuns propuse inițial și sistemul de cotare, ordinea întrebărilor și semnificația non-răspunsurilor. În urma acestor analize, întrebările pot fi păstrate în forma inițială, reformulate sau excluse. În a doua etapă a pretestării se realizează o analiză a validității
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
absolut noi În domeniul atât de vast și de interesant al semio-pragmaticii și de a introduce concepte și principii noi. Doresc doar să demonstrez, prin analiza concretă a unor fapte reale de comunicare, că, cel puțin În acest moment, teoria pertinenței, care se dorește a fi axul de referință al cercetării mele, se dovedește a fi unul dintre cele mai potrivite instrumente pentru descrierea și explicarea comunicării, În general, a procesului de interpretare, În special. Îmi propun ca această apreciere să
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a asigura succesul comunicării. În cazul, de exemplu, al teoriei conversației propusă de Grice, fără cunoașterea de către interlocutori a maximelor conversaționale aceștia nu ar putea efectua demersul inferențial necesar recuperării a ceea ce autorul numește vouloir dire / speaker’s meaning. Teoria pertinenței operează cu un principiu fundamental al acțiunii umane, cel al randamentului, exprimat printr-un raport dinamic Între costurile și beneficiile fiecărei acțiuni În cazul comunicării, așa cum vom vedea, Între efortul de prelucrare și beneficiile/efectele cognitive ale unui enunț; este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care trebuie săși utilizeze din plin și pe parcursul Întregului proces de comunicare capacitățile perceptive, mnemonice și raționale pentru a reconstrui, din informația fragmentată și, cel mai adesea, incompletă, oferită de locutor, prin enunțul său, Întregul gând al acestuia. Chiar dacă teoria pertinenței are un caracter unitar și acoperă atât comunicarea orală cât și pe cea scrisă, ea Își dovedește adevărata forță explicativă În cazul comunicării orale, În special În conversația directă, față-În-față. Aici se evidențiază cel mai bine rolul crucial pe care
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de delimitare conceptuală datorită utilizării sale frecvente În vorbirea de zi cu zi cu sensuri diferite de cel tehnic care ne interesează În prezenta lucrare. Ca o consecință logică a ideilor mai sus menționate, În special a faptului că teoria pertinenței poate descrie / explica orice tip de comunicare, corpusul pe care voi Încerca să demonstrez ceea ce mi-am propus este variat și conține Înregistrări directe ale unor fragmente reale de conversație, Înregistrări radio din domeniul aviației, fragmente din texte scrise precum și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
se probează contribuția diferitelor optici asupra conceptului de context În comunicarea reală. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că toate abordările vor avea ca reper, mai mult sau mai puțin explicit, conceptul de context așa cum este el definit În teoria pertinenței. Fiecare teorie analizată se va regăsi În interpretarea unui enunț / text. Detalierea modului concret În care contextul participă la recuperarea semnificației enunțului va face obiectul subcapitolului alocat teoriei pertinenței. Cercetarea tuturor teoriilor care au acordat o importanță, mai mare sau
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
puțin explicit, conceptul de context așa cum este el definit În teoria pertinenței. Fiecare teorie analizată se va regăsi În interpretarea unui enunț / text. Detalierea modului concret În care contextul participă la recuperarea semnificației enunțului va face obiectul subcapitolului alocat teoriei pertinenței. Cercetarea tuturor teoriilor care au acordat o importanță, mai mare sau mai mică, rolului contextului În comunicare fiind practic imposibilă, s-a impus o selecție, iar criteriul de alegere a unora dintre ele a fost acela al importanței pe care
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Gradientul ne arată variația unei mărimi 1.3.2. Contextul din perspectiva interpretului Așa cum apare el din perspectiva interpretului, contextul este de maximă importanță pentru că interpretarea are un rol vital În reușita unui act de comunicare. Cel puțin În teoria pertinenței, el ocupă primul plan (trebuie să precizez faptul că În această teorie nu se face o distincție explicită Între contextul În care se produce enunțul și cel În care acesta se interpretează; cercetarea face referire doar la contextul În care
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
deplin justificare utilizarea conceptului de context: tot ceea ce există pe lângă text și este relevant În raport cu acesta. Agentul uman aflat În poziția de interpret al unui enunț percepe două entități distincte: un stimul puternic (care va fi numit ostensiv - În teoria pertinenței), adică enunțul, și un fundal, o Țesătură semiotică de alți stimuli / alte semne, mai mult sau mai puțin relevanți / relevante În raport cu textul la momentul receptării acestuia. Acest fundal formează contextul la nivelul interpretului. Este lesne de observat faptul că ceea ce
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
enunțul trimite); pentru a dezambiguiza semnificația frazei rostite; pentru a Încerca să găsească, dincolo de semnificația frazei, intenția pe care a avut-o locutorul atunci când a produs-o; În structura contextului interpretului ar putea fi incluse următoarele componente principale ( În teoria pertinenței, ele sunt de fapt sursele din care interpretul Își va extrage premisele necesare prelucrării semnificației frazei): secvențele lingvistice anterioare enunțului supus interpretării mediul fizic În care se desfășoară actul de comunicare acele obiecte și stări de lucruri aflate, direct sau
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
această cercetare. Răspunsul este afirmativ. Diferența de semnificație dintre Cre’ cî-i sonor și Îi sonor ne ajută să apreciem, cu mai multă acuratețe, așa cum vom vedea în subcap. 4.3., forța ipotezelor pe care le construiește/accesează interpretul, a căror pertinență este, aparent, comparabilă. Dacă ne-ar interesa doar contribuția contextului lingvistic la semnificația literală a celor două enunțuri, am putea spune că, În ultimul caz (Îi sonor), ipoteza că un anumit element al unui aparat (prezent În mediul Înconjurător imediat
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
asta, Victore? Întrucât nu găsește nici o conexiune clară cu un element lingvistic anterior, Victor Îi cere lui Moromete să furnizeze informații lingvistice suplimentare pentru identificarea referentului la care asta trimite Ce anume, nea Ilie? Vom vedea, În subcapitolul dedicat teoriei pertinenței, că absența informației lingvistice suficiente necesare dezambiguizării unor cuvinte sau expresii poate fi compensată, parțial, printrun efort sporit al interpretului, care va fi obligat să parcurgă un proces inferențial complex, fiind nevoit să caute conexiuni pertinente În contextul extern și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Presupoziția, prin caracterul ei insidios, modifică, deseori, raporturile dintre vechi și nou, dintre asertat și presupus. Ceea ce În mod normal constituie context, poate deveni element de prim plan. Aceasta depinde, așa cum vom vedea În subcap. 4.3., de raporturile de pertinență dintre fiecare interpret și aserțiune, respectiv, presupoziție. Cu siguranță, ministrul de finanțe, producătorul enunțului de mai sus, a intenționat ca aserțiunea enunțului său să fie suficient de relevantă pentru toți receptorii/interpreții; mai relevantă decât presupoziția. El a dorit ca
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
un mod decisiv, interpretarea enunțului. Cele două situații de comunicare analizate, din acest punct de vedere, au scos În evidență faptul că, tipul acesta de semnificație, ce poate ocupa o poziție de fundal sau de prim plan, În funcție de nivelul de pertinență cu care este Învestită de către locutor, devine un instrument foarte util În dialogul public, formă de comunicare În care adresantul/receptorul vizat nu este cel nemijlocit, interlocutorul real, ci spectatorii/auditoriul. Acest lucru se Întâmplă pentru că un act de comunicare
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
din viața sa reală. Beneficia de o capacitate extraordinară de a „citi” interpretul (direct și indirect), ceea ce-i conferea un avantaj major În adaptarea enunțului la așteptările acestuia, În manevrarea raporturilor dintre aserțiune, presupoziție și implicație În funcție de nivelul lor de pertinență pentru interpret. 2.2. Co(n)textul semiotic Dacă noțiunea de text are mai multe sensuri, atunci același lucru ar trebui să fie valabil și pentru cea de co-text. Textul, privit ca entitate pur lingvistică, atrage după sine natura eminamente
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În zona Bicaz pentru a intermedia o legătura radio. La nivel implicit, ambele propoziții ale enunțului transmiteau un mesaj referitor la o situație de zbor specială (fără a intra În detaliile raționamentului, care fac obiectul analizei textului din perspectiva teoriei pertinenței, putem spune că cele două situații interzicerea decolării și intermedierea unei legături radio În aer - nu fac parte din paradigma situațiilor obișnuite pe parcursul unui zbor de instrucție). Situațiile speciale (termenul utilizat În limbajul tehnic al aviației este cel de cazuri
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]