2,096 matches
-
la opera întreprinsă și avu nevoie de potențare prin spada autorității mirene. Așadară papa se adresă în an[ul] 1340 către banul Bosniei, Ștefan, cu cererea și admonițiunea ca să ridice din nou cultul religiei romano-catolice, {EminescuOpXIV 79} împinse aproape la pieire prin nenumărații eretici, mai cu seamă de lege grecească, și să-i nimicească cu totului tot, precum își pusese de gând acest ban. Același papă rugă tot într-o vreme pe regele Ungariei Carol Robert I și stătu de el
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
repede, neșesuit, și-n care nu se putea dezvolta pedestrimea, deci și mai puțin călărimea, dar prin care puteai să ajungi mai repede la orașul Berrhoe (Veria), puse oastea romeică și pe imprudentul împărat în cea mai mare primejdie de pieire. Avantrupa oștirii o conducea protostratorul (comisul curții) Manoil Kamytzes și Isaac Komnenos, ginerele lui Alexie Angelos, care-a împărățit mai târziu; iar ariergarda o ducea sebastocratorul Ioannes Ducas, unchiul împăratului; la mijloc, înaintea căruia mergeau uneltele grele de război și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trupelor sale proprii. "Unde ne duci? " - îl întrebau - "Cu ce inamic să ne mai batem? N-am mai cutreierat de atâtea ori aceste căi de munte? Ș-am putut s-ajungem cândva alta decât doar să scăpăm cu viața din pieirea proprie? Întoarce-te, întoarce-te, du-ne-ndărăt în patrie". Când se mai lăți și faima neîntemeiată cumcă inamicul, cu tot soiul de arme, năvălește la spatele romeilor, atunci se desfăcură toate încheieturile disciplinei și retragerea oastei romeice degeneră într-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Balduin apucară acum spre Orestias (Adrianopol), făcând cu mare zel pregătiri întinse pentru luarea acestui loc important. Foarte strâmtorați, împresurații trimiseră anume solie către regele Ioannițiu, cerând să le deie ajutor la nevoia lor mare și să abată de sârg pieirea deplină pe care cu ochii o vedeau apropiindu-se. Cererea lor fu ascultată, campania în contra împărăției latine începu numaidecât. Ioannițiu răpi cu asalt, deși cu mare vărsare de sânge, orașul Filipopole din mînile romeilor, făcu mulți prizonieri, luă mari prăzi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu seamă de cumani, în retragerea lor, și c-o înfiorătoare exactitate analele bizantine povestesc cum călăreții romei prizonieri au fost aruncați de vii cu cal cu arme cu tot în gropile pline cu cadavre, îngropați și acoperiți cu țărână. Pieirea orașelor și satelor, ruinarea întregi țări au fost barbarul monument de biruință a-sumețitului cuceritor româno-bulgar. {EminescuOpXIV 107} Campania latinilor contra lui Ioannițiu Moartea lui Balduin. Latinii tăbărâră mai întîi din precauțiune înaintea porților Adrianopolei și strămutară comunicația cu orășenii pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o parte a Traciei, iar regatul se-ntări învederat și jucă în încurcăturile latino-bizantine un rol cu atât mai însemnat cu cât împărăția frîncească din Constantinopol scădea mai mult în vârtute și putere de rezistență, lunecând mereu și repede spre pieire. După moartea împăratului Enric, celui plin de înțelepciune și putere (1216), urmașul său Petru de Courtenay, intrând pe teritoriul despotului din Epir, Theodoros Comnenos, încăpuse din nebăgare de samă în mâinile acestuia ca prizonier, din cari nu putu scăpa prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
conservare, iar nu pornirea de convertire prozelitică a grecilor. Papa însuși, care nu mai putea să mântui pe protejatul său, nu-l mai supără cu însărcinări propagandiste în Orient, unde împărăția latină mergea repede, văzând cu ochii și neoprit către pieire, detrăgîndu-se astfel prozelitismului papist puternica temelie a brațului lumesc Ioan Asan se căsătorește din nou. Complicațiuni de încuscrire și moartea sa pacinică. Pierzând prin moarte pe soția sa, prințesa maghiară Maria, Ioan Asan căută și găsi o despăgubire între coborâtoarele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se întoarse cu toată turbarea asupra orașului Aenos, în care se refugiase o parte a urmăritei suite împărătești împreună cu sultanul Azatin, și puse condiția de căpetenie că să i se estradeze acest prinț; căci la din contra amenința orașul cu pieire, pe locuitorii lui cu nimicirea. Visteria împărătească, adusă asemenea acolo și păzită cu multă grijă, fu ascunsă în pământ după porunca unui demnitar competent și apoi orașul hotărî, cedând forței majore și lipsit de orice speranță de dispresurare, să predeie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de încrederea lui, puse cursă neprevăzătorului ei fiu adoptiv și-i luă viața. Sângele nevinovatului ucis cerea răzbunare de la dreptatea cerească și-n curând se și ivi un răzbunător cumplit ca plinitor al fatalității. Ridicarea, răscoala și biruința lui Lachanas. Pieirea lui Constantin. Era în țară un sătean simplu, de soiul lui porcar cu simbrie, numit de popor Cordocuba, și grecii traducând acest cuvânt, care însemnează legumă, îl numeau Lachanas(adică grădinar de legume), avea însă-dealtfel multă isteție și darul izvodirii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o parte, unde ar fi găsit în nouăle lor așezări toate condițiile de climă și de alt soi, neapărat trebuitoare pentru modul lor de-a trăi și de-a se hrăni, încît nu se puteau deloc deprinde și-și vedeau pieirea cu ochii. Deci hotărâră să-și puie toate silințele ca să se întoarcă în patria lor de mai înainte, puseră mână de la mână și strânseră o sumă considerabilă de bani și o oferiră împăratului ca sumă de răscumpărare, carele încuviințînd și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca atari mai putură juca un rol oarecare; pe când peste români istoricii bizantini pot trece de acuma înainte cu tăcere În asemenea împrejurări Bulgaria, care tot se mai putea mănținea față cu Bizanțul cel slab și căzăcios, s-apropia de pieirea-i politică și în luptă contra turcilor năvălitori suferi la Cossovo, pe câmpul Mierlei (1389) o înfrîngere deplină, iar după ce fu prins Șișman, cel din urmă rege neatârnat al ei, căzu și ea sub stăpânire osmană ca simplă provincie (vilaiet
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca simplă provincie (vilaiet) (1391)). Românii, atât cei dinlăuntru cât și cei din afară de Bulgaria, avură curând aceeași soartă și formează de atunci și până astăzi o parte integrantă a împărăției osmane. După acestea, împărăția bizantină, înclinîndu-se ea însăși spre pieire, nu mai izbuti de-a recuceri Bulgaria, în care elementul slav câștigă o înăbușitoare precumpănire numerică în defavorul celui românesc, ce rămase mare parte mărginit la Macedonia, o precumpănire ce se-ntărise pe cale politică și socială prin unirea cu regele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cumanii, cu toată alianța rușilor, fură bătuți pe deplin de cătră mongoli, un popor tot atât de poftitor de cuceriri, dar cu mult mai puternic, și anume în bătălia de lângă Kalka (1224) precum și în ciocnirile care-i urmară, încît erau aduși aproape de pieirea deplină, de care s-au mântuit numai câteva părți mai mari prin primirea și așezarea în Ungaria. Puternica papalitate de atunci își întinse lacomul braț de polip nu numai după păgânii cumani, abia așezați în Ardeal, ci și după românii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a omului într-o situațiune oarecare nu ne încîntă pentru că privim în el o copie fidelă a naturei, pentru că astfel vedem numai creațiunea anterioară în duplicatul ei; ci pentru că înainte[a] ochilor noștri se deschide o esistință smulsă din legea pieirei ce-l mulțumește pe omul ideal. O altă lege însă pare-a trebui să domnească întru reprezintarea dramatică. Ea aduce formele fantaziei libere în viața sensibilă. Ea ar trebui așadar să reverse asupră-ne toată cupa iluziunei (sensuale) sensibile. Aceasta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
într-un caos surd și rătăcesc în direcțiuni în cari se manifestă un simț sau înăbușit într-o letargie spirituală, sau umblă kuenstlich angespannt desființitor de orce viață. Atuncea într-adevăr că se prezintă toate mișcările de viață infectate de pieire, pentru că boala universală a generațiunei a înveninat într-atîta organele cele nobile, încît nu se pot dezbăra de starea aceasta neci însuși cei mai buni. Artea dramatică, cea care se (desface) consumă în prezent și care n-are, cum am zice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vedem dinaintea noastră un om în anii cei mai maturi, aproape de bătrăneță, care-i transmite lui Theseu teribila știre despre trista soarte a lui Hyppolit. Firește că trebuie să simțim din acest Theramene că el însuși a participat la durerile pieirii iubitului său Hyppolit și cumcă acesta vibrează încă în toată adâncimea sufletului său. Deși această espresiune de durere se mărește cu cât ajungem mai aproape de catastrofă, totuși și începutul narațiunii trebuie să fie colorat de o suflare dureroasă. Dar, deși
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
adesea opera poetică. Aducem aminte de tipuri cum e: Carlos în Clavigo, Burleigh, Antonio Montecatino, Octavio Piccolomini ș. al. Un actor care nu vede în ei decât niște oameni egoiști cari cugetă la ruina altora și cari se bucură de pieirea lor, acela are o concepțiune ordinară, pentru că el nu poate să vadă în ei pe reprezentanții unor interese obiective și să-i recunoască că, cu toată nemiloasa lor intervențiune în împrejurări, ei totuși sânt organele unor idei îndreptățite. Dintre toți
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-și tutoratul peste un om spiritual-minte dotat, dar moralminte minorean, pentru ca să-i aplaneze calea pe care, după părerea lui Carlos, el era chemat de-a îmbla. Cine nu vede în Burleigh decât pe omul cu inima aspră, care triumfează de pieirea Mariei și cine apoi traduce această {EminescuOpXIV 339} concepțiune a sa și în reprezentare acela ne aruncă într-o sferă ordinară, pe când el ar trebui să vadă în Burleigh pe reprezentantul intereselor statului englez, care în moartea Mariei vede singura
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
alte împărății nu era de combătut decât ambiția celor mari și desfrâul poporului, pe când împărații romani mai aveau o a treia greutate de învins: lăcomia și sălbăticia puterii armate. Întâmpinarea acestui rău e atât de grea încît a fost cauza pieirii mai multor împărați; pentru că e greu de-a mulțumi pe soldați și pe popor totodată; căci poporul vrea liniște și iubește de-aceea pe principii de natură moderați; ostașii iubesc însă principi războinici, prezumpțioși, cruzi, răpitori. Ei cer să le
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
despre o domnie nouă, fiindcă nu există nici una din greutățile cari apasă o domnie întemeiată din proaspăt. Dar, ca să nu-mi uit vorba, oricine care va socoti narațiunea de mai sus va vedea că ura și disprețul au fost cauzele pieirii acelor imperatori. Atunci e lesne de înțeles cum au venit că, unii lucrând într-un chip, alții dimpotrivă în alt chip, totuși unii dintre cei dentăi și unii dintre cei din urmă au avut un sfârșit fericit, alții unul nefericit
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a legendei sunt ușor de sesizat. „Legendele [românești] despre potop sunt niște dezvoltări apocrife ale temei biblice, [...] brăzdate de elemente tipice mazdeismului. Noe, eroul principal, ajutat de Dumnezeu, dar mereu împiedicat de Diavolul, izbutește după multe peripeții să scape de la pieire seminția omenească și toate speciile de ani- male” - cf. Petru Caraman, „Folclor românesc în englezește. Contri buție critică asupra folclorului român în străinătate”, în Arhiva, nr. 3-4, Iași, 1935, pp. 181-197. Mulțumesc folcloristului și edito rului Iordan Datcu pentru semnalarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
feri de el : „A amenințat că vrea să se răzbune pe Dumnezeu, care plănuiește să acopere pământul cu un nou potop. Va clădi așadar un turn atât de înalt, încât apele revărsate să nu poată urca până la el, răscumpărând astfel pieirea strămoșilor săi” (Antichități iudaice, I, 4, 2). Ca atare, pentru Josephus Flavius nu cutezanța oamenilor (fie ea și trufașă) de a ajunge la Dumnezeu conta, ci ratarea proiectului cutezător. „Din cauza amestecului limbilor vor bite, care înainte vreme fusese una și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
geniului popular. Unul ca acesta ar descoperi că aceleași rațiuni cari au făcut pe români să crească i-au făcut să și cază; aceleași calități cari au urcat pe osmani la înălțimea de stăpânitori a trei continente au fost rădăcinile pieirii lor; că orice calitate, orice energie, orice e mare și puternic ca patimă are în consecuența cu sine însuși rădăcinile fericirii și nefericirii sale. Numai oamenii cari au tăria de-a fi credincioși caracterului lor propriu fac impresie în adevăr
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și vestită țară. Din nenorocire Franța e prada demagogiei. Nu e greu a descrie această stare de discompunere socială, care s-a repetat atât de des în istorie și care s-a sfârșit aproape totdauna cu slăbirea continuă și cu pieirea statului. Deja atitudinea cabinetului Freycinet, ezitațiunile lui și lipsa lui de voință energică și colectivă era un semn că guvernul trăiește de pe-o zi pe alta cu tranzacțiuni și expediente, că trebuie să ție pururea seamă de nemulțumirile și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
consistă secretul tinereții lui, siguranța de-a rămânea o rasă sănătoasă de oameni. Azi nu mai e îndoială că orice om care părăsește munca musculară pentru cea intelectuală e condamnat cu toată siguranța în coborâtorii săi la degenerare și la pieire. E statistic constatat că munca aspră, exercițiul continuu al puterilor fizice asigură pentru totdauna existența unui popor, asigură viitorul și propășirea lui, pe când fuga de plug, ocolirea soiurilor grele ale muncii aduce cu sine degenerarea musculaturii, dezvoltarea anormală a sistemului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]