2,058 matches
-
toiul nopții și savurară ultimele picături de vin. Își ridicară tabăra și se pierdură în pădurea de brad pe cărări de munte printre izvoare, cascade, trunchiuri răsturnate de vânt și furtună sau stânci rostogolite de pe țancurile cele mai înalte. Urcară piscuri împădurite, străbătură goluri alpine unde privirea le rămase încântată de panorama ce se desfășura până la orizonturile cele mai îndepărtate. Ocoliră prăpăstii amețitoare, colțuri stâncoase, coborâră în văi adânci cu torente repezi și cascade ce se revărsau de pe frunțile de piatră
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
cu privirea din înaltul cerului de păsări răpitoare. Alteori, întâlniră în cale câte un abrupt stâncos de netrecut și făcură cale întoarsă căutând alte ieșiri din acest labirint. Aproape traversaseră masivul muntos când deodată zările se deschiseră și pe un pisc îndepărtat zăriră turnurile castelului. Căpitanul Arnăutu trimise câțiva oșteni se cerceteze împrejurimile. În cele din urmă își înstalară tabăra lângă un pârâiaș. Teama de strigoi îi ținu treji toată noaptea. Dacă din întâmplare vreun slujbaș al lui Dracula ar fi
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
o descriere interesantă a incintei cetății insistându-se pe anumite similitudini ” cu tehnica a ceea ce astăzi numim zid celtic ( murus Gallicus) fiind însă anterioară și specifică populației nord tracice”. La mică distanță de cetate, înspre valea Oltețului, se află un pisc de deal numit “ Straja’’ în care se afla un punct de observare. După cucerirea romană, este consemnată o așezare de tip rural în aceste locuri (vezi D. Tudor - ”Oltenia Romană”, București, 1978, Editura Academiei R.S.R., pag. 233 ). Cetatea hallstattiană timpurie
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1525 din 05 martie 2015 Toate Articolele Autorului eu am iubit iubirea cu jind ca pe-un noroc ca pe un vârf de munte sădit din loc în loc cu falnici arbori mândre piscuri întinse spre înălțimi din care ape limpezi se scurg în văi blajin ..................................................................................... iubirea-i ca o torță ce arde stinsă în vânt e însăși forța vieții ce vine din adânc e darul ce împarte ce-i bun și rău în
IUBIREA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369504_a_370833]
-
se strecoare printr-o gaură lăsată în tavan, în dreptul vetrei prin care ieșea fumul și să împrăștie întunericul bordeiului. Dar în noaptea asta ca de catran, nici urmă de lumina magică. Vânturi furioase, alergau urlând prin pădurea de stejar de pe Piscul Bordeielor. Nori negri prevestitori de furtună, biciuiți de rafalele de vânt, dansează ca niște fantome înnebunite încoace și-ncolo pe cer, vărsându-și sângele lor rece ca gheața pe pământul însetat. Copilă fiind, Molearca privea cu groază, spre deliciul fraților
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
-
fiecare scăpătat de soare. Apusul soarelui era pentru ea pieirea zilei. În inima ei, iubea cu putere lumina și cu aceeași intensitate ura întunericul. Se culca în apusul soarelui ca să scape de imaginile ungherelor pline de întuneric ale bordeiului. În Piscul Bordeielor erau săpate trei bordeie. În ele își duceau viața trei familii de țigani ce se aciuiaseră într-o primăvară ploioasă pe aceste meleaguri. Nu se știa de unde veneau. Vorbiseră cu moș Lămbiță să-i lase să-și construiască bordeiele
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
-
cu renume între maneliști. Era angajată și o firmă de pompe funebre cu renume. Pe catafalcul unei limuzine negre, trona, parcă privind de sus la cei din coloană, Molearca. Molearca țiganca. Țiganca ce-și trăise copilăria într-un bordei în Piscul Bordeielor. Țiganca ce crescuse și le făcuse câte-o căsuță la fiecare dintre cei șapte copii ai ei. Molearca cu părul până în pământ. Molearca... Referință Bibliografică: Molearca / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2253, Anul VII, 02 martie
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
-
ne dublează greutatea suferinței, cele abordate și înțelese din punct de vedere duhovnicesc însă, ne înjumătățesc necazul și urmările acestuia, în virtutea pedagogiei divine atotștiuoare și înțelepte. Dacă vrem ca viața noastră să fie o înaintare din treaptă în treaptă spre piscul sfințeniei creștine, proba pătimirilor fără de voie trebuie trecută cu răbdare, nădejde, pocăință și smerenie, toate acestea în rugăciune curată către Tatăl nostru Cel ceresc, de la care ne vine nouă tot ajutorul. Acesta este drumul viețuirii duhovnicești creștine: - împreuna pătimire cu Iisus
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
prin cele mai originale și interesante aspecte. În așa mod, Dan Bodea își exprimă și cântă fenomenul dragostei prin forme și metafore nespus de frumoase: „Izvorul tainic / Pururea s-ascunde / În luminiș dorit, / În poieni de crini / Sau chiar pe piscuri, / Sub cetina de nori, / Unde vulturul stăpânește / Răsună canturi / Și-n dragoste curată, / În iubire neprihănita / Totul se zidește, / Totul se prefira, / Cu toate că e o lacrima de noapte” (Iubire). Iar, Andrei Andor, cu aceleași gânduri frumoase, descrie starea sufletească prin
ANTOLOGIE MULTILINGVĂ, VOL. 4, COORDONATOR RODICA ELENA LUPU de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370595_a_371924]
-
trăit cu pasiune. Ne-a fost iubirea ca un mozaic desăvârșit, și-n rele și în bune. Ce holde au rodit din primul spic dac-am avut în noi semințe bune și cum am reușit dintr-un colnic să facem pisc, cu-altar de rugăciune! Într-un ocean în zbucium și unic ne-am preschimbat frumoasele lagune... Nu-mi pare rău și nu regret nimic din tot ce am trăit cu pasiune, De-aceea cânt de dragoste-îți ridic în sufletul ce
MINUNE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370638_a_371967]
-
și față-n față stă cu veșnicia, sub viscolele verzi ale amiezii. Durând din vreme veche-n vreme nouă, e ultimul zăgan rămas pe creste. Nu-i pasă dacă grindinile plouă, el știe doar că biruie și este, și-n piscul unde bea azur și rouă, zbârlit, înfruntă secol și poveste. Sonetul a fost scris în data de 5 august 1968. Pe atunci, eu aveam 10 ani. Astăzi, numai tăcerea ar putea continua acest poem superb. Ridică-te, Costele, noapte bună
3. MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370670_a_371999]
-
în universul potrivit. Natură zâmbește într-o îmbrățișare de gand. Îmi place când ți se încarcă inima în rod bogat, hrănitor. Nu mă interesează ce a fost în istoria apropierilor decât în măsura în care îți înțeleg alunecările în apă melancoliei, cățărările pe piscul viselor, dorințele rămase la jumătate de drum pe făgașul împlinirii, măsura în care îmi pot coordona pașii potriviți pentru dânsul alegerilor către fericire.( 27 sept 2015) Iulia Dragomir Referință Bibliografica: Duminică sufletului / Iulia Dragomir : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DUMINICA SUFLETULUI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369569_a_370898]
-
NINGĂ DE IERI Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului A prins să ningă de ieri A prins să ningă de ieri; Nu se mai văd urmele pe poteca fântânii. Pe pisc, printre rânduri de peri, Trag de săniuțe copiii. Un bătrân cu luleaua în gură Coboară în cârjă pe scări; Privește zăpada din bătătură Și expiră aburi pe nări. În claie fânu-i jumate, Vitele zbiară-n ocol... La biserică clopotul bate
A PRINS SĂ NINGĂ DE IERI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369682_a_371011]
-
de stele-n noapte e împodobită. Cel Ce-a Creat Viața, miraculos, Turnând, pe glia noastră cupa a golit: Tot ce a fost mai bun și mai frumos Prin binecuvântarea Lui ne-a dăruit. Convoaie lungi de brazi urcă spre pisc; Străjeri, stejarii groși, stau mai la spate; Mărunți, ienuperii i-s cercetași și câte-un vâsc Veghează peste abisuri până-n hotar departe. Cu falduri grele dealurile o-ncarcă, Trenă îi e câmpia, delta-n val se pierde. Aici iubire-i
BINECUVÂNTATĂ ȚARĂ (LAUDĂ ȚĂRII MELE) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369698_a_371027]
-
TÂRGUL, de Borchin Ovidiu , publicat în Ediția nr. 1068 din 03 decembrie 2013. A fost odată undeva mai demult prin știu eu ce loc ascuns de lume și de curioși ... a fost odată colo în vârf de munte sus, între piscuri semețe, un târg. Era ascuns între falnici munți și păduri de nepătruns, într-o vale minunat de plată, si goală fără vre-un copac sau tufa să-i știrbească netezimea. Și în acest loc unde nu creșetea nimic în afara ierburilor
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
și muguri de copaci înalți scăldați de vânturile de miazăzi. Citește mai mult A fost odată undeva mai demult prin știu eu ce loc ascuns de lume și de curioși ... a fost odată colo în vârf de munte sus, între piscuri semețe, un târg. Era ascuns între falnici munți și păduri de nepătruns, într-o vale minunat de plată, si goală fără vre-un copac sau tufa să-i știrbească netezimea.Și în acest loc unde nu creșetea nimic în afara ierburilor
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
pe nisip dar vântul a acoperit profilul tău Am scris pe scoarță unui măslin poezia vieții dar furtună a rupt copacul Am construit un zmeu cu firul destinului meu dar puterea iubirii l-a purtat de la mine legându-ne de piscul tău pentru a fi mai puternic zborul destinului DESTINO Ho inciso îl tuo nome sull'argilla mă îl mare ne ha ammantato le iniziali Ho ripercorso le tue orme lasciate sulla sabbia mă îl vento ne ha coperto îl profilo
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368113_a_369442]
-
marea a învăluit inițialeleAm reconstituit urmele tale pe nisipdar vântul a acoperit profilul tăuAm scris pe scoarță unui măslin poezia viețiidar furtună a rupt copaculAm construit un zmeu cu firul destinului meudar puterea iubirii l-a purtat de la minelegându-ne de piscul tăupentru a fi mai puternic zborul destinuluiDESTINOHo inciso îl tuo nome sull'argillama îl mare ne ha ammantato le inizialiHo ripercorso le tue orme lasciate sulla sabbiama îl vento ne ha coperto îl profiloHo scritto sulla corteccia di un ulivo
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368113_a_369442]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > DE S-AR PUTEA ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1823 din 28 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului De s-ar putea să mă-nsoțesc cu zarea, Să-i fiu aproape dintr-un pisc de munte, Voi ști să văd și să-nțeleg că marea Nu-și poartă valul, țărmul să-l înfrunte. Ea doar hrănește începutul vieții Sau găzduiește astrul în abise, Din faptul serii-n geana dimineții, Îi face-n unde leagăn
DE S-AR PUTEA ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368261_a_369590]
-
valul, țărmul să-l înfrunte. Ea doar hrănește începutul vieții Sau găzduiește astrul în abise, Din faptul serii-n geana dimineții, Îi face-n unde leagăn pentru vise. După răsfăț, îl mână cu blândețe Albind tăria, zorii când anină În piscul inundat de frumusețe Și aurit cu valuri de lumină. *** “lumina, se află în fiecare și sufletul o ascultă când hrănește gânduri” Referință Bibliografică: De s-ar putea ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1823, Anul V, 28
DE S-AR PUTEA ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368261_a_369590]
-
Autorului 31 August este Ziua Limbii Române. La mulți ani, tuturor scriitorilor și vorbitorilor de limba română! Antologia „LIMBA NIASTRĂ CEA ROMÂNĂ"-Starpress 2016: Segment de coautor Maria Filipoiu DEZRĂDĂCINARE DE LIMBA ROMÂNĂ De la ruși vine un ecou sinistru, Pe piscuri să-l ridice Munții Carpați. Că români captivi între Prut și Nistru, Pentru uniune au fost judecați. De limbă română dezrădăcinați, Prizonieri în imperiu nedorit, Din neam românesc au fost rusificați, Să ducă dorul de graiul moștenit. Iubirea de neam
„LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ -ANTOLOGIE STARPRESS 2016 de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362566_a_363895]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DEGRADĂRI Autor: Ion Pena Publicat în: Ediția nr. 2041 din 02 august 2016 Toate Articolele Autorului Mărunt și păcătos sub cer Totuși cu râvnă mai visez un pisc. Trufia bleg am pus-o în cuier Și umil câte-o șuetă mai isc. Crezui odată în minuni, destul. Cetăți cădeau, mureau dureri mîrșave, Avea tot orbul soare în pătul Și’nalt sunau aplauzele grave. Ci anii curseră sătui de
DEGRADĂRI de ION PENA în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370168_a_371497]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ALPINISM Autor: Ion Pena Publicat în: Ediția nr. 1693 din 20 august 2015 Toate Articolele Autorului Pe piscuri goale, fără viață, Unde nici vulturi nu s’avîntă Eu mi-am tîrît povara sfîntă A trupului flămînd de viață. Cu patimă m-am strîns pe stîncă Strîngînd spasmodic piatra tare ... Și-i drept că gura-mi, nu arare Cerșea
ALPINISM de ION PENA în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/370162_a_371491]
-
necalificat subteran, a trebuit să accept un compromis fiindcă trebuia să plece în armată și trebuia să fie angajat. Nici nu a început bine lucrul și a fost încorporat și trimis la un detașament de muncă prin sudul Olteniei, la Piscul Sadovei pentru culesul de toamnă. De fapt detașamentul era dirijat de la Plenița, locul unde era un fel de ,,batalion disciplinar - al ofițerilor”. Va dați seama că acești tineri erau supuși unui regim mult prea sever, dar asta era situația. Prin
ISTORIE, CULTURĂ PLUS ALTE EVENIMENTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370227_a_371556]
-
I. ION PENA - POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ȘI REVISTE ALE VREMII, de Ion Pena , publicat în Ediția nr. 2243 din 20 februarie 2017. ALPINISM (1928) Pe piscuri goale, fără viață, Unde nici vulturi nu s’avîntă Eu mi-am tîrît povara sfîntă A trupului flămînd de viață. Cu patimă m-am strîns pe stîncă Strîngînd spasmodic piatra tare ... Și-i drept că gura-mi, nu arare Cerșea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]