2,546 matches
-
În lumea oamenilor, Jonathan Wells, primește o casă și un mesaj provocator drept moștenire de la unchiul său care a murit recent, entomologul Edmond Wells. Jonathan începe să investigheze viața și activitățile misterioase ale unchiul său și decide să coboare în pivnița casei, dar nu se mai întoarce. În căutarea sa pornesc mai întâi membrii familiei, apoi forțele de poliție și doi entomologi, dar și aceștia dispar fără urmă. În lumea furnicilor, masculul sexuat 327 participă la o expediție de căutare a
Furnicile () [Corola-website/Science/323109_a_324438]
-
capătul lumii", loc păzit cu strășnicie de niște Pazinici necruțători. Misterul protejat cu grijă de furnici este acela al contactului cu rasa oamenilor, contact mijlocit de descoperirile entomologului Edmond Wells. Acesta se folosise de un culoar subteran care pornea din pivnița sa și ieșea în pădurea Fontainbleu pentru a construi un adăpost subteran din care niciun om nu mai poate reveni în civilizație. Astfel, Jonathan cu familia sa, polițiștii și entomologii sunt nevoiți să pună bazele unei societăți subterane, aflate în
Furnicile () [Corola-website/Science/323109_a_324438]
-
m, turnul se ridică până la 27 m înălțime (20 m zidăria, 7 m acoperișul în patru ape). Donjonul este cel mai reprezentativ element al fortificației, având inițial funcția de turn-locuință. Din acest motiv conține unele detalii constructive speciale. Parterul turnului, pivnița, este o amplă încăpere boltită. Bolta semicilindrică, din piatră înecată în mortar, păstrează pănă azi urmele cofrajului din lemn cu ajutorul căreia a fost construită. Destinația inițială a spațiului a fost de depozit pentru familiile nobiliare rezidente în donjon. Accesul se
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
în grosimea zidului, care cobora de la etajul întâi. Astăzi intrarea este directă, din exterior, printr-o poartă deschisă la inceputul secolului XX în peretele nordic. Poarta este protejată printr-o copertină de țigle, sprijinită pe două picioare masive de zidărie. Pivnița este aerisită printr-o deschidere îngustă practicată în peretele sudic. Etajul întâi era camera de locuit, dotată cu un șemineu ale cărui urme sunt vizibile pe zidul vestic. Această sală a fost la rândul ei boltită, însă bolta s-a
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
fiind donate de Zoe și Marius Porumb. Vizitatorii au ocazia să admire icoane pe sticlă și lemn, ceramică, mobilier și costume populare, covoare și textile, obiecte de cult, gravuri, vechi tipărituri românești și germane, obiecte metalice sau sculptură în lemn. Pivnița adăpostește o expoziție referitoare la creșterea viței de vie, fiind prezentate unelte și obiecte legate de viticultură, impresionante pentru vizitatori fiind butoaiele de stejar de mare capacitate (5000-6000 litri) din această pivniță nobiliară. Vinurile din Câlnic sunt cunoscute încă din
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
și germane, obiecte metalice sau sculptură în lemn. Pivnița adăpostește o expoziție referitoare la creșterea viței de vie, fiind prezentate unelte și obiecte legate de viticultură, impresionante pentru vizitatori fiind butoaiele de stejar de mare capacitate (5000-6000 litri) din această pivniță nobiliară. Vinurile din Câlnic sunt cunoscute încă din evul mediu, mențiunile documentare fiind încă din secolul al XVI-lea. În 1659 sunt amintite via bisericii evanghelice câlnicene (Vineta ecclesiae Kelnicensis) sau via Parohiei (Vineta parochiae Kelnicensis). Elementele constitutive ale cetății
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
1722, biserica a fost rezidită de Andreiana, soția lui Șerban Cantacuzino. În 1884, la pictarea Bisericii a participat și Gheorghe Tattarescu. Din 1575 datează cea mai veche atestare a Bazarului—al doilea din Țara Românească—piață permanentă cu dughene, prăvălii, pivnițe, magazii. Orașul era la acea vreme compus din patru părți principale: episcopia, mănăstirea Banului, târgul vechi și orașul, ultimul aflat între mănăstire și episcopie. În ultimul deceniu al secolului al XVI-lea, 18.000 de sârbi s-au stabilit în
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
Libertății, acest ansamblu arhitectural alcătuit din Curtea Domnească, Biserica "Sf. Ioan" și Turnul Clopotnița își are începuturile, potrivit izvoarelor istorice, în perioada 1468-1475, fiind ctitorit de Ștefan cel Mare. Din Curtea Domnească s-a mai păstrat doar o parte din pivnițele casei domnești (unde se află acum o expoziție muzeală) și porțiuni din zidul de incintă. Biserica zidită în 1497-1498, monumentală și elegantă, este caracteristică stilului arhitectural moldovenesc din acea perioadă, îmbinând tipul cu plan dreptunghiular și bolți semicilindrice cu cel
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
1649, clanul Villiers și-a transferat în secret loialitatea spre fiul lui, Carol. În fiecare an, în 29 mai, ziua de naștere a tânărului rege (care se găsea în exil și fără nici un ban), Barbara și familia sa coborau în pivniță, unde într-un întuneric total, beau în sănătatea lui. Barbara a fost considerată una din cele mai frumoase femei a regatului: avea părul castaniu, ochi oblici cu pleoape grele, pielea de alabastru și o gură senzuală. Cu toate acestea nu
Barbara Palmer, Ducesă de Cleveland () [Corola-website/Science/327414_a_328743]
-
șoltuz și 12 pârgari aleși de comunitate. O administrație bine pusă la punct, va funcționa în Botoșani după 1820, când orașul nu va mai fi apanaj al Doamnelor. Botoșaniul e un oraș care păstrează o structură subterană de târg, cu pivnițe boltite suprapuse. Ele au adăpostit timp de sute de ani mărfurile târgului, constituind și locul de refugiu al populației în timpul repetatelor invazii. O valoare arhitecturală de necontestat o constituie lăcașuri de cult vechi de jumătate de mileniu, precum și zona de
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
fost clădit sub formă de patrulater; în prezent s-a păstrat doar două părți. La intrarea dinspre sud erau doi lei sculptați în calcar din care unul s-a pierdut, iar celălalt a rămas. Una dintre legende spune că, din pivnițele imense ale castelului, care avea 78 de camere, pornea un tunel secret, larg și boltit cu ziduri impermeabile Al doilea tunel se zice că ducea către Malancrav, la 19 km distanță. ((Pentru istorici: Cert este, că există/a măcar un
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
avea 78 de camere, pornea un tunel secret, larg și boltit cu ziduri impermeabile Al doilea tunel se zice că ducea către Malancrav, la 19 km distanță. ((Pentru istorici: Cert este, că există/a măcar un tunel care iese în pivniță unei case, vis-a-vis prin parc. În anii 1970, acolo locuia profesorul de muzică Binder cu familia (originar din Laslea, ulterior dirijor filarmonia Sibiu). Autorul acestui(!) paragraf, pe atunci copil și prieten cu cei mai tineri doi băieți al profesorului, m-
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
din grajduri adăpostea cabaline { 20 căi tracțiune și 5 căi de călărie }, iar celelalte două erau destinate pentru vaci cu lapte , boi și tineret bovin , fiecare categorie avînd boxe dinstincte. Castelul avea la subsol fântână { cu pompă și robinet } și pivniță pentru depozitare legume și fructe , la parter 4 camere decomandate și un hol , iar la etaj un hol și 4 dormitoare , toate decomandate. Grădină care înconjura castelul avea o suprafață de circa 5 hectare , mare parte fiind ocupată de legume
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
pădurea Iașilor, la Dealul Mare", pentru a construi o biserică cu hramul "Nașterii Precistei și Născătoarei de Dumnezeu". Un apropiat al domniei, boierul avea câteva moșii în județele Iași și Vaslui, numai în Iași având 22 dughene, locuri de case, pivnițe de piatră pe Ulița Mare, case în Târgul vechi de jos. Boierul Iani Hadâmbu a zidit această biserică pe locul unui schit mai vechi, cu hramul "Sfântul Ierarh Nicolae". Acest lucru reiese și din pisania veche în care se spune
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
reușește apoi să-l dejoace. El îi salvează astfel viața lui Buză de Iepure. Apelând la sprijinul Elisaftei, cumnata locotentului Deivos (Enikõ Szilágyi), pe care o curta Mărgelatu, acesta din urmă este prins de obștea calicilor și închis într-o pivniță. Dările mari cerute negustorilor determină o revoltă spontană în oraș, iar mai mulți oameni ai „Frăției”, dar și cerșetori, sunt arestați de Agie. Domnitorul dispune arestarea Strigoaiei. Aceasta fuge și-l eliberează pe Mărgelatu. Strigoaia adună pe membrii obștei calicilor
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
în consens cu gustul tare al epocii.”" Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Pe fundalul febrilelor pregătiri ale revoluției și coloratei lumi interlope, Agatha izbutește să-l atragă pe Mărgelatu în pivnița „Curții cu miracole”, de unde manevrează cerșetorii și vagabonzii orașului și asediază Agia. Continuarea Trandafirului galben pe un scenariu de Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail, episod în care se dovedește că Bot-de-iepure este un biet copil lepădat, că deși Agatha
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
atacatori a mușcat-o pe Karen înainte, acum aceasta fiind într-o stare asemănătoare cu cea de letargie. Cei din subteran ies din cauza zgomotelor, iar Harry și Ben încep să se certe. Harry vrea ca grupul să se baricadeze în pivniță, însă Ben îl contrazice, spunându-i că așa vor fi ca într-o capcană; reușește apoi să-i convingă pe ceilalți să-l ajute la baricadatul casei. La radio, aude că o epidemie care îi transformă pe oameni în criminali
Noaptea morților vii () [Corola-website/Science/312969_a_314298]
-
și în regiunea bazinului culoarea este mai deschisă, ca și pe părțile lateroventrale. În perioada de repaus își învelește corpul cu propriile aripi. Se întâlnește în zona de dealuri și coline, lipsind de la munte. Este locuitor al peșterilor, minelor abandonate, pivnițelor, podurilor clădirilor. S-a adaptat și la viața în apropierea așezărilor omenești. Excepțional poate fi găsit și în scorburile arborilor. Vara formează colonii de peste 100 exemplare, căutând locuri răcoroase, iar iarna se adună în grupuri mai mici, la adăpost, prin
Liliac mic cu potcoavă () [Corola-website/Science/333723_a_335052]
-
a secolului XX s-a înregistrat și o transformare majoră a satului. Casele vechi au fost extinse sau demolate și construite altele noi (cele mai multe în vinclu, cu trei camere), din cărămidă și acoperite cu țiglă. Sub multe au fost construite pivnițe. Gospodăriile aveau curți duble și au fost împrejmuite cu garduri din lemn, fier, cărămidă sau prefabricate din beton. După anii ’50, străzile au fost pietruite în mai multe rânduri, iar în anii ’60 satul a fost electrificat. Multe dintre tradițiile
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
Cele câteva săptămâni care îi mai rămăseseră de trăit le-a petrecut într-un scaun cu rotile. La 17 iulie 1918, cu mai puțin de o lună înainte să împlinească paisprezece ani, Alexei a fost ucis împreună cu toată familia în pivnița Casei Ipatiev din Ekaterinburg. Asasinarea a fost făcută de forțele bolșevice ale poliției secrete, conduse de Iakov Iurovski. Potrivit unui martor al crimei, familiei i s-a spus să se îmbrace în miez de noapte deoarece vor fi mutați. Scheletele
Țareviciul Alexei al Rusiei () [Corola-website/Science/317972_a_319301]
-
noastre. Moșia împreună cu biserica au fost în anul următor închinate metoc Mănăstirii Horezu după cum spune documentul de danie: "„Și iară să fie sfintei mănăstiri metohul de la Șirineasa ot sud Vâlcea, cu casele și cu biserica, cinstind hramul Sf. Nicolae, cu pivnița și cu jicnița și cu două roate de moară și cu o dârstă în apa Luncavățului, care și acestea le-au făcut părintele Ion; iar moșia Șirineasa este dată de Domnia mea sfântei mănăstiri”". Din structura de lemn, parțial dezvelită
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
casă. Jason Russell i-a rugat pe prietenii săi să lupte lângă el pentru a-și apăra casa spunând: „casa unui englez este castelul său”. A rămas și a fost ucis în fața ușii. Prietenii lui fie s-au ascuns în pivniță, fie au murit în casă împușcați și înjunghiați cu baionetele după ce au tras în soldații care i-au urmărit înăuntru. Casa Jason Russell încă mai există și mai are și urme de gloanțe de la luptă. O miliție care a încercat
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
Lancaster, simbolizând alianța militară ce a durat mult timp dintre Portugalia și Anglia, care era când respectată, când nu. Unul dintre produsele Portugaliei apreciate la nivel mondial este Vinul de Porto. Numele său vine de la faptul că stătea închis în pivnițele din orașul-soră al Porto-ului, Vila Nova de Gaia, cel de peste râu. Arhitectul italian Nicolau Nasoni a desenat un turn care a fost construit în zonele centrale ale orașului, devenind pictograma sa: "Torre dos Clérigos". Între secolul XVIII și secolul
Porto () [Corola-website/Science/296631_a_297960]
-
vedea flăcări de la Ploiești. În egoismul nostru ne gândeam la noi, nu la cei din Ploiești. Era bucurie mare că s-a eliberat țara. Prealarma făcea iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii, și dup-aia alarma uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu, așa un zgomot infernal.... Și ne duceam în pivniță cu toții, și stăteam așa îngrămădiți ca să nu se audă bombardamentele. Și se mai auzeau... buuuuuuv buuuuuuuuuuuuv buuuuuuuv... așa făcea. Schimbarea de regim o simțeam palpabil Helene MARCOVICI Avioane nemțești brăzdau cerul și nu știam unde să ne ducem. Parcă exploda
69 DE ANI DE LA CĂDEREA REGIMULUI FASCIST: ”23 AUGUST 1944 - PERFORMAREA ISTORIEI RECENTE” () [Corola-website/Science/295687_a_297016]
-
chiar pe aceste terenuri, așezate la estul actualului oraș. În urma împroprietăririi din 1864, locuitorii au părăsit așezările din păduri și vii pentru a se stabili în sat, unde li se repartizaseră loturi de casă. După culesul viilor, vinul rămânea în pivnițele bordeielor unde locuiseră și periodic mergeau acolo cu un vas pentru a aduce doar atâta vin cât avea nevoie familia. Mai târziu, țăranii și-au ars bordeiele și și-au adus recolta în sat. Existența localității Vînju Mare în epoca
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]