1,679 matches
-
și Iapetus cel roșcat, să-ți bem strălucirile cu ambră de stele, și să-ți aprindem norii de metan și hidrogen ca pe un rug frumos, purificator, pe care tu să arzi ca un martir tăcut sau ca un sfânt pios între planete purtând cu demnitate cele patru aureole cosmice divine. URANUS De pe Uran, Soarele pare că e beat, căci urcă în spirale până la zenit, mergând așa aproape-un sfert de veac, și iar coboară-n tumbe în sfertul celălalt, spre
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
februarie 2012) Alexandra-Svetlana vine din răstimpul Străbunicului-erou, de confruntare istorică a celor mai mărețe revendicări întru făurirea idealului divin de unitate națională. Mândria ei creștină de Româncă ne descoperă figura unui străbun falnic ca bradul, în fața căruia se cade o pioasă recunoștință și o smerită reverență: „E înalt, voinic, bine făcut. O prezență impunătoare, pe care n-o poți trece cu vederea. Are trăsături dârze și sclipiri de asprime în ochii de-un albastru oțelit, conturați de sprâncene stufoase, ce se
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
Acasă > Poezie > Credință > BALADA PREOȚILOR MARTIRI DIN ȘIMAND - 1919 Autor: Râul Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015 Toate Articolele Autorului BALADA PREOȚILOR ROMÂNI MARTIRI DIN ȘIMAND - Vinerea Patimilor - 1919 Închinare: Pios omagiu Martirilor Preoți ortodocși români din Șimand: Cornel Popescu și Cornel Leucuța care în Vinerea Patimilor din anul 1919 au fost urmăriți, prinși prin trădare și legați unul de altul de către bandele bolșevice maghiare ale lui Bela Kun, care i-
1919 de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371350_a_372679]
-
cadrelor didactice pensionare din Galați, al cărei reprezentant a fost doamna profesoară Cornelia Mateiță, un dar deosebit: Liceul Tehnologic „Simion Mehedinți” de pe Strada Bălcescu, prin conducerea lui și prin bunăvoință cadrelor didactice care funcționează aici, au organizat într-o atmosferă pioasa, comemorarea a șase luni de la trecerea la cele veșnice a inegalabilului poet Saint Simon Ajarescu, cel care și-a îndeplinit apostolatul educativ la această școală specială, mulți ani, până la ieșirea la pensie. Evocarea a purtat și un titlu edificator: „Simon
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
cadrelor didactice pensionare din Galați, al cărei reprezentant a fost doamna profesoară Cornelia Mateiță, un dar deosebit: Liceul Tehnologic „Simion Mehedinți” de pe Strada Bălcescu, prin conducerea lui și prin bunăvoință cadrelor didactice care funcționează aici, au organizat într-o atmosferă pioasa, comemorarea a șase luni de la trecerea la cele veșnice a inegalabilului poet Saint Simon Ajarescu, cel care și-a îndeplinit apostolatul educativ la această școală specială, mulți ani, până la ieșirea la pensie. Evocarea a purtat și un titlu edificator: „Simon
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
Pentru tine-a născocit atâtea culori, Mie mi-a alungat somnul, să rămân deștept, Necontenit să veghez, să te aștept, Ca nu cumva, în altă grădină, să zbori. Bine ai venit, cerească minune, Mai mândră decât floarea de câmpie Și pioasă ca sfânta rugăciune! Sper că ai să-mi faci numai zile bune, Să-mi luminezi calea cum o făclie, Să intrăm împreună-n veșnicie. Referință Bibliografică: SONETUL FEMEII / Mihai Merticaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1559, Anul V, 08
SONETUL FEMEII de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374877_a_376206]
-
care, desigur că nu este singurul, dar noi avem nevoie de mai mulți astfel de oameni”. În același spirit evocator autoarea scrie un Remember pentru unele personalități pe care le-a cunoscut: Domnul profesor Silvestru Moraru sau rezervă un gând pios și pentru Anca Petrescu și în general pentru toți cei cunoscuți are cuvintele cele mai frumoase. Nu e uitată nici „Ziua românilor la Toronto” „organizată de Doamna Consul General Antonella Marinescu și Domnul Marin Marinescu, a avut loc în spațioasa
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
treișpea" zi din Răpciune, pilotând peste Carpați S-ajungă la Orăștie, lângă A.S.T.R.A. și-ai săi "frați", "Vlaicu 2", nu-l mai ascultă (fiind mult îmbătrânit...) Și Aurel-Aviatorul, la Bănești, s-a prăpădit... An-de-an, la noi în Țară, e pios comemorat Acest Erou al României, "pionier" în zbor, "înaripat" Pentru mulți tineri, e exemplu și reper de neânfrânt : Ca să-nvețe să-și ia zborul, să se desprindă de Pământ! Multă lume de pe Terra, sincer, l-a apreciat : Școli înalte, multe
EROULUI NAȚIONAL AUREL VLAICU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374953_a_376282]
-
Demetrios I (1971-1991) i-a conferit crucea patriarhală. Se cuvine să mai amintim un aspect important din viața și activitatea PC Sale și anume că a avut marele privilegiu de a fi ucenicul devotat și unul din apropiații mitropolitului de pioasă amintire Nicolae Bălan al Ardealului, de la care a învățat bunătatea, echilibrul, iubirea și respectul față de Dumnezeu, de Biserică și de oameni, capacitatea de a înțelege realitățile și problemele oamenilor nu doar cu mintea, ci și cu sufletul. Tot de la mitropolitul
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
-
urmare, le mulțumim din suflet celor care ne-au spus aceste cuvinte! Acum la „ceas de sărbătoare”, ne amintim cu drag de foștii noștri profesori prezenți sau înălțați la cele sfinte pentru aceștia din urmă pâstrând momente de reculegere și pioasă amintire. Viața noastră de tineri liceeni, ne-a fost influențată în cea mai mare parte, de acei oameni minunați,de dascălii nostri dragi care în loc să ne menajeze au cerut mereu mai mult,mai corect,mai perfect de la noi, pentru că știau
VIAŢA ESTE CA O AŢĂ! de BAKI YMERI în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373813_a_375142]
-
IUBIREA NU MAI ARE VINĂ... Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2088 din 18 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Lasă-mă să-ți fiu fecioara de care Te-ai îndrăgostit, Uite, inima mea ți-a rămas virgina Că dragostea pioasa ce i-ai plămădit Din iubirea fără cafarde....ce nu mai are vină. Nu-ți va mai vedea păcatul Și-a aruncat regretul în unghiul mort, E acolo și nu e, Acum bate uitând de ispite, e momentul Ei, fructul
IUBIREA NU MAI ARE VINĂ... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373916_a_375245]
-
România! Au rostit adevărul curat Diana Ciugureanu Zlatan, Nina Gonța, Ina Paladi, prof. Petronela Angheluță și toți frații noștri de peste Prut prezenți astăzi la evenimentul de suflet ce a avut loc in sala Muzeului Unirii din Iași... Salutul și gândul pios transmis celor prezenți de poeții Mariana Gurza, Dorina Stoica, Mirela Șoimaru, Eugen Emeric Chvala și un scurt in memoriam dedicat poetului originar din Basarabia, Boris David , au emoționat auditoriul. Lansarea de carte a scriitoarei și poetei Nina Gonța, cu volumul
PODURI DE DOR CU SCRIITOAREA NINA GONŢA de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373947_a_375276]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SONET DE FLORII Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 2291 din 09 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Mii ramuri de finic călcai în cale... Mulțimi ce Te slăveau cântându-ți slava, Îți așterneau pios, uitând otrava Ascunsă-n șușoteli și vorbe goale... Acum se bucurau, uitând gâlceava, Văzând Mântuitor în mers agale, Primit cu sărutări pe sfinte poale, Ca omul luminat precum dumbrava. Suit pe un asin, privea cu milă Apostolii din jur, dar
SONET DE FLORII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373998_a_375327]
-
Recea - unde iată, (mai) viețuiește unul dintre apropiații, discipolii și ucenicii cei iubiți ai vrednicului ierarh, în persoana Preacuviosului Părinte Ioan, care-l pomenește cu atâta venerație, respect și recunoștință!... Și între ele, în mijlocul lor, ca o tânără împărăteasă grațioasă, pioasă și plină de demnitatea Adevărului ce-L adăpostește - conform spuselor Maicii Cristina la momentul întâmpinării distinșilor oaspeți, care a avut loc la ceasul Vecerniei din ajunul marii sărbători, adică în 6 Septembrie - stă biserica cu hramul Nașterea Maicii Domnului, îmbrăcată
MUREŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375340_a_376669]
-
ceilalți copii, dar scopul călătoriei este slujba de Sfântul Andrei. Poate că, va veni și zăpada în curând, să le ofere copiilor aceleași plăceri care ne-au bucurat nouă copilăria. Mănăstirea e acolo, în liniștea pură a pădurii care, îngână pioasă psalmi, odată cu preacucernicele fețe. Nebănuit de puțină lume și îmbucurător de mulți copii la slujbă. Cinste părinților care înțeleg să-și educe copiii în spiritul credinței și cu respect față de cele sfinte. Ascultând Sfânta Evanghelie, îngenuncheați, copilul meu îmi șoptește
SLUJBA DE SF.ANDREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371971_a_373300]
-
-ntunecă văzduhul C-o faptă poți stârnii furtuni și ploi Când inima ce ține-n ea năduful Privește împrejur cu ochii goi. Putem să fim și răi și dușmănoși Căci este scris în legea lui "a fi" Dar bunătatea ochilor pioși Îndeamnă sufletul a se căii. Când fapta-ți recunoști cerând iertare În suflet te pătrunde liniștea Că lumea o să-ți pară-o sărbătoare Iar tu te vei simții parte din ea! de Gabriela Mimi Boroianu 23.11.2014 Referință Bibliografică
PUTEM de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372012_a_373341]
-
a reușit să-i facă ceva, pentru că aveau frică de el. Iar femeile?.. Hei...ele îl simpatizau, îl doreau, unele chiar îl iubeau. Dar altele, mai sclifosite, cică aveau scârbă de așa bărbat și, chipurile, îl disprețuiau (mai ales cele pioase). Ca să nu mai punem la socoteală pe cele care-l urau (cele gonite și/sau păruite). Dar toate râdeau de el: zi-i Călin și lasă-l! Exasperată, vecina lui iar s-a plâns la maică-mea: -A două-zecea, țațoo
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
găzduim pe cei călători. Că toți prin viață suntem trecători și viețuim mai mult sau mai puțin, cum fiecărui i-e scris în destin. Și tot cu o moarte suntem datori. Legând speranțele de credință, să ne rugăm cu sufletul pios, spre mântuire, Domnului Hristos. Ca în credință e biruință. Ritualuri de-a fi succedate, ca zestre de viață și de moarte. Veșnicia-n vremuri să le poarte, grăitoare din pagini de carte. Din ,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor
REMEMBER PASCAL de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372477_a_373806]
-
adăugăm, de exemplu „Casa dreptății”, în sens de : Templul de la Ierusalim, și altele) și din Cabala (adăugăm, de exemplu, „cerbul”, „cununa de cerb măreață”, și altele). Găsim și aspecte antropomorfe. Se presupune că autorul textului imului este Rabi Yehudah HaChasid (=Piosul) din Regensburg (decedat probabil în anul 1217). Se pare că, la început, acest imn era cântat zilnic la sfârșitul rugăciunii, dar unii rabini învățați în Thora s-au opus acestui lucru, întrucât textul lui era foarte sfânt, permițând cântarea lui
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
o urmă de dojană în ochii celui nedefinit poate neputință poate o târzie căință a unei lumi interioare pline de petice petice nu frunze ploi ce biciuiesc altare alunecăm pe toboganul toamnelor urmele lăsate fără stăpân praf împăcarea cu tine pioasă mirare așază un gând în pragul tăcerii strângere de inimă o alee cu frunze primite dedicație o coală de scris învață omule să admiri frunzele iernii în toamna vieții lor astăzi și mâine tu suflet de om. Referință Bibliografică: Frunzele
FRUNZELE IERNII ÎN TOAMNA VIEŢII LOR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372830_a_374159]
-
-mi făcuse inele iar ele, sfintele pietricele, Dreptunghiuri, triunghiuri, pătrate și sfere Venind de departe, vorbind de alte ere, Nu mai erau: albe, negre, maro, cenușii Ci roșu aprins, cu pete aurii Și-n mâini parcă aveam zeci, sute, făclii. *** Pioasă, genunchii i-am pus pe pământ Și ochii și fața și gura-mi rosteau în cuvânt „Ce-amarnică-i truda!... Dar, iar am plecat pe malul apei înspumat Pietricele s-adun: albe și negre, maro, cenușii Să le dau strălucirea, să le
JOC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372894_a_374223]
-
orthodox, convins și botezat, Că, stând mereu departe de păcat, S-ajung în locu-acela ca de vis N-am fost surprins și nici nu m-am mirat; Ajuns în fața “marelui altar”, Un înger milostiv m-a așezat La masă și pios m-a întrebat Cam ce-aș dori să pună la grătar ... Eu șapte mici pe loc am comandat; Până atunci mi-aduse una mică, Iar un țambal bătrân și o vioară, Mă alintau la ciorba de burtică, Dar apăru și
AZI-NOAPTE M-AM TREZIT ÎN PARADIS de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345875_a_347204]
-
ortodoxe“, ce au la bază marile sărbători creștine (Crăciunul, Paștele), sfinți din calendarul bisericesc (Sf. Maria, Sf. Mihail și Gavril etc.) ori locașuri de cult și personalități monahale spre care românii se îndreaptă cu inimile curate, încrezători în viitor și pioși. Lirica erotică a lui Claudiu Șimonați crește în cercuri concentrice, având ca germene ideea iubirii absolute. Din acest motiv, mărturisește: „voi fi petală de floare transparentă/ ascunsă/ ochiului și auzului// voi fi/ trandafir/ în ceasul/ când pământul/ mă va chema
UN POET HUNEDOREAN CLAUDIU SIMONATI de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345939_a_347268]
-
ajute pe austrieci împotriva turcului care-și întinsese imperiul cu poftele lui nesățioase până la porțile Vienei. Asediul orașului fusese crunt și pentru valahii care și-au dat sufletul aici. Domnitorul ridicase în cinstea lor o capelă mică, în semn de pioasă amintire și reculegere... Românii, rătăciți prin imperiu, vin adesea aici și se roagă Bunului Dumnezeu, aprinzând o lumânare pentru slobozirea și fericirea neamului lor. Eminescu venise de zeci de ori aici, fie singur, fie cu Slavici și cu ceilalți colegi
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
înălțător și crucial în viața Bisericii noastre!... Drept urmare, în aceste zile, am constatat cu bucurie și cu mult optimism că poporul nostru dreptcredincios, dimpreună cu slujitorii sfintelor altare din toată țara și din străinătate, în dangătul clopotelor și în rostirea pioasă a sfintelor slujbe de pomenire, au știut în urmă cu trei ani, să-și conducă și să-și cinstească Păstorul lor spiritual, care le-a purtat grija celor sufletești, în toate ținuturile țării (și în diaspora românească) - în diferitele ascultări
CINCI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346971_a_348300]