973 matches
-
cu stolul de corbi se rotea", o imagine descriptivă, simbolică desprinsă mai degrabă din zona artistic-picturală decât din cea a textelor religioase. Imagine a poetului desprinsă din veac, Cavalerul Auster își pierde și el vitalitatea, inspirația, cunoscut fiind faptul că pintenii de fier sunt o sugestie, din punctul de vedere al psihanalizei, a bărbăției, a libidoului ce ar trebui să se exteriorizeze. Debemur morti (referința se face iarăși la Arta poetică a lui Horațiu, 63, e un emistih a cărui continuare
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
când de obicei nu era de serviciu nici sanitarul. De altfel, nu prea am văzut doctori în Jilava. Se spunea că vin, dar stau pe la birouri. Sanitarul milițian știa doar să scoată dinți sau măsele. Avea o singură sculă, un pinten cu mâner, cu care îmi scosese și mie patru măsele, rupte la Gherla, una după alta. Când a văzut cum curge sângele printre scândurile priciului, milițianul a fugit și l-a adus pe sanitar. L-am coborât pe Weintraub cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
intră în rigiditatea proiectelor ideale pe care i le oferi, atîta rigoare de mal, de șină, în elementar cetinile sumese spre înalt și picioarele lor scăldate la trecerea sufletelor de tren și să le scăldăm în priviri! acoperiș biserica la pintenul de stîncă, estem de tip B, cultural, de fapt AB, natural-cultural, intră cu "Meritul Peisagistic" clasa I, tunel, lumina soare de zăpadă pe Cheile Mureșului, în fluidul lucrări de artă cuburile fragmentare din construcție și, postum, din analiză, podeț, boltă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
spinare, flaneaua de lînă, nașul scrutează din capăt tot doi călători, izvorul biserica scăzînd în anexe muzeistice, clopotnița, "2006 la mulți ani"! acoperișul barului ilegal de aproape, literele invers, lectură srevni în trupul originar, Onești de la crucea de lumină în pinten subcarpatic. Ora 6,50, în sala de așteptare a gării Onești, refuz să fiu lucrurile din jur, pereții de sticlă agitația pieței gării, joacă în balamale cu capul greu de somn, vrăbiile în incintă umblă și pe sub scaune, personalul Ghimeș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cheia Ardeal Cerurile Oltului Bartolomeu Anania biserica schitului Livezi, brumate nervuri brazii, pîlc imobiliar în jos 30 m, segment de noapte albastrul sub vîntul luminii de plină zi în plaiul cu stația, indefinibilă nuanța prin definiție, biserica schitului centrul focarului, pinten muntelui ei, pîlc de case denivelate 70-100 m, înecare de brazi, după ieșirea din rai s-au împărțit în om și munte, Livezi-Ciuc colțul rupt în sine canton, stegulețul, mărunțica puloverul pe gît, tunel în semantica lui de avertizare, două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dat de așezările înalte, situate pe forme de relief cu altitudine mare, și anume pe culmile subcarpatice sau prelungirile montane. Al doilea tip este dat de așezările „medii”, amplasate pe locuri cu altitudini medii, în care sunt incluse terasele și pintenii de terasă cu pante înclinate. Ultimul tip este dat de locuirile joase, situate pe terasele inferioare, pe „insulele” unor râuri sau în imediata vecinătate a luncilor (CUCOȘ 1999, 26). În ceea ce privește explicarea factorilor determinanți în alegerea unei locații pentru întemeierea unei
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Coborând din tren în gara Banca un indicator îndreptat spre est arată: Dodești, 10 km. De aici drumul urcă pe nesimțite și după ce ai lăsat în urmă satul Stoișești, în pintenul Dealului Ursoaia, ți se deschide panorama unui peisaj încântător: în față, peste douăzeci de coame de dealuri, aidoma unor uriașe valuri marine, se pierd în depărtare spre Prut; în spate, spre apus, dincolo de valea largă a râului Bârlad, se întind
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
spre apus, dincolo de valea largă a râului Bârlad, se întind culmi cu creste însorite până în piscurile Ceahlăului; din nord, din dâmbul Făgădăului, înspre Valea Oanei și Valea Gîrzului, două dealuri molcome deschid valea pârâului DodeștiJigălia, pitorească și intens populată. Din pintenul Ursoii ochiul poate admira întreaga vale, de la obârșia sa numită Șipote-Călugăreasca, dăltuită în marginea de nord a satului Dodești, până la Giurcani, pe râul Elan, cu cotiturile sale, cu satele care stau presărate printre livezi, vii și lanuri. Acolo, în vale
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
piatră scumpă”), izvorâtă din inocența permanent rememorată (Rumori interioare), precum ciclurile vieții („revoluția semințelor înaintează insolent prin pământ”). Sfieli franciscane în fața lucrurilor pământului se transfigurează - în cadențe clasice - asemenea unor psalmodieri argheziene închinate zborului („Promit, urmându-mi rădăcina/ pe sub pământ, pinten stingher/ pe unde s-a-ngropat lumina, să șterg tot praful de pe cer”, Copacii frați). Melancolia eului, purtând vagi sugestii eminesciene, pare izvorâtă din neputința integrării în ordinea naturală și din conștiința simulacrelor care înconjoară ființa („eu însămi - o ceață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
acel drept la viață - notează Léon Poliakov - pe care societatea creștină Îl acordă ultimului bădăran” <endnote id="(455, I, p. 78)"/>. Alte proverbe și zicători populare culese În centrul și estul Europei completează imaginea evreului fricos : „Evreul poartă cizme cu pinteni ca să nu-l muște iepurele”, „Pe zece evrei cu nasul mare Îi vânezi ca pe iepuri” (proverbe germane) ; „Are evrei” [= Îi e frică] (expresie germană) ; „De ce tremuri, jupâne Iancule ? - Nu eu, pământul tremură”, „Jupân Leiba din fundul căruței”, „Las’ să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
chiar] de ți-ar aduce marea cu sarea” și „[Oricât de bun ar fi,] ovreiul tot ovrei rămâne” (zicale românești ; <endnote id="cf. 80, p. 129 ; 3, p. 75 ; 253, III, p. 445"/>) ; sau : „Evreul tot evreu rămâne, chiar dacă are pinteni la cizme” (proverb german și polonez). „Evreul rămâne Întotdeauna evreu”, spune un personaj din nuvela Mendel din Gdansk, publi cată de scriitoarea poloneză Maria Konopnicka În 1897 <endnote id=" (682, p. 227)"/>. Nici măcar convertirea lui la creștinism (suprema schim bare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
neam.” „Neamțului i-a dat șurubul”, iar țiganului - cetera. „Sârbului i-a pus În mână sapa”, iar turcului i-a zis : „Tu să fii prost ; dar să ai putere asupra altora, cu sabia”. Ungurului i-a dat „botfori [= cizme] și pinteni și rășină” să-și facă „sfârcuri la mustăți” și i-a spus : „Să fii fudul și să-ți placă petrecerile cu soții”. „Pe rus l-a Învrednicit să fie cel mai bețiv dintre toți și să se dovedească bun cerșetor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unui text din secolul al XIX-lea răspunde: turcului - țara sfântă, neamțului - lucrul bun, ungurului - ghinionul, evreului - înșelătoria. În Baltagul, Mihail Sadoveanu recurge la următoarele stereotipuri: neamțul are șurubul; țiganul - cetera; sârbul - sapa; turcul - prostia și sabia; ungurul - cizme și pinteni; rusul - beția și cerșetoria prin iarmaroace; evreul - bani; românul - inimă ușoară ca să se bucure. Tot pe baza unor stereotipuri, Călinescu (1941/1982) caracteriza: „francezii [...] raționaliști, germanii idealiști, englezii pragmatici, rușii mistici, orientalii fataliști” (p. 973). În ciuda tuturor neajunsurilor pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cronică literară, recenzii la reviste și ziare, se difuzau informații redacționale și ale conducerii societății, funcționa o poștă a redacției. Mai semnau în revistă: proză: Simion Jitariu, Cuchi Lidia Puiu, Ștefan C. Cosmin, E. Mintici, I. D. Sandru; poezie - Radu Pinten, Lia Rugă, Augustin Padea, Ion Georgescu. Pentru a se manifesta în alte domenii decât cele pur literare și științifice, revista face apel către profesori, preoți, învățători etc. de a-i trimite articole și își propunea să dea atenție folclorului, comoară
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
gunoi gresie - piatră de ascuțit gropan - groapă cu apă pentru păsări guri (a) - a pregăti pînza pentru urzit; a face gura cămășii gușter - răgușeală H halici - alice hat - fîșie ce desparte ogoarele helgă - helge, nevăstuică albă hîrb - obiect uzat hîrleț - pintenul iadeșului hlei - lut hluj - cocean hogeag - coș de fum hojma - neîncetat holeră - cătină hospă - hoaspă, coajă de graminee și leguminoase hui (a) - a vui huscă - bulgăre huți (a) - a legăna I iarba-fierului - plantă fantastică, rînduniță iască - ciupercă folosită la aprin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Jókai, prin arta lor naivă și ciudată În ochii scriitorului maghiar. Acesta descrie, vizibil impresionat, pereții pictați cu imaginea unor „sfinți diformi”, pe care „fantezia monstruoasă a unor artiști țărani i-a Îmbrăcat În mantii roșii și În cizme cu pinteni”. Din aceeași imagistică terifiantă reține alegoria Morții, purtând În mâinile sale un rege, un cerșetor și un preot, sau sfinții printre care se află „și diavolii cu limba scoasă, agățându-se de coama păcătoșilor blestemați”. Jókai pare să aibă dificultăți
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la nivelul acestei articulații (aspect de scurtare a piciorului). Localizarea proceselor osteoartrozice la articulațiile metatarso- falangiene provoacă sindromul numit "picior dureros". Aspectele clinice în acest sindrom sunt variate: “degete în ciocan”, halux valgus, picior plat sau supraarcuat, procese osteofitice calcaneene (“pinteni calcaneeni”), bursite ale tendonului lui Achile [1]. Tenosinovitele, cauze importante de limitare a mișcării datorită durerii provocate sau modificărilor morfopatologice pe care le induc, pot fi infecțioase (gonococice) și noninfectioase (tenosinovita de Quervain - limitare a mișcărilor degetelor și durere radiată
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
dar rezistent la făinare și sfâșierea frunzelor.Soiurile recent omologate Stindard și Suceava 3 sunt foarte sensibile la pătarea reticulară, iarJubileu este-sensibil . 1.3. BOLILE SECAREI Boli produse de ciuperci 1.3.1. Cornul secarei - Claviceps purpurea Cornul, cornușa sau pintenul secării este o boală cunoscută în toate zonele unde se cultivă secara. Pagubele cantitative produse de această boală sunt mici, dar cele calitative sunt deosebite, deoarece boala este prezentă și pe 45 gramineele din flora spontană și depreciază calitativ furajele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
orașul său natal: si‑ criul a fost deschis în sacristia bisericii Santa Croce. Corpul era intact ca și cum ar fi dormit, era îmbrăcat în damasc negru, pe cap având o pălărie de fetru în stil antic, în picioare avea cizme cu pinteni: la moarte ca și în viață se odihnea complet îmbrăcat, gata să se trezească și să se întoarcă iarăși la muncă 25. Michelangelo a fost un geniu separat am putea spune de timpurile sale și în afara lor. Artiștii moderni în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
va fi înrolarea în armata Imperiului: În trei zile sufletul logodnicului s-a umplut de otravă. Se simțea nenorocit și-l băteau gînduri de moarte. Se compara cu locotenentul în inima Martei și era sigur că Marta alege uniforma strălucitoare, pintenii... Și el, care, ca fiu de văduvă, nici n-a făcut armata! Într-un moment de desperare socoti c-ar fi bine să renunțe la favoarea legii militare, să se întoarcă peste un an în haină de ofițer și să
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
a romanticului sau chemarea, mai relaxată, de dispariție care îl „soarbe” pe simbolist fac loc unei cavalcade înspăimântate spre moarte: „E vremea. Noaptea va veni curând/ Și vântul urlă ca un lup flămând.../ Și-ascute timpul coasa lângă tine./ Dă pinteni Morții. E târziu de-acum...”. Nu atât veșmintele sufletului romantic sunt noi la P., cât trăirea și situarea lui în lume. Schema romantică a inadecvării eului la lume este aceeași, dar eul se încarcă de o apăsare nouă, căci și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
în secțiune în zona lamei, prevăzut cu un prag-gardă, prinse cu un nit, ambele din bronz; două catarame-136/7,8, 203/2,5, din bronz aproape identice, cu placă dreptunghiulară, corpul oval și limba care depășește cu puțin veriga; doi pinteni din fier-136/3,4. 202/5,6, cu spinul atașat, foarte ascuțite, fiecare prevăzut cu cele două nituri de prindere, pe corpul oval al piesei; un ac din fier-136/5, 202/2, la un capăt rotund în secțiune, iar la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
casnic În această categorie am inclus obiectele sau uneltele prezente în inventarul mormintelor, aduse ca ofrandă, fiind legate de activitățile specifice ale defuncților sau ca obiecte cu semnificații religioase. Printre ele remarcăm cuțitele din fier, fusaiolele, cârligele de undiță, scoabele, pintenii, fragmentele de silex sau diferite pietricele. Au fost descoperite 5 fusaiole și o rondelă realizate din ceramică. Astfel, în mormântul nr. 24, în zona bazinului pe partea stângă, s-a descoperit o fusaiolă, lucrată din pastă cărămizie, de formă bitronconică
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din sec. IV d. Chr. Două piese mai rar întâlnite în necropolele din sec. IV d. Chr. au fost descoperite în mormântul de înhumație nr. 53, de altfel unul din cele mai bogate morminte din cimitir. Este vorba de doi pinteni din bronz, formați dintr-o bară metalică, dreptunghiulară în secțiune, prevăzută la capete cu două nituri, tot din bronz, cu capetele rotunde, lățite la dimensiunea barei, iar la celălalt capăt nituit. Probabil erau prinse de încălțămintea din piele. Pe mijlocul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cu două nituri, tot din bronz, cu capetele rotunde, lățite la dimensiunea barei, iar la celălalt capăt nituit. Probabil erau prinse de încălțămintea din piele. Pe mijlocul curburii se află un spin destul de lung, rotund în secțiune, carte străpunge corpul pintenului și se îndoaie pe încălțăminte. În acest fel, acești pinteni erau prinși de încălțăminte permanent (Pl. 136/3,4; 202/5,6). Baza arcului de cerc este de 7,2 cm, lungimea spinului de 3,4 cm la unul și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]