986 matches
-
ce vor deveni centrele dinamice ale creșterii urbane. S-a spus că acesta schemă este atrăgătoare și că anumite aspecte, privitoare mai ales la procesul de dezvoltare a aglomerărilor urbane pornind de la portus și foris burgus, nu sînt lipsite de pertinență. Lucrări mai recente, însă, i-au adus corectări majore, mai întîi în ceea ce privește caracterul foarte relativ al rupturii care ar fi avut loc în secolele al VIII-lea și al IX-lea în sînul schimburilor comerciale din Occident și, apoi, cvasi-paralizia
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
a fost impecabilă. Lectura rezultatelor activității sale științifice dovedește înserarea în exigențele internaționale de elaborare a lucrărilor științifice în domeniul psihologiei elementare. Este suficient să citim lucrarea sa de doctorat pentru a ne da seama de profunzimea pregătirii sale, de pertinența concluziilor și de grija pentru respectul eticii în domeniul științific. Nimeni, în afară de Eduard Gruber, din toată istoria psihologiei românești, nu a beneficiat de aprecierea celor mai mari personalități științifice din domeniu. Să fii luat în seamă de Wilhelm Wundt, Francis
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
o reprezintă. Capitolul 2 Problema măsurării în științele sociale 2.1 . Numărare și măsurare După cum este ușor de anticipat, realizarea unei anchete, mai ales la nivel național, reprezintă un demers foarte dificil, datorită multiplelor surse de erori care pot afecta pertinența demersului investigativ. Putem admite că măsurarea este o operație prin care "se atribuie o serie de valori în acord cu proprietățile obiectului studiat, pentru a surprinde manifestările fenomenelor și a stabili anumite ordini de mărime: frecvențe, grade, intensități, probabilități etc.
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
obiectului studiat, pentru a surprinde manifestările fenomenelor și a stabili anumite ordini de mărime: frecvențe, grade, intensități, probabilități etc."3 Definirea cât mai precisă a problemelor legate de măsurarea fenomenelor sociale în așa fel încât să se poată vorbi despre pertinența schemei de măsurare în raport cu specificul fiecărei probleme ridică o serie de dificultăți teoretice și practice. În sociologie, prin măsurare se desemnează determinările cantitative ale fenomenelor sociale. (I. Mărginean, 2000). Un caz special este cel al sondajului de opinie. S-ar
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de vedere metodologic, sporirea calității datelor datorită faptului că cele două eșantioane s-ar fi putut unii și s-ar fi putut calcula variațiile intermăsurători, recurgând la valori medii sau ponderări, după caz. De fapt pentru a fi convinși de pertinența schemei de măsurare și de calitatea datelor recoltate de pe teren trebuie asigurată fidelitatea (reliability) metodelor de colectare a datelor. Fidelitate înseamnă că aplicarea aceleiași proceduri în același mod va produce întotdeauna aceleași rezultate. Atunci când o procedură fidelă este aplicată în
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de un puternic angajament. Ea nu reprezintă obiectul fundamental al analizelor lui G. Genette; de altfel, autorul explică motivele care l-au determinat să ia în calcul mai degrabă elementele de paratext, în care responsabilitatea autorului este predominantă și determinantă: Pertinența acordată scopului autorului și, implicit, "punctului său de vedere", poate părea excesivă, ținînd chiar de o metodă naivă. Ea este impusă, pur și simplu, de obiectul a cărui funcționare depinde în totalitate, chiar dacă uneori se încearcă evitarea acestui lucru, de
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în joc un ansamblu de ipoteze; și, în cadrul acestui ansamblu, unele dintre ele se constituie într-o informare nouă, tratată într-un context constituit din înseși informațiile care au fost deja tratate. Noțiunea de efect contextual este fundamentală în definirea pertinenței. [...] Pentru ca o informație să fie pertinentă, ea trebuie să aibă efecte contextuale [...] cu cît efectele sînt mai mari, cu atît pertinența este mai mare (1989, p. 182). Cu alte cuvinte, pentru editor este important să cunoască spațiul publicului său de
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
un context constituit din înseși informațiile care au fost deja tratate. Noțiunea de efect contextual este fundamentală în definirea pertinenței. [...] Pentru ca o informație să fie pertinentă, ea trebuie să aibă efecte contextuale [...] cu cît efectele sînt mai mari, cu atît pertinența este mai mare (1989, p. 182). Cu alte cuvinte, pentru editor este important să cunoască spațiul publicului său de cititori pentru a prevedea ipotezele de interpretare de la care acesta ar putea efectiv să plece. Mai mult, pentru ca o nouă copertă
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
împrumutul lui Aragon nu poate să convină mai bine acestei spirale a morții, "în angrenajul Procesului de la Praga" (subtitlu al romanului L'Aveu). Există și direcții de lectură mai puțin clare, precum indică și G. Genette (1987), "această atribuire de pertinență revine cititorului, a cărui capacitate hermeneutică este adesea pusă la încercare" (1987, p. 146). Iată epigraful care deschide Cocoșul de munte al lui Michel Tournier: În străfundul fiecărui lucru înoată un pește. Pește al fricii pe care nu-l ridici
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
remarcată aici activitatea argumentativă specifică operei, în acțiune. A da de gîndit, a acționa asupra cititorului, a influența receptarea, iată care sînt efectele argumentării. Uneori epigraful are o dimensiune funcțională chiar în acest "vid" interpretativ, după cum arată și G. Genette: Pertinența semantică a epigrafului este oarecum aleatorie și putem să bănuim, fără cea mai mică urmă de răutate, că unii autori îl folosesc cu bucurie, convinși pe bună dreptate că orice apropiere are sens și chiar absența sensului este tot un
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
din campania Gallimard Jeunesse. Astfel se va contura o perspectivă globală asupra diferitelor universuri pe care coerența acestei campanii le creează: ce spații sînt sugerate? de ce ordin este validitatea acestei reclame? ce alegeri lingvistice și comunicaționale au presupus conceperea ei? Pertinența argumentativă a campaniei reiese, în plan textual, din enunțarea și valoarea validității generale a celor treisprezece propoziții. De fapt, lipsa asumării enunțiative, apropiată de cea a proverbului sau a maximei, permite locutorului (= editorului) să prezinte fiecare enunț ca pe unul
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
mare de ironii atipice, din punct de vedere clasic, pot fi descrise ca menționări (în general, implicite) ale propozițiilor; aceste menționări sînt interpretate ca ecou al unui enunț sau al unui gînd, locutorul marcînd lipsa lor de justețe sau de pertinență (1978, pp. 408-409). Este exact ceea ce se întîmplă în [P8]: pe de o parte, concluzia non-r oferită de titlurile celor două lucrări (Micul Colț; Povestea foii de hîrtie) este antitetică concluziei r așteptată de la propoziția p; pe de altă parte
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
o abordare polifonică a reprezentării. Observăm, prin exemplificare, că efectul textului trebuie să fie abordat lingvistic în funcție de două dimensiuni complementare: a) Secvențialitatea, în care progresia și reluarea-repetarea textuală sînt analizabile. b) Orientarea configurațională sau dimensiunea pragmatică a coerenței și a pertinenței (referința, enunțarea și orientarea argumentativă). Orientarea configurațională a textului Ea se manifestă astfel: Consideră cea de-a doua propoziție narativă (complicarea) drept un argument pentru o concluzie. Orientarea argumentativă a textului (proprie ultimei coperte) reprezintă funcția unei secvențialități, în cazul
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
într-un text în care rolul scriptorului este de a-l conduce pe cititor, cît mai bine cu putință (din punctul lui de vedere), la înțelegerea originalității și a specificului politicii editoriale de la Actes Sud. Cuvîntul înainte subliniază faptul că pertinența argumentativă constă în enunțarea și în valoarea locutorului-enunțător (EU-VALID) și implicit în co-enunțători (NOI-VALID); acest ultim aspect este sensibil la punerea în lumină a unei validități a propozițiilor așteptată de "partenerii" editorului (librari, bibliotecari, ziariști, cititori: "ei să aibă acces
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
sau social-democrată. Nivelul lor de instruire este mai înalt, iar învățătorii, ca și intelectualii, sînt predominanți: "bărboșii" din grupul PS în 1981 sau PSOE în 1982. Hugues Portelli a fost primul care a dat numele de "neo-radical". Concept lipsit de pertinență comparativă, dar care în Franța exprimă exact ceea ce vrea să spună. În ultimul rînd, predominarea elementelor intelectuale, adăugată la puținul interes față de problemele de organizare, pun pe prim-plan dezbaterea ideilor în dauna altor considerente. Gustul pentru ideologie dar și
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
nu există nici o deplasare a afectului. Vom vedea mai târziu că această deplasare este legată adesea de izolare. Să se producă oare, în acest caz, așa cum afirmă McDougall, o forcludere a afectului? Putem accepta, spune Pedinielli, formulând totuși unele rezerve, pertinența clinică a acestei intuiții. În anumite cazuri, denegarea poate întări și ea izolarea, subiectul insistând asupra indiferenței sale față de evenimentul traumatizant. Astfel, Anny Duperey (1992) scrie, legat de moartea părinților săi: „Nu vorbeam niciodată despre acest lucru, dar dacă mi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
studiul regresiei din perspectiva dezvoltării psihice sau în dimensiunea sa clinică, printre care Klein (1932), Heimann (1952), Balint (1968), Searles (1965), D.W. Winnicott (1947/1975), Bouvet (1956/1972), Marty (1967), Dolto (1973/1988). Aceste diverse contribuții atestă importanța și pertinența noțiunii, mai ales sub aspectul funcției sale defensive. Putem atunci să ne întrebăm de ce Freud (1916-1917/1981)... a declarat că regresia este „pur descriptivă”. Să fie oare vorba de propria lui atitudine defensivă în fața unei descoperiri fundamentale? După cum se știe
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
răspundă sunt următoarele: Expunerea la violența mediatică are drept consecință principală inducerea unui fenomen de incitare, sau are și alte consecințe? Care sunt funcțiile societale și sistemice ale violenței mediatice, cum percep copiii și adolescenții această violență? În ce constă pertinența cercetărilor asupra agresivității care au susținut o relație directă între violența mediatică și manifestările de violență din viața reală? Dacă și în ce mod scenele de violență din media condiționează modul în care copiii și tinerii înțeleg realitatea? În ce
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
privind restructurarea programării și a politicilor editoriale ale televiziunilor, pentru a reduce nivelul expunerii copiilor la programe violente. Percepția Noțiunea se referă la „procesul prin care individul interpretează stimulii senzoriali, în lumina experienței sale și a așteptărilor momentului”. De unde și pertinența anchetelor prin care subiecții (inclusiv tinerii) sunt interogați asupra modului în care interpretează stimulii la care sunt expuși, deci și a scenelor violente de la televiziune. Ceea ce permite deducerea unei concluzii cu privire la efectele scenelor violente asupra indivizilor, inclusiv idei de orientare
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
estetica teoretică), acea sondare care nu se oprește la suprafața formalizabilă a realității, pentru a căuta un sens mai adânc și mai evocator, pentru a angaja un dialog al conștiințelor (un veritabil forum spiritual mijlocit de categoria inegalabilă a frumosului). Pertinența de origine subiectivă depășește într-adevăr orice ascuțită considerare pe care conștiința obiectelor lumii o poate arunca în joc și fundamentează experiența estetică după criteriile unei aspirații către frumos trecută prin filtrul personalității. Astfel, receptorul creației artistice verifică în forul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și țintit către scopuri metodologice textul încifrat și tainic al atleților spiritului, sunt demersuri la fel de științifice ca perfecționata calculare a distanțelor între aștri sau a potrivirii reactivilor într-o combinație chimică. Iar dacă se adaugă la aceste tentative epistemologice și pertinența pe care o au experimentele psihologice și sociologice în cercetarea actuală, se obține un tablou complet a ceea ce ar trebui să se urmărească atunci când o noțiune ca cea de conștiință de sine reclamă dreptul reautentificării sale filosofice. Drumul către o
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
înțelegerii, rostitul abdică din orizontul unei denominații - acum - superflue. El se întoarce la rostirea în care nespusul prefigurează actul comunicativ, dar spune mai mult prin omisiunea referentului. Vorbele răstălmăcite până la întunecarea înțelegerii traduc tocmai, prin anticipație, întoarcerea pe dos, tulburarea pertinenței lingvistice. Cuvintele nu mai au ce și despre ce vorbi, nici nu se adresează cuiva anume; ele scriu poemul de-scriindu-se pe sine, resorbindu-se în semne sau vestigii. Tulburare necesară în vederea limpezirii, căci ceea ce nu se poate spune se vede
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Atmosfera în care Noica era angajat antrena, în epocă, multe spirite ce nu renunțaseră la menirea (pre)destinată, în cultură și spiritualitate, tinerei generații, evaluată, cum știm, din varii unghiuri de intelectualii momentului, între care Mircea Vulcănescu se impunea prin pertinența analizelor sale. Am aminti însă și un alt autor pe care lumea pare să-l uite tot mai mult, și anume pe Nicolae Balca, un eminent profesor de teologie și eseist, cel ce medita în aceleași momente cu Noica la
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
unei emoții în funcție de contextul psihologic. Mai întâi, evenimentul este sau nu pertinent pentru individ. În acord cu modelele însușite, emoția este pozitivă sau negativă; de exemplu, păianjenul este deseori obiectul unei repulsii, însă reprezintă o atracție pentru un entomolog. Eveniment PERTINENȚĂ Emoție Neutru CONFORMITATE Emoție pozitivă Emoție negativă IMPLICAȚIE A EGOULUI indiferentă care distruge imaginea de sine Bucurie Mânie cultivând imaginea de sine autodistrugere Mândrie Teamă/anxietate afecțiune reciprocă alienare Dragoste Tristețe Derivarea diferitelor emoții sau sentimente în funcție de semnificațiile cognitive (Lazarus
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
viitoare, începând cu studenții și conti nuâ nd cu specialiștii în domeniu. Având în vedere conținutul bogat de idei și inf orm ații științifice, inter pretarea dată conceptelor, teoriilor și tezelor le gate de tema propusă, nota de originalitate și pertinența concluziilor formulate, consider că lucrarea de față este un produs original, valoros în sine, ce constituie, totodată, punctul de plecare spre cercetarea științifică viitoare. Prof. univ. dr. Ion IGNAT Universitatea „Al. I. Cuza” Iași Facultatea de Economie și Administrarea Afaceri
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]