1,176 matches
-
Unirii nr. 4, tel. 0232.412712 Librăria M. Eminescu, str. 14 Decembrie 1989, nr. 1, tel. 0232.264528 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232.215683 Librăria Alexandria, Str. Al. Lăpușneanu nr. 21, tel. 0232.206066 PITEȘTI Librăria Casa Cărții, Bd. Republicii, bl. G1, parter, tel. 0248.214679 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr. 40, tel. 0269.210058 Librăria Humanitas, str. N. Bălcescu nr. 16, tel. 0269.211434 SUCEAVA Librăria Casa Cărții, str. N. Bălcescu nr.
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Gherghian, Paula Niculiță, Geo Costiniu, Pavel Bartoș, Relu Poalelungi, în regia lui Radu Dragomirescu, fuseseră selectate în prealabil în urma unui concurs public pentru care s-au primit 11 producții literare. Ele aparțineau unor foarte tinere autoare - Livia Dinulescu, Maria Silvia Pitea, Laura Maria Hațieg, aflate la debutul lor teatral. Cele patru texte selectate tratau sub diferite unghiuri și în modalități diverse problemele violenței cotidiene în familia românească: atât la oraș, cât și în mediul rural, având ca protagoniști bărbați, femei, copii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
fie. Doar că... a stat cam puțin, nu-i așa? — Ăă... vă mulțumesc foarte mult! O să mă gîndesc... Îi trîntesc În brațe clipboardul și ies În fugă din prăvălie, În stradă. Ușa vopsită maro din fața mea se deschide și mă pitesc repede după un copăcel. Îmi simt tot corpul Încordat de spaimă. SÎngele Îmi pulsează În urechi. Stai calmă. Orice s-ar Întîmpla, indiferent cine e cu el... Ușa e dată de perete și apare Luke, urmat de doi indivizi la
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
română contemporană, I-II, Iași, 2000; Spațiul dintre corole, București, 2000; Amintiri din epoca de platină, Chișinău, 2000; În răspăr, Cluj-Napoca, 2001; Acul și steaua, Bistrița, 2001; De unde până unde, Botoșani, 2002; În jurul libertății, Iași, 2002; În pădurea de metafore; Pitești, 2003; Jocul literaturii și al sorții, Cluj-Napoca, 2003; Natură moartă și vie, Cluj-Napoca, 2003; Post-texte, Iași, 2003. Repere bibliografice: Doinaș, Diogene, 144-145; Bugariu, Incursiuni, 74-77; Negoițescu, Lampa, 235-238; Caraion, Duelul, 56-58; Poantă, Modalități, 165-166; Cristea, Un an, 256-258; Barbu, O
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
sfârșitului de ev. AL. PALEOLOGU Sub aparențele comicului, Eugen Ionescu a fost totdeauna un autor tragic. Dar prin burlesc, el se ferea de anumite lacrimi, se apropia pieziș de întrebările esențiale, umplea vidul existenței cu scaunele deriziunii, dădea ocol morții, pitindu-se, să n-o vadă, și se costuma în măscărici spre a nu fi recunoscut de destin. Iată însă că de la Rinocerii încoace măștile încep să cadă: Eugen Ionescu își transformă acum obsesiile în personagii. MONICA LOVINESCU SCRIERI: Elegii pentru
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
le plănuiește. Reprimându-și o anume pornire spre frivolitate, cronicarul nu prea se abate de la o linie a sobrietății, personalitatea lui, cu atributele unui homo ludens, abia prinzând contur. Sub ușurătatea pe care eseistul, ca să se distreze, o afișează, se pitește un neașteptat simț al echilibrului și, ciudat pentru un șturlubatic, un gust al rigorii. Așa, în Mic dicționar Caragiale (2001), la origine teza sa de doctorat. O exegeză vie, un eseu surâzător și incitant, nonșalant și ingenios, cu o seamă
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
1924. Începând din 1926 face studii de drept la Paris, dar intenția de a obține un doctorat nu se va realiza. A frecventat cenaclul lui E. Lovinescu, fiind descris de amfitrion ca un tânăr „timid, nostalgic, sentimental”, „iepure de casă pitit după o frunză de varză”. A debutat cu poezia Tristeți de toamnă la „Sburătorul literar” în 1922, iar editorial în 1923 cu placheta Restriști. Desfășoară o intensă activitate publicistică proavangardistă. În octombrie 1924 scoate împreună cu Victor Brauner, Marcel Iancu, M.
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
profund lui Al. Vlahuță și lui George Coșbuc, sintetizează caracterele liricii sămănătoriste și totodată prefigurează tradiționalismul promovat de revista „Gândirea”. Casa noastră, o piesă rezumativă a cărții de debut, opune tabloul convențional idilic al satului patriarhal („Ce pașnic era satul... Pitit la poala culmii / Ca ostrovul de mituri sub strașina-nvechită...”) degradării lui ulterioare. Asemuirea chietudinii rustice de altădată cu liniștea schiturilor anunță poetica gândiristă: „Plutea pe noi o pace adâncă, robitoare, / Ca peste-un schit ce pururi ar sta în
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Routledge and Kegan Paul, Londra. Hampson, S. (1984), „The Social Construction of Personality”, în H. Bonarius, G. van Heck, N. Smid (ed.), Personality in Europe: Theoretical and Empirical Developments, Swets and Zeitlinger, Lisse. Ierunca, V. (1990), Fenomenul Pitești (Le phénomène Pitești), Humanitas, București. Ioniță, N. (2000), „Detenția - factor de psihopatizare a personalității”, Analele Sighet. Anii 1954-1960. Fluxurile și refluxurile stalinismului („La détention - facteur de psychopatisation de la personnalité”, Les annales Sighet. Les années 1954-1960. Les flux et reflux du stalinisme), Editura Fundației
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
bărbații, femeile, pruncii peste tot va fi același cântec deplin - cântecul meu”. (Victor FELEA. - Cântecul plugarului sărac. În: Flacăra, II, nr. 11 (63), 19 mart. 1949). * „Dumitru, feciorul văduvei cel mic, A intrat În ateliere ucenic. Carnetul de utecist e pitit la piept; pasul nu-i tremură, pasul e drept Ședințele ilegale de UTC, departe după gară, Lumina lămpilor de fochist pâlpâie: se stinge se aprinde iară Șinele subțiri se târăie În noapteă Cuvintele: șuvoaie ce șoptesc În șoapte „Tovarăși”Ă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
apoi se prăbuși într-o parte, ținând încă între arătător și degetul mare câteva fire de tutun și având în colțul sprâncenei o scobitură care se umplea rapid de sânge. Pavel se aruncă la pământ, crezând că era vreun trăgător pitit pe undeva. Dar, după ce se uită la rană, recunoscu acțiunea unei schije rătăcite, unul din acele capete de metal care veneau nu se știe de unde, la sfârșitul unei lupte, și nu erau precedate de nici un zgomot de explozie. De altfel
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
îl salută, îi întinse mâna. „E evreu“, își zise Pavel și simți amestecul acela de dezamăgire și neîncredere, a cărei sursă nici el n-o cunoștea. Auzea adesea spunându-se pe front că toți evreii rămâneau în spatele frontului sau se piteau pe la intendență. Întâlnise mai mulți în prima linie sau la spital, desfigurați de răni sau aflându-se încă în paranteza aceea rapidă care separa gesturile neînsemnate de dinainte de luptă (limba care umezește foița unei țigări, o glumă, o mână care
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de rezistență. Drapelul roșu flutura deasupra Reichstagului, victoria era anunțată, dar acolo, îndărătul acelei biserici cu acoperișul străpuns de obuze, se mai ascundeau trăgători care refuzau să se predea. Mai ales acela, cu chipul negru de fum, care ciuruia strada pitindu-se în spatele unei coloane mâncate de gloanțe. Părea invulnerabil. După fiecare rafală, când praful se risipea, se vedea iarăși apărând profilul acela țeapăn îndărătul coloanei, iar tirul reîncepea. Tinerii soldați, perplecși, dădeau din umeri, ocheau cu luare-aminte sau, dimpotrivă, se
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
pline de păienjeniș, lada vămii, cântarul, sacii și-n cele din urmă oamenii se prindeau în ritmul acela care înveselea lumea, zvonind că toate au pornit, iar ciclurile se întemeiază. Cărunțind-o cu licheni, trecuse vreme peste moara care se pitea în gropul cu arini. Dar, la sfaturile care se încingeau acolo, îmbătrânea și acuma lumea de mirare. Mai ales când afară cântau ploile, pe măsură ce roata lopăta, timpul se închega, picurând în durata vorbei. Se încrucea tot natul de minunile ce
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
de fructe de pădure, flori neștiute, dar atrăgătoare și animale prietenoase. Toate acestea înconjurate de apa strălucitoare a mării fără sfârșit. -În acest loc mi-ar plăcea să trăiesc! - izbucni dintrodată fata, cu inima plină de admirație. Mărgica, care se pitea în buzunarul de la bluză, auzind această dorință, făcu minuni și construi în câteva clipe un castel din sticlă, care pornea din apă și se ridica până mai sus de copaci. Prințesa rămase uluită de acea construcție deosebită și împreună cu animalele
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
călcam cu o nemulțumire întinsă în suflet... lacrimi mari, rotunde și curate în urma mea, dar și în fața mea... De atunci clădesc munți de înghețată doar pentru copiii întristați. Piticii acvatici Ce doi scafandri veniți de pe Terra, porniră în explorarea mării. Pitiți după o stâncă mare, își desfătau privirile cu lumea acvatică, care semăna cu viața de pe pământ și totuși era atât de diferită. Ceea ce nu știau, însă, scafandrii, marea era sub teroarea unei regine cu suflet rău, Regina întunericului, care nu
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Obona după cel inelar. Ceilalți pitici, patru la număr, au întârziat, tot uitându-se după colegii lor, timpul trecea și era de așteptat apariția Reginei întunericului. Miru s-a urcat la repezeală pe Copacul cu flori galbene și s-a pitit în umbra petalelor, iar Mira a călărit Pana fosforescentă, găsindu-și un loc ferit în puful panei. Dumu a ales Ciuperca de coral, iar Dimi a pătruns în tubul Hexacoralului solitar. Era și timpul că apa se tulburase dintr-o dată
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
și îi puse în mișcare. Aveau cam două sute de metri până la clădirea vizată. Alergară cât putură de repede, dar nu avansau cum vroiau ei. Se împiedicau în nămeții proaspeți și se poticneau mai des decât ar fi vrut. Sergheiov se piti de câteva ori și luă în cătare câte ceva ce i se părea a fi vreun paznic, dar de fiecare dată era dezamăgit. Ninsoarea îi juca feste. Ajunseseră la peretele exterior și se lipiră de el. Căutau o cale de acces
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
încolțește speranța ca măcar unul dintre ei să ajungă un nou Octavianus Augustus. Încruntat, îi ridică femeii încetișor - cu vârful degetului - o șuviță de pe frunte. Pare atât de fragilă și lipsită de apărare. În ce străfunduri ale sufletului s-a pitit făptura arogantă și autoritară din timpul zilei? Lumânarea de deasupra patului aruncă reflexe palide și multi co lore, ca într-un joc, inundând fața adormită cu un caleidoscop de lumini și umbre. Care o fi imaginea ta adevărată? murmură descurajat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Și ascult de la răcoare Pitpalacul. Din izvoare și din gârle Apa sună somnoroasă; Unde soarele pătrunde Printre ramuri a ei unde, Ea în valuri sperioase Se asvîrle. Cucul cântă, mierle, presuri - Cine știe să le-asculte? Ale pasărilor neamuri Ciripesc pitite-n ramuri Și vorbesc cu-atît de multe In? elesuri. Cucu-ntreabă: " Unde-i sora Viselor noastre de vară? Mlădioasă și iubită, Cu privirea ostenită, Ca o zână să răsară Tuturora". {EminescuOpI 122} Teiul vechiu un ram întins-a, Ea să
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
La început, am crezut că e o pasăre. Dar nu era pasăre. Pe vârful unei stânci se iviră vreo zece indieni din tribul Huaxteca. Aveau părul împletit și țineau în mâini niște plase. Ne văzuseră de departe și ne așteptaseră pitiți în spatele stâncilor. Când ne-am apropiat, au început să arunce peste noi plasele pline cu pietre. Auzisem și eu că indienii aruncă pietre înfășurate în plase. Cu astfel de arme s-au luptat când au venit străbunii noștri să cucerească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
chicotit cei doi. N-ai inghețat? Mai cutezi să ni te ridici împotrivă? — Drept să vă spun, Babă Iarnă și moș Omăt, mi-a fost tare-tare frig. Era cât pe ce să mă smulgă și vântul. Abia m-am putut piti după un bulgăre de pământ. Of, dacă și la noapte o fi tot atât de frig, voi muri înghețat! Soarele auzind cu câtă bunătate vorbește ghiocelul vrăjmașilor săi, i-a trimis în ajutor mulțime de raze calde, întărindu-l. Așa că, de dimineața
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
depărtișor. Cine o fi bătând acum toba prin pădure? E meștera ciocănitoare, a răspuns mirării noastre moș Vuia. Pasărea asta e doctorul pădurii. Trece din copac în copac, ciocane prin scoarța lor și ascultă cu luare-aminte. Cum simte vreun viermișor pitit pe-acolo, bate cu ciocul până ce îl scoate afară și scapă pădurea de boală. Mi-e de mare ajutor! Acolo pe unde poteca noastră răzbatea într-o poieniță, am dat de o mare vânzoleală de pițigoi. Se aflau laolaltă mai
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Mieii zburdă pe pajiștile abia dezgolite de nea. În ogradă găinile scurmă și cotcodăcesc.Toată lumea are treabă; nimeni nu stă degeaba. Mângâiată de soare, buburuza cea mică și roșie a ieșit și ea din crăpăturile scoarței copacului unde a stat pitită până atunci. A făcut ochii mari și s-a uitat în jur. Așa cum stătea pe scoarța cenușie a copacului, părea o fărâmă dintr-o piatră prețioasă roșie. Avea și scăpărări de rubin când vreo rază o mângâia pe spate. Buburuza
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Simțeam că pot să respir. M-am urcat și m-am oprit între ușă și scaune. M-am lăsat furată de somn. Mereu mă urc în primul vagon, la a doua ușă. Mă bag într-un colțișor lângă ușă, mă pitesc acolo și stau nemișcată. Unii urcă, alții coboară. Însă eu nu mă mișc. La Nijūbashimae, peronul e pe partea opusă, de aceea pe la stația Ōtemachi mă mut la ușa cealaltă. La Ōtemachi se mai eliberează, așa că nu e prea greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]