784 matches
-
plăti dări votate de subprefecții și agenții fiscali ai d-lui Brătianu, votate de Pietrarii săi, căci și Pietraru au fost funcționar financiar al d-sale. D. Brătianu însă a crezut că trebuie să-și apere diferitele sale categorii de Pietrari, Caradale și Costinești. Ba a mers și mai departe. A avut imperturbabilitatea, ca să nu rostim un cuvânt mai energic la adresa mucenicului Ioan de la Măgura, de-a susține neadevărul că conservatorii aleși [în] comisiile de recensimînt au comis acele enormități pentru ca să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noapte, în toate culorile curcubeului. Nimeni nu mai văzuse o asemenea piatră până atunci. Ziua se lua la întrecere cu soarele, iar noaptea lumina drumul până hăt, departe... Vestea despre minune ajunse repede la oraș. Veniră savanți, veniră magicieni, veniră pietrari, dar și o mulțime de șarlatani, ca întotdeauna fiecare ar fi vrut să aibă piatra numai și numai pentru el : unii, s-o studieze, alții, s-o folosească pentru nebănuitele puteri pe care probabil le avea, alții, să vadă cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
ger. Odată cu primăvara, au venit și puhoaiele de pe munte. Locul pietrei era acum o spărtură largă, prin care a năvălit apa și a măturat satul, copacii, gospodăriile frumoase, a înecat drumul... După aceea, oamenii au făcut alt dig, dar meșteșugul pietrarilor de demult se uitase. Așa cum vedeți, digul trebuie acum întreținut în fiecare an, ca să ne bucurăm de liniște și siguranță la adăpostul lui. Din când în când, în nopțile de toamnă târzie, se vede o licărire deasupra apei și oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
obiect rotund, aparent de uz casnic, din lut ars sau din ceramică obișnuită, nepictată. Obiect pe care îl așează cu cea mai mare atenție, pe lemnul biroului prevăzut cu telefon. O cană. Una simplă, grosieră. De rândaș. O bărdacă de pietrar, de binagiu, de truditor cu palmele. Ori cu cârca, în port, lângă apă. O cană goală, de sacagiu ambulant. O cană de pescar. De țesător. De cioplitor. Ori de plugar. De grădinar. De potcovar. De frânghier. Sau de dulgher. Aceasta
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Populare București La prima expoziție națională dedicată artei naive au expus următorii artiști: Ion Gh. Grigorescu doctor, Câmpulung Muscel; Gh. B. Negru dulgher, Lerești, județul Argeș; Marin Văduva - pensionar, București; Adriana Bordea - croitoreasă, București; Constantin Stănică - funcționar, București; Iosif Pențe - pietrar, Târgu Mureș; Robert Scripcaru - maistru sondor, București; Teodor Simpuleț - muncitor, Slatina; Vasile Săvârșin - muncitor, Baia Mare; Alexandru Rod - muncitor, Baia Sprie; Valentin Pop - mecanic, Brezoi; Maria Linculescu - croitoreasă, București; Alecu Drăgan - muncitor, Bacău; Nicolae Ciorcă - țăran, Zornești, Argeș. Au fost expuse
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
zintă în cele mai multe situații singura zestre și nu bunurile mobile care lipsesc. uneori se specifică în actul dotal că domeniul se cedează cu titlul temporar până când familia va găsi banii necesari pentru cumpărarea lucrurilor de zestre. Este Cazul Mariei din Pietrari, județul Muscel, care, la 8 ianuarie 1746, își înzestrează nepoata orfană cu patru fălci de moșie. În momentul când se va achita de zestrea promisă, adică „o pătură și o rochie“, Maria își va recupera pământul. părinții recunosc că este
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Rakavanda Nouă sediul Președinției în Republica Vandana de Nord arată așa cum l-au conceput meșterii italieni în stilul fraților arhitecți Vandarini (Antonio, Giacomo și Bebe) și, după moartea acestora, Baruch Braxi. Dar de la 18 mai 1768, când, se spune, zidarii, pietrarii, dulgherii, sculptorii, pictorii, grădinarii și tapițerii și-au terminat treaba și regele Vlau al VI-lea Cercel a inaugurat cu un fast impresionant Palatul, a trecut din nou ceva vreme și administrația din Republica Umanistă Vandana s-a văzut obligată
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
lor. Anticipa creația unui spațiu retentiv, de formă vag spiralată, care să introducă o asimetrie esențială între intrare și ieșire, corespunzătoare ireversibilității timpului. De aceea, era serios preocupat în primul rând de recuperarea ulterioară a meșterilor. Zile întregi își plimbară pietrarii mâinile peste stâncăria peșterii, încercând să-i îmbrățișeze amfitrionic necuprinsul obscur și întortocheat. Unii își aduseră femeile și le iubiră prin firidele bântuite de lilieci ale locului; spuneau că trupurile sunt fântâni și că zvâcnirile lor ar fi fost în
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Totalitatea străinilor aflători în Iași în diferite epoce întrunește toate elementele negoțului și industriei; importatori și exportatori de mărfuri (toptangii), vânzători de ferărie și hăinărie, și proastă și de lux, de obiecte de gospodărie și mărunțișuri, geambași și... ceasornicari, juvaergii, pietrari, zugravi, etc. Ei fac adesea obiectul unei atenții deosebite din partea Domnitorilor și Cârmuirei, după cum sufla vântul politic dintr-o țară sau alta. Cu toate acesta, de pe la jumătatea veacului al XVIII-lea străinii „sudiți" sunt în genere mai bine tratați și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
odată cu schimbarea calendarului, mai există familii stiliști, sau cum se numesc ei astăzi “tradiționaliști”, ortodocși de stil vechi.) Majoritatea sătenilor sunt agricultori harnici, iar din cele mai vechi timpuri satul e cunoscut și ca o localitate cu buni meseriași, rotari, pietrari, olari, fierari, cojocari, cărăuși.. iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc.
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Si noaptea e târzie; Copilele ti s-au culcatTu, inima pustie, Stai tot la vatra-ncet plângând; E dus si nu mai vine! S-adormi târziu cu mine-n gând, Ca sa visezi de mine! Are mama o fetiță de I. D. Pietrari Are mama o fetiță, Cu ochi mari, cu gura mica, Fruntea ca o poienița, Genele de rândunica, Și, pe-obraz, o alunița, Dar are ceva ce-i strica: Îi e părul ciufulit, Parcă s-au jucat in el, Pana când
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
certitudine putem afirma că, în cadrul economiei autarhice 1 localnicii își pregăteau îmbrăcămintea din cânepă, lână sau piei de animale. Între anii 1772-1774, evidențele consemnează, în zonă, 2 ciobotari, un săpunar, 3 olari, 5 rotari, 3 butnari, 2 cojocari, 2 pietrari, 2 pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii, 4 morari și 2
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zonă, 2 ciobotari, un săpunar, 3 olari, 5 rotari, 3 butnari, 2 cojocari, 2 pietrari, 2 pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii, 4 morari și 2 cufărari. Fierarii executau la comandă uneltele cerute de către consătenii lor. Dogarii, tâmplarii și dulgherii confecționau butoaie, căzi, scaune, uși și ferestre, paturi și dulapuri țărănești. În
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Autoarea a procedat la o reconstituire detaliată, în urma unei documentări minuțioase. În prim-planul narațiunii se află alternativ puternicii epocii (faraonul și familia lui, înalții demnitari), artiștii și intelectualii (sculptori, scribi-scriitori, medici), dar și reprezentanți ai categoriilor sociale populare (meșteri pietrari, târgoveți mărunți, țărani, soldați). Interesul cărții nu e asigurat de înșiruirea unor - reușite și plauzibile - tablouri de culoare istorică (scene de palat, ceremonialuri, bătălii, răzmerițe, șantiere faraonice) sau a intrigilor, manipulărilor și înscenărilor care însoțesc exercitarea puterii, ci de suscitarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
război mondial caracterul de publicație periodică bisericească. La rubricile culturale și literare figurează numele unor autori cunoscuți, dar și acelea ale unora lipsiți de înzestrare. Versuri dau, destul de rar, I. Al. Bran-Lemeny, George Breazul, Aron Cotruș, Gr. T. Marcu, I. D. Pietrari, Vasile Militaru, Horia Petra-Petrescu, Nichifor Crainic, I. U. Soricu, G. Tutoveanu ș.a., iar proză Ioan Agârbiceanu, Horia Petra-Petrescu (sub pseudonimul Ilie Marin), Nicolae Regman (utilizează și pseudonimele Z. Sandu, N. Păunaș), Gala Galaction. Li se alătură, cu note, recenzii sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
dar nu prin comparație cu “menșevicii” de acolo ci pentru a exprima tocmai diferența dintre nomenclatura comunistă și oamenii simpli care nu aveau nimic de a face cu această ideologie. Avea însă și un prieten comunist, domnul Cioană, de meserie pietrar (făcea cruci din piatră), pe care îl cunoscuse fiindcă avea 2 hectare de vie nobilă în Cernicari, în apropiere de via noastră. In acea vreme erau puține persoane în Tecuci care aveau o suprafață mai mare de vie nobilă. Avea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Populare București La prima expoziție națională dedicată artei naive au expus următorii artiști: Ion Gh. Grigorescu - doctor, Câmpulung Muscel; Gh. B. Negru - dulgher, Lerești, județul Argeș; Marin Văduva - pensionar, București; Adriana Bordea - croitoreasă, București; Constantin Stănică - funcționar, București; Iosif Pențe - pietrar, Târgu Mureș; Robert Scripcaru - maistru sondor, București; Teodor Simpuleț - muncitor, Slatina; Vasile Săvârșin - muncitor, Baia Mare; Alexandru Rod - muncitor, Baia Sprie; Valentin Pop - mecanic, Brezoi; Maria Linculescu - croitoreasă, București; Alecu Drăgan - muncitor, Bacău; Nicolae Ciorcă - țăran, Zornești, Argeș. Au fost expuse
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
unul din poemele din tinerețe: Am Înțeles păcatul ce apasă peste casa mea ca un mușchi strămoșesc. O, de ce am tălmăcit vremea și zodiile altfel decât baba ce-și topește cânepa În balță ? De ce am dorit alt zâmbet decât al pietrarului ce scapără scântei În margine de drum ? De ce am râvnit altă menire În lumea celor șapte zile decât clopotarul ce petrece morții la cer ? Ideea și aspirația secretă a pierderii de sine nu-l părăsește Însă. El simte, asemenea țăranului
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de clacă, fără să depășească 9-10 zile pe an <footnote Al.Gonța, op. cit., p. 66. footnote>. Obligația de a munci include pentru vămeni prestații pentru construcții și reparații la clădirile principale și la anexele mănăstirii. Nu știm dacă existau meșteri pietrari de la început în Vama, chiar din secolul al XV-lea sau lemnari care să presteze muncile calificate, ori de lucrau ca salahori sub îndrumarea unor meșteri aduși din orașele Transilvaniei. Produsele pădurii, cu care vămenii erau într-o relație directă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pustiu), alături de Radu Gyr (Balada tâlharului în ștreang, Soartă, poem interzis pe vremea dictaturii carliste, Noi, nevrednicii), Pan M. Vizirescu (Avram Iancu), Virgil Carianopol (Scrisoare către Radu Gyr), Ion Potopin, V. Copilu-Cheatră, Constantin Barcaroiu, G. Șt. Cazacu, Vasile Dobrescu, I. D. Pietrari, Aurel D. Ene ș.a. În cursul anului 1939 se promovează o „Antologie a sonetului”, rubrică în care sunt incluse texte de Mihai Eminescu, N. Iorga, N. Rădulescu-Niger. Despre poezia lui Radu Gyr scrie Constantin Orăscu, în timp ce Liviu Stan recenzează volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
odată cu schimbarea calendarului, mai există familii stiliști, sau cum se numesc ei astăzi “tradiționaliști”, ortodocși de stil vechi.) Majoritatea sătenilor sunt agricultori harnici, iar din cele mai vechi timpuri satul e cunoscut și ca o localitate cu buni meseriași, rotari, pietrari, olari, fierari, cojocari, cărăuși.. iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc.
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
țin minte de atunci. Cu timpul Însă, după ce au am plecat În lume, s-au stins din viață pe rând toți trei. Acum locul acolo este pustiu, Îl scurmă sălbăticiunile și ursul se plimbă În voie. Urcând de la Ciudica prin Pietrar, printre brazi se zărește casa Ioanei lui Gavril. Aceasta venise aici de pe Dealul Armanului, trăgându-se din familia Băcenilor, a Porțolanilor. Cei doi frați Luncani, Gavril și Lupu, veniseră aici, probabil, fie de pe Pârâul Luncanilor, fie din Lunca Mureșului unde
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
multe peripeții la Toplița În zi de Rusalii. Cu vântul răscolindu-i părul de pe capul În care parcă se cuibăriseră moliile, cu fața arsă de soare și neras câteva luni, cu haine din care mai rămăseseră doar zdrențe, urca prin Pietrar pe unde prelucanii mergeau la biserică În Toplița Îmbrăcați În straie de sărbătoare. Neprimind de la el nicio știre, părinții i-au făcut după datină toate pomenirile la Biserica din Deal, socotindu-l mort. Întreaga noapte a bătut drumul din Călimani
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
iar de pe Mureș deja se ridicaseră negurile. Prin rariștea brazilor Începeau să se vadă primele case. Câteva glasuri i se deslușeau parcă venind de demult și două siluete se iviră printre copaci. Da, cine o fi trențărosul acesta care urcă Pietrarul așa de abătut? Era un glas de bărbat care Îi ajunse la urechi. Îl recunoscu, era tatăl lui care mergea cu mama sa la biserică, gătiți frumos ca de Rusalii. Bună ziua! li se adresă sfios străinul. Glasul lui parcă venea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
căsătorii pe care le-a avut au rezultat patru feciori și două fete. Prin anul 1946 l-am văzut o dată pe acest Mihai acolo la Lupu lui Andrei, unde se despărțeau prelucanii și zăpozenii, luând-o unii la deal, prin Pietrar, iar ceilalți pe firul pârăului Zăpode la deal. Aici mai stăteau de vorbă ca să-și termine poveștile. Era bătrân, aproape nonagenar, mic de stat dar cu priviri șirete. Nicio blândețe nu se putea citi pe chipul lui, iar În jurul ochilor
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]