1,564 matches
-
capătă o amprentă mai puternică orientală (turcească, mai ales). 132 De pildă, ne referim la: Reni (care provine din latinescul renie / arina nisip și înseamnă grindurile de nisip), gârla Repedea, care leagă lacul Ialpuh de Dunăre, culmile deluruoase Malu Mare, Pietroasa sau numele cursurilor de apă Salcia, Lunga, Larga, Spinoasa, Sărata, Valea Adâncă, Frasin. În Dobrogea există și o toponimie slavă de tip sud dunărean, dovadă a unei influențe bulgărești mai puternice, similară cu cea din Muntenia, infuzată mai ales în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
bulgar. 133 Până în ziua de azi s-a menținut denumirea zonei Valașco Mezirecie. 134 Chiar dacă vorbesc o limbă slavă, aceste comunități sunt cultural etnografic mai apropiate de români. 135 Pot fi întâlnite frecvent nume ca Măgura, Chicera și derivate de Pietrosul, Rotundul etc. În Transcarpatia, toponomia majoră este vest slavă, mai precis slovacă. 136 Avem în vedere trăsăturile folclorice. 137 Mai târziu, în epoca fanariotă, a fost reluată lupta de neatârnare a bisericii din Moldova față de politica domnitorilor de a impune
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în Statele Unitexe "Statele Unite") pentru a câștiga bani cu care să suplimenteze veniturile foarte mici aduse de produsele agricole. Ei își lasă casa și gospodăriile în grija soțiilor, pentru perioade lungi de timp. În zonele cele mai pustii și mai pietroase, în care producția agricolă depinde cu totul de ploaie, bărbații pleacă adesea în nord pentru a nu se mai întoarce niciodată, deși unii trimit acasă banii. Acestea sunt regiunile cele mai sărace. Fiind ani la rândul fără bărbați, în afară de vizite
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de subzistență. Așa cum s-a arătat și în alte lucrări (Gonzalezxe "Gonzalez, Laura", 1992; Valenciaxe "Valencia, Reynaldo", 1981), huamiles nu folosesc nici un fel de capital și se bazează pe munca fizică, produc recolte extrem de variate și ocupă terenuri abrupte și pietroase, unde huamileros (sau producătorii huamil) cultivă porumb, fasole, dovlecei, fructe, ierburi, rădăcini și semințe comestibile. În regiunea Bajíoxe "Bajío, regiunea Mexic", fluxul migrator internațional a început o dată cu Revoluția de la 1910 și a continuat cu mișcarea Cristero, cu programul Bracero și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
combinație de terenuri irigate de dimensiuni mici și de loturi care depind de apele ploilor și pe care se practică o agricultură de subzistență. (3) La Magdalena este o zonă de agricultură marginală de subzistență, care se desfășoară pe terenuri pietroase din zone deluroase. Din cauza specificului terenurilor, nu se pot folosi în producție nici mașini agricole și nici animale. (4) Los Amoles reprezintă grupuri de comunități mici care practică același tip de agricultură de subzistență ca și în La Magdalena și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
sunt cultivate și exploatate conform condițiilor, printr-un sistem agricol cunoscut la nivel local sub numele de huamiles. Huamiles sunt loturi mici, de un sfert sau o jumătate de hectar, și uneori chiar mai mici de atât, cu o suprafață pietroasă și accidentată, care sunt lucrate manual de membrii familiei, folosindu-se de sape și de machete, pentru că nici animalele și nici mașinile agricole nu pot intra să lucreze acest tip de pământ. În aceste mici grădini, huamilera sau huamilero (agricultoarea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
frică; frumos; gri; indecizie; indicatoare; infrastructură; interesant; încrucișat; încurcat; îndelungat; înghețat; larg; lat; lene; lin; linie; liniștit; lot; maturizare; merinde; mijloc; miros de ploaie; modalitate; mult; național; necunoscut; negru; nesfîrșit; oale; ocol; pădure; pam-pam; parc; parcurs; pas; pasaj; pași; pavat; pietros; Pitești; podea; podeț; posibilitate; prăfuit; prăpastie; pribeag; primejdii; primejdios; public; pustiu; răscruce; rătăcire; rural; sătesc; semafor; sfîrșit; singur; singurătate; soartă; speranță; spinos; șarpe; terasă; timp; tobă; tovarăș; traseu; trecere; urban; urît; urmă; ușor; vale; verde; vieții (1); 812/186/68
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grădină; groapă; iad; iarbă; impediment; indiferență; inel; inert; pe inimă; împiedicare; început; încercare; lavă; lipsă mișcare; loc pitoresc; longevitate; lumea; malul unui rîu; marmură; mizerie; moarte; monotonie; mormînt; murdar; naturală; neînsuflețit; neregulat; obiect dur; om; penetrare; piatră; piedică; pietricele; pietriș; Pietroasa; povară; problemă; probleme; puncte; puternică; răcire; rezistent; rigid; la rinichi; rotundă; roză; sacru; sărăcie; scrisă; sfărîmicios; smarald; soare; solidă; spargere; stană; statornic; statornicie; stîlp; stînci; stînga; Stonehenge; stradă; strălucitoare; strămoșesc; subt; suriu; șopîrlă; tare, rocă; de temelie; trăinicie; trist; țară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
super; superputere; tîrăște; ușă; vaca; vacă; visele; zboară puiule; zbor; zburda; zburdalnic; zmeii (1); 795/192/61/131/0 zgîrcit: avar (187); rău (56); egoist (41); bani (34); lacom (31); bogat (25); darnic (24); om (21); urît (14); răutate (12); pietros (8); zgîrîie-brînză (8); bătrîn (7); hain (7); brînză (6); bun (6); răutăcios (6); eu (5); hapsîn (5); sărac (5); defect (4); econom (4); prost (4); singur (4); tare (4); chitră (3); copil (3); economist (3); moș (3); nemilos (3); nesimțit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fecunditate", luna fiind " un instrument de măsură universal" 55. "Bradul", destinat construirii casei, trebuia tăiat numai la "lună nouă", într-o anumită perioadă, din august până în februarie, când lemnul nu este "în mâzgă", dintr-un anumit loc, "din sâhlă" (loc pietros) și de pe "dosul muntelui", mai puțin expus intemperiilor. 56 Ritualul construirii locuinței din Bucovina a dat naștere unei terminologii care transformă casa în adevărat "microcosm": pe temelia din piatră se așează bârnele rotunde de brad, care susțin construcția, numite "tălpi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lemn, aer, pământ) la organele corpului omenesc (...); omul posedă în trupul său propriu toate elementele care constituie Cosmosul și toate forțele vitale care asigură înnoirea sa periodică". 67 Construcția casei începe cu alegerea locului care trebuie să fie "pământ tare, pietros", să nu fie "bahnos (apatos)" pentru "a nu fi purtată de geruri" 68. La temelia casei se punea, sub talpă, capul unui cocoș (sau se zidea umbra, în amintirea sacrificiului uman care înveșnicia construcția), iar la încheierea "tălpilor" se puneau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fulgerul n-a zămislit prin el!" Asistăm la o estetizare a naturii: astfel, nu creatorul modelează arta după perfecțiunea naturii, ci râul sculptor pare un herculean Brâncuși cu braț de apă: "Netemător de timp, prin vaduri sapă statui de lemn, pietroase amulete"; munții scriși direct pe cer au dâre fastuoase "din toga unui Gulliver". Poetul vine cu un univers parnasian, cu elemente exotice, cu imagini rare lotca japoneză este de argint, profilul este o pecete de ceară, sonetele aeriene s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mare presupune o viteză de desfășurare foarte mică, pe care Nichita Stănescu o reprezintă, transfigurat, ca "cea mai leneșă". Acestei lumi osificate de prea multe idei, mărimi, noțiuni, îi opune un ciclu, " Trecerea de la noțiuni la poezie, împotrivire la aspectul pietros al versurilor de până acum", în care de fapt își exprimă părerea de rău că nu și-a sensibilizat îndeajuns ideile. De fapt, se întoarce la o poezie plină de farmec, halucinantă și feerică: "Și din treaz devine netreaz/ și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
reacție defensivă, un mod de a fi în istorie. V. Pârvan sesiza odată că la popoarele prea chinuite "se formează un fel de carapace spirituală, în care sufletul se refugiază spre a se păstra intact. Observatorul superficial vede numai carapacea pietroasă și inertă: în specie, fatalismul, insensibilitatea la nevoile unei vieți mai omenești, tradiționalismul, neîncrederea față de orice om sau lucru nou, asprimea și necioplirea în diferite manifestări individual-sociale. Dar observatorul răbdător, care stă și așteaptă să iasă din scoica colțuroasă adevăratul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
se vorbește de o proprietate a marelui Domn, care se întindea « până la Căiuțul Mic », iar în secolele al XVI-lea și al XVII-lea au fost redactate șapte documente privitoare la satele de pe teritoriul Căiuți. Et.: proveniența din maghiarul Roucz « pietros » nu se susține. De fapt, Căiuț și Căiuți au la bază (cu un singular refăcut) substantivul comun cal (diminutiv) d. lat.cabalus. CIUC, masiv muntos, fostă plasă în județele Bacău și Harghita. Atestat ca sedes csik încă de la 1324, se
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
subcarpatică, situată între văile râurilor Bistrița, Trotuș și Tazlău (586 m. înălțime și 35 km. lungime). A fost cunoscută și cu numele Culmea Tazlăului și Pietricica Bacăului. Toponimul este cunoscut în zonele muntoase și subcarpatice din țara noastră, precum vârful Pietrosul, Pietrișul, Pietroasa, Petrila, Petricani ș.a. Et.: ap. piatră d. lat. petra + suf. diminutival -icică. PISCUL STEJĂRIȘULUI, vârf de deal în localitatea Pralea, situat în pădurea Ursoaia, acoperit cu pădure de fag, ceea ce explică pe cel de al doilea termen din
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
între văile râurilor Bistrița, Trotuș și Tazlău (586 m. înălțime și 35 km. lungime). A fost cunoscută și cu numele Culmea Tazlăului și Pietricica Bacăului. Toponimul este cunoscut în zonele muntoase și subcarpatice din țara noastră, precum vârful Pietrosul, Pietrișul, Pietroasa, Petrila, Petricani ș.a. Et.: ap. piatră d. lat. petra + suf. diminutival -icică. PISCUL STEJĂRIȘULUI, vârf de deal în localitatea Pralea, situat în pădurea Ursoaia, acoperit cu pădure de fag, ceea ce explică pe cel de al doilea termen din toponimul compus
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
mediteraneeană, fie sunt sectoare de soclu peneplenizat (în vest) ce susțin câmpia Senegambiei, prelungită și pe teritoriul Mauritaniei și parțial și pe cel al Saharei Occidentale. Suprafața unităților platformice este în mare parte acoperită de un peisaj deșertic cu hamade pietroase și erguri de nisip, dune și barcane, ce fac din acest spațiu o nișă ecologică ostilă, în limitele căreia au evoluat totuși triburile arabe nomade care, în perioada expansiunii lor spre nord (Orientul Apropiat) și apoi spre vest (nordul Africii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
în Aventurile terțului, depășirea lor printr-un proces unificator care să nu le piardă, ci, dimpotrivă, să le potențeze pare a fi de altfel starea poetică originară ce dă substanță unei lirici tensionate, de un dramatism adesea nereținut. În "arsenalul pietros de cuvinte" al poeziei actuale, Cassian Maria Spiridon pătrunde cu un gen de scriitură propriu, în care coexistă limbajul apodictic și cel discursiv, minieseul sprințar, jucăuș și formula sobră, simili-științifică, notele metafizice și extazele religioase, referințele livrești și exprimările apoftegmatice
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pentru concentrare (semănat direct în câmp, maturare ± concomitentă, recoltare mecanică), tomate pentru ketchup (conținut ridicat în zaharuri), piersici pentru compot (pulpă tare, producție mare, conținut ridicat în zaharuri); mazăre care nu se amidonează la conservare (varietatea medullare), vișine și cireșe pietroase, cu pulpa mai tare și desprindere mai ușoară de penduncul la scuturare (recoltabile mecanic), mere rezistente la boli, pentru sucuri (concentrare), nuci pentru ulei etc. Menționăm că adesea, specializarea pentru industrie determină o pretabilitate mai redusă când e vorba de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sensibile la boli, cea mai mare problemă fiind mana care a atacat vițele nobile. Foarte greu a fost combătută prin tratamente cu zeamă bordoleză, sulfat de cupru cu var (piatra vânătă). Portaltoii nu aveau condiții bune pe terenurile tradiționale calcaroase, pietroase. Problema secundară: s-au importat sute de soiuri într-un mozaic neproductiv, o singură podgorie din România păstrându-și sortimentul de bază: Cotnari. Filoxera STRUGURII CA MATERIE PRIMĂ ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ Podgoriille României În ultimele decenii, se pune accent, tot
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
românești: Gelu, Victoria, Paula etc. III. Regiunea viticolă a dealurilor Munteniei și Olteniei 18. Dealurile Buzăului Cernătești Buzău, Zărnești Buzău, Râmnicu Sărat Buzău 19. Drăgășani Dealu Mare Boldești Prahova, Valea Călugarească Prahova, Urlați-Ceptura Prahova, Tohani Prahova, Cricov Prahova, Breaza Buzău, Pietroasa, Merei Buzău, Zorești 3 centre distincte: Costești Argeș, Bucșani Dâmbovița, Valea Voievozilor Dâmbovița 20. Ștefănești Ștefănești Argeș, Topoloveni Argeș, Valea-Mare Dâmbovița 21. Sâmburești Sâmburești Olt, Dobroteasa Olt 22. Drăgășani Drăgășani Vâlcea, Gușoieni Vâlcea, Măciuca Vâlcea, IancuJianu Olt un centru distinct
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
t/ha, cu 200220 g/L must, la supramaturare ajungând până la 240-270 g/L (anii de excepție peste 300 g/L). Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Cotnari 13, 9 4, 54 24, 3 Pietroasa 13, 8 4, 7 31, 9 Este cultivată în podgoriile Cotnari, Pietroasele, dar se cultivă cu succes și în podgoriile Dealu Mare și în Oltenia. Se obțin vinuri cu grad alcoolic ridicat, echilibrate, extractive, caracterizate printr-un buchet de o
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
g/L (anii de excepție peste 300 g/L). Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Cotnari 13, 9 4, 54 24, 3 Pietroasa 13, 8 4, 7 31, 9 Este cultivată în podgoriile Cotnari, Pietroasele, dar se cultivă cu succes și în podgoriile Dealu Mare și în Oltenia. Se obțin vinuri cu grad alcoolic ridicat, echilibrate, extractive, caracterizate printr-un buchet de o mare finețe, corpolență și onctuozitate. Înaintea filoxerei, Grasa de Cotnari forma baza
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
biaripați. Boabe mijlocii sferice verzi deschis la maturitate acoperite de ceară galbenă (pruină) și pete ruginii. Miez consistent aromat (muscat). Acumulează 200 -210 g/L - la supramaturare 250-270 g/L (aciditatea rămâne peste 4, 5 g/L ac. sulfuric); la Pietroasele Drăgășani și Cotnari acumulează până la 270-300 g/L. Se cultivă în Muntenia (Buzău, Vâlcea, Argeș), Moldova (Iași), Oltenia (Olt, Dolj, Mehedinți), unde produce, în medie, 7-9 t/ha. Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]