96,681 matches
-
mă privește, sunt convins că apa dată la șoricei de către d-na ministru e cât se poate de autentică. Cu alte cuvinte, spaima ce-o mână în luptă e atât de mare, încât nu mă mir că biata femeie își pierde cumpătul atât de frecvent. Efortul pretins e peste puterile unei ființe omenești, oricât de ministeriabilă ar fi ea. Cine-ar rezista loviturilor mortale ale discursului perfect articulat al lui Gabriel Liiceanu? Cum să ieși cu fața curată din tirul ironiilor
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
Cronicar O altă scrisoare pierdută În APOSTROF, numărul de pe mai, drept răspuns la o mai veche anchetă, dl. Al. George publică o "piesetă într-un act" cu titlul pe care l-am folosit eu însumi mai sus. Ideea este că apoteoticul final al piesei lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
de astăzi. Așa cum un singuratic este chiar în propria sa pictură, pentru că pluridimensionalitatea lumii pe care a construit-o pînă acum îi lasă tot mai puțin spațiu neocupat și, probabil, tot mai puține opțiuni. Boca este artistul care și-a pierdut, în timp, prerogativele de stăpîn și a devenit, încetul cu încetul, un instrument miraculos (și captiv) al propriei sale creații.
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
singurătatea actriței. "Înveți, doamnă, și viața trece pe lîngă dumneata. Acu ai să vezi că s-a dus și n-ai înțeles nimic din ea. Te plimbi de-o oră, în sus și-n jos. Degeaba. Într-o oră ai pierdut atîtea lucruri. Definitiv. Macii mei... nu i-ai zărit... Abia acum, că ți-i arăt. Nu i-ai descoperit. Un act ratat. Ce scrie acolo, în foile dumitale?"... Ceva despre o livadă de vișini.
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15157_a_16482]
-
în care se/ află casa care adăpostește focul// poate-n strîmtoarea dintre verdele/ și albastrul mării e o icoană/ și noi ne-am întors/ noi ne-am întors// de la fața ei" (Primăvara). Sub imperiul unei asemenea mișcări recuperatoare, antitezele își pierd practic puterea. Demonia contrariilor ce se suprimă reciproc e înlocuită de o subtilă (pe alocuri chiar sapiențială) comunicare a lor, într-o perspectivă a relativității. Nimic nu e bătut în cuie în acel mediu de-o infinită, misterioasă diversitate care
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
este cum ajungem la ele, dacă ne pricepem să le discutăm ca funcție a formei. O altă prejudecată, legată de prima, este că, din momentul în care adevărul lor a putut fi rostit cu voce tare, cărțile rezistenței și-au pierdut interesul. Aceeași hibă de concepție. Poate cineva să strige adevărul lui Hamlet, ignorând piesa care i-a dat ființă? E aberant să vedem literatura doar ca pe o gazdă anonimă pentru niște conținuturi flotante. Dacă nu sunt interpretate ca adevăruri
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
etichetă generică, dacă nu s-ar fi constituit (sau reconstituit) un întreg vocabular de întâmpinare, un vocabular altfel croit decât cel de dinainte. Și va trebui să îl reconstituim noi înșine (cu inovațiile de rigoare bineînțeles), pentru că iarăși l-am pierdut... Conflictul tânărului jurnalist cu activiștii era imposibil de arbitrat pe lista de cuvinte critice a anilor cincizeci, unde lucruri opuse erau numite printr-un singur termen. Ce i se cerea prin ședințe, "căutarea faptului semnificativ, real, exact" era tocmai ce
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
Noi am fost niște bezmetici, niște nenorociți. în ceea ce mă privește, nu-mi pot reproșa că am fost fascist. Dar lucrul ăsta se poate reproșa aproape tuturor celorlalți... A venit sau vine zilele astea Mircea Eliade: pentru el totul e pierdut, de vreme ce "a învins comunismul". Ăsta e un mare vinovat. Dar și el, și Cioran, și imbecilul de Noica, și grasul de Vulcănescu, și atîția alții ș...ț sînt victimele odiosului defunct Nae Ionescu. ș...ț din cauza lui toți au devenit
Depinde de hermeneutică? by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15151_a_16476]
-
adevăruri, deoarece acestea trebuie expuse rațional și logic. Ceea ce s-a și obținut În finalul cărții, provenită din articole, studii, polemici, În parte, publicate și În România. Scuzele domniei sale pentru unele inabilități de exprimare În limba română devin neglijabile, fiind pierdute În oferta de argumente, multe memorabile, făcând ca lucrarea În apărarea lui Mircea Eliade să devină una de referință și În Biblioteca Academiei Române. 6-9 ianuarie, 2010
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
se va vedea că politica M.E.C. nu doar a falimentat niște edituri importante, dar a lăsat școlile fără manuale. Despre calitatea celor ce vor apărea, la prețuri de dumping, e mai bine să nu vorbim. Dna Andronescu e pe cale să piardă pariul cu manualele. Pe cel cu școala, l-a pierdut de mult. * În același număr din 22, dnii M. Iorgulescu și Ion Vianu reiau analiza cărții Alexandrei Laigniel-Lavastine despre Eliade, Cioran și Ionesco, de care, cu un număr înainte, s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
niște edituri importante, dar a lăsat școlile fără manuale. Despre calitatea celor ce vor apărea, la prețuri de dumping, e mai bine să nu vorbim. Dna Andronescu e pe cale să piardă pariul cu manualele. Pe cel cu școala, l-a pierdut de mult. * În același număr din 22, dnii M. Iorgulescu și Ion Vianu reiau analiza cărții Alexandrei Laigniel-Lavastine despre Eliade, Cioran și Ionesco, de care, cu un număr înainte, s-au ocupat dnii Matei Călinescu și Toma Pavel. Articolul dlui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
greșeli elementare de dozare a paginației în pagina de copertă. Lăbărțează titlurile și mărește corpul de literă în dauna densității de informații de pe prima pagină a ziarului din vechea sa înfățișare. Vrînd să devină mai ușor de citit, Adevărul își pierde tensiunea din prima pagină pentru a se transforma într-un ziar, corect, cu titluri mari și poze, așa cum scrie la carte. Faptul că ziarul se poate îndoi pe două mari titluri, ca și cum ar fi alcătuit din două ziare, e o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
și mai profund proces de rescriere". Ce face Ileana Mihăilă? Reproduce ediția din 1969-1970, apărută în îngrijirea lui Andrei Rusu, iar aceasta pe baza versiunii din 1947, șpalt și corecturi autograf, document de o inestimabilă valoare pentru viitor, din păcate, pierdut. Urmărește îndeaproape diferențele dintre volumele 12 și 13 (1969-1970) ale ediției G. Călinescu, Opere, îngrijită după cum am arătat, de Andrei Rusu, apărută la Editura pentru Literatură, mai apoi la Minerva, și ediția princeps, "de mult o raritate bibliografică", semnalată mai
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
Într-o țesătură de argumente critice, Ileana Mihăilă insistă asupra inovației ediției revăzute, considerînd ca "marea valoare" "împărțirea capitolelor în subcapitole, ale căror titluri schițează astfel planul întregii lucrări." Atentă la lecția de editor a lui Andrei Rusu (să nu pierdem din vedere că Ileana Mihăilă realizează prima sa ediție critică), este mereu pe urmele variantelor, date de G. Călinescu și acele inițiate de Perpessicius. Este atentă la lecțiune, știind că orice oscilare poate avea repercusiuni asupra înțelesului; își pune problema
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
cu cît este mai bogat. Arătam, cu cîtăva vreme în urmă, că în ciuda condamnării sale de către instanțele normative, împărtășite de mulți vorbitori culți (care îl percep ca vulgar, non-elegant etc.), uzul politicos al pronumelui dînsul e departe de a-și pierde vitalitatea și funcționalitatea. De fapt, în română este complicat întregul sistem specific al politeții la persoana a III-a, în care mulțimea formelor paralele permite oscilații, specializări, pierderi. Gramatica Academiei - care are totuși aproape 40 de ani, nu puțini cînd
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
mute, unii dintre ei, în colibele țiganilor. Alții au fost foarte bucuroși să poată păstra o singură cameră în propria gospodărie. Nici meșteșugarilor și micilor negustori nu le-a mers mai bine în acest an catastrofal 1945; majoritatea și-au pierdut baza materială de existență. Reforma monetară a topit și ultimele economii. Problema cetățeniei etnicilor germani a rămas o perioadă de timp neclarificată; li s-a suspendat dreptul la vot, iar statutul naționalităților nu a fost valabil și pentru ei". Deportați
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
semnal pentru opinia publică, dar și ca avertisment pentru cei care tratează cu un criminal dispreț viața pacienților. În mai puțin de un an, în minerit au avut loc două catastrofe la o singură mină, cea de la Vulcan. Și-au pierdut viața douăzeci și patru de oameni. Totuși ministrul Industriilor și Resurselor a găsit și găsește resurse pentru a rămîne la conducerea acestui minister. În acest din urmă caz e flagrant că măsurile care ar fi trebuit luate după precedenta catastrofă de la Vulcan
Răspunderea miniștrilor români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15183_a_16508]
-
clasă (episodul întîlnirii cu Radu Cioculescu, tălmăcitorul în românește al lui Proust, în închisoarea de la Pitești este cu adevărat memorabil), nu-și cenzurează izbucnirile sentimentale și nici "nodul acela, perfect necritic", pe care îl simte uneori sufocîndu-l. Recitirea Căutării timpului pierdut îi prilejuiește, așadar, eseistului confruntarea cu propriile amintiri, cu propriile fantasme, incursiunea în spațiul nespațial, misterios și imperativ al ficțiunii lui Marcel Proust echivalează cu regăsirea, modificată, a istoriei reale, a propriei biografii, a momentului (spectralizat), cînd s-a produs
În paradisul cuvintelor by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15168_a_16493]
-
secțiune a cărții, Pregnanța oralității, se ocupă de fenomenele oralității, a elementelor de limbaj popular, familiar, argotic și tot prin prisma mass-media. De la o privire generală asupra argoului și până la banc (între oralitate și scris), Rodica Zafiu pare să nu piardă nimic. Scrie cu ușurință despre inovații recente cum ar fi "marfă", "așa cum vrea mușchii mei", "merțan", "bengos" și "băiat de băiat", dar și despre expresii populare. Prin surprinderea celor trei aspecte fundamentale ale evoluției actuale a limbii române cartea Rodicăi
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
au cumpărat cărți peste cărți peste cărți. Au amintiri dezagreabile ori șterse despre manualele după care au studiat. De aceea își amînă scrierea propriilor cărți. Naivi ca pașoptiștii, vor să schimbe lumea: vor să facă manuale atrăgătoare, să recîștige terenul pierdut de carte, vor să modeleze o generație nouă, iute la gîndire, cultă, sensibilă, frumoasă, cu idei generoase, care să citească din pură plăcere. își închipuie că toate astea sînt posibile, că nimeni nu le va pune bețe-n roate și
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
al mutilării gnoseologice. Ține să ne apară drept un damnat aidoma prezicătorilor antici a căror infirmitate constituia o pedeapsă a zeilor ofensați pentru că li s-au divulgat secretele ori pentru că li s-a violat intimitatea. Exemplu: Tiresias care și-a pierdut vederea deoarece a privit-o pe zeița Atena goală, pe cînd se scălda. Spre deosebire însă de acești predictori, poetul nostru nu aspiră să devină un devinator (ceea ce ar reprezenta o participare la lumea sacrului), mulțumindu-se cu postura ironică
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
20 mai că s-au împlinit 12 ani de la primele alegeri libere în România. Sau poate că și-au amintit și alții, dar n-au considerat că merită să se ocupe de acest subiect. Ce-am avut și ce-am pierdut? se întreabă în AZI Iulia Roșca. Editorialista remarcă, pe bună dreptate, că nostalgiile după "mai binele" de dinainte de Revoluție reprezintă regretul după rația egală de sărăcie de care aveau parte cei mai mulți dintre români. Dar, mai constată editorialista, nostalgiile unora au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
tranziției în anul 2003. În anul 1996, pe vremea cînd nu era nici premier și nici președinte al partidului pe care îl conduce azi, Adrian Năstase era de părere că tranziția s-a încheiat în România. După ce PDSR-ul a pierdut alegerile, tranziția a revenit la ordinea zilei și a rămas chiar și după ce autorul conceptului de post-tranziție a revenit la putere. Dovedind că nu are memoria scurtă, dar e și suficient de abil pentru a renunța la un concept care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
ai mai multe versiuni și-ți faci o idee mai apropiată de adevăr. Buletinele t.v. sînt cam în același timp și nu poți decît să alegi unul ori cel mult două. Apoi, pentru că mie nu-mi place să-mi pierd vremea. Redactorii de la Știri au selecția și ordinea lor, care nu sînt neapărat și ale mele. T.v. te obligă să stai în fața micului ecran pînă la urmă. Ziarul, îl poți răsfoi, poți să alegi doar ceea ce te interesează. La t
De ce nu mă uit la t.v. by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15205_a_16530]
-
ale lui Lawrence în general) ca dramatizare a tensiunilor inevitabile între un feminin și un masculin, dincolo de un punct ireconciliabile din cauza fixării lor culturale într-o schemă ierarhică, și nu într-una de colaborare. Jocurile de putere în care se pierd întotdeauna personajele lui Lawrence (Gertrude - Walter Morel, Paul Morel - mama lui/ Miriam/ Clara, Clara - Baxter Dawes etc., în Fii și îndrăgostiți) nu au niciodată cîștigători și aproape dezintegrează sufletele "combatanților". Fără a sugera că masculinul ar fi centrul legitim de
Masculin și feminin by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15213_a_16538]