668 matches
-
am uitat, fișierele și mesajele nu mai erau acolo... Și chiar atunci când se părea că își recăpătase luciditatea, Nadine își pierdu cumpătul și izbucni în hohote de plâns. Cred că încă mă ținea de încheietura mâinii. Mi-am amintit fața plânsă a lui Ashton din seara trecută și cum Nadine se scuza mereu ca să meargă să vadă ce e cu el. Cine mai fusese ținta acceselor ei de paranoia? Încerca să mă atragă în teoria ei dementă pe care n-avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și cu buciume. Veneau ca plăieșii de pe vremea lui Ștefan Vodă. Apoi în oraș, au prins a curge trăsurile de rechiziție într-un convoiu care nu mai avea sfârșit. Oamenii curat îmbrăcați, ca într-o zi de sărbătoare, veseli. Femeile plânse. În târgul vitelor aproape de cazarmă mulțimea aceea imensă a campat; a deshămat; au așezat muntenii cujbele și au aprins focurile, pregătind ceaunurile de mămăligă. Toți cei care au avut a face drum pe jos s-au înfățișat în această primă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
clopotele și s-au auzit semnale de corn și chiotele rezerviștilor. În ziua mobilizării era o însuflețire ș-o ațâțare în toată lumea adunată cum nu mi-am închipuit niciodată să văd. Doi oameni treceau pe drum și vorbeau despre veșnicul plâns al muierilor. Măi, eu numai cu muerea am avut năcaz; plânge și suspină. Eu îi zic: Măi, fumee, ai vacă cu lapte, slavă Domnului, făină din belșug ai, poame în livadă iar așa, ce-ți mai trebue? Eu dac-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
țărani, oameni liberi... Lupte în Pocuția iarna Domnul cu sania și țărani în cojoace cum stau pitite satele în văi și munți cum se-ncălzesc la brazi aprinși în codri... Tovarășul lui Bogdan are o soră măritată O găsește acasă plânsă fugită, alungată de bărbat, cum se duce el și se-nțelege prin subînțelesuri cu gospodarul, bărbatul surorei lui. În această afacere se vede mândria oamenilor... cum însă s-au înțeles fără să spue vorbe mari deși mânia clocotea și sora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și trăite retrospectiv în sălile Muzeului, avea să se nască o poezie, publicată ulterior în volumul "Abecedar de istorii și...istorioare" (Editura Junimea, 2009): Matanzas Cuba Muzeul sclavilor De peste veacuri mă privesc legați în lanțuri, precum câinii și-n ochii plânși mai licăresc lumini ce nu le-au stins stăpânii. Nu au nici nume, nici părinți, nu au nici soare în lucarne, obiecte prețuind arginți, un număr scrijelit în carne. De unde sunt, de unde vin? De peste mări, din iarmaroc, născuți sub bici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
trăiri afective ( bucurie, supărare, uimire, curiozitate). Identificarea materialeleor și instrumentelor folosite la recuzita Elaborarea aprecierilor și argumentarea lor. MODALITĂȚI DE EVALUARE: dramatizarea unor texte literare, convorbiri, jocuri de rol; RESURSE MATERIALE: măști, costume ale diferitelor personaje, culegeri de texte literare, plânse diapozitive, diafilme, colecții de materiale, BIBLIOGRAFIE: STRUCTURA PROGRAMULUI OPȚIONAL „LUMEA POVEȘTILOR” ARIA CURRICULARĂ-Educarea limbajului Prof. înv. preșc. Dascălu Luminița, Lic. Tehnologic „Vasile Sav ” Român Școala Gimnazială „Carol I” Motto: „Copilăria este o lume de miracole și de uimire a creației
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
a doua parte a anului școlar la grupa mijlocie, ponderea având-o la grupa mare și pregătitoare , unde se solicită din plin imaginația , gândirea și limbajul. Povestirile copiilor îmbracă următoarele forme: Repovestirile care se fac pe baza unui material ilustrativ (plânse, machete), repovestiri cu ajutorul unor siluete, păpuși (cu secvențe de dramatizare), repovestiri pe baza unui plan verbal și repovestiri literare, fără sprijin. Povestirile create de copii sunt forme de activități care stimulează în cel mai înalt grad imaginația copilului. Acestea pot
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Mănânc și plâng, mănânc...“), tema se impusese într-adevăr masiv și puțini erau exponenții amintitei generații care să nu evoce nefericirea de-a fi fost copii în timpul războiului: lipsuri, bombardamente, ocupație, nemți abuzivi și obraznici, tați duși pe front, mame plânse ș.a.m.d. Critica vremii comenta cu sârg producția literară axată pe acest set de reprezentări, și eu însumi, luat de val, am făcut caz de ele, identificându-le în povestiri de D.R. Popescu, Nicolae Velea sau Vasile Rebreanu. Dar
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
pulpele de la picioare.“ „Nu magzeniu - l-a corectat Floricel pe Florinel -, ci gamneziu.“ Întors acasă, sculptorul nu și-a mai găsit nevasta, care-și făcuse geamantanul și plecase la maică-sa, în schimb le-a găsit pe cele trei cumnate plânse și nervoase. „Porcule!“, i-au strigat ele într-un glas. „Sora noastră e o sfântă! După ce a rămas singur, sculptorul Floricel F. Popescu s-a gândit el ce s-a gândit și, noaptea târziu, când Florinel s-a dus la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
în anul 1966, tabăra profesorilor de stiinte naturale Iași - Suceava ca membru în Comisia Județeană pentru ocrotirea naturii. A participat la conferințele naționale de la Suceava și Sinaia. În colaborare cu profesorul Traian Percec, a fost premiat pentru un album cu plânse botanice. Au rămas în manuscris mai multe lucari: „Serbările de la Putna din 1871 și 1926", Monagrafia comunei Tereblecea, „Spațiile verzi din orașul Rădăuți”, „Corelații în predarea științelor biologice”, „Emil Racoviță”, și altele. La Rădăuți, ca o continuare a activității artistice
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]
-
trebuie să te bucuri sau nu. Își duse mâna la frunte vrând parcă să își alunge durerea crudă care era proaspătă în sufletul ei. Înaintă mohorâtă cu pasul mare spre cabinetul medicului chirurg. Era nerăbdătoare, înspăimântată cu ochii tulburi și plânși să afle adevărul despre sănătatea lui Valentin. După ce bătu la ușă, intră în cabinetul doctorului. Coridorul era plun de oameni așteptând ca și ea același lucru. Când începu să vorbească, glasul ei părea amorțit fără să și-l mai poată
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
o voce domoală ce nu părea a lui: - Lasă mamă, poate asta va fi o lecție de viață pentru mine. Ce a fost mai rău a trecut. Ea își stăpâni cu greu lacrimile care amenințau să iasă pe la colțurile ochilor plânși. Încerca să zâmbească detașat dar era un efort inutil. Acum nu mai conta nimic. Era aici cu ea. Nu mai era nevoie să se adăpostească prin locuri groaznice. Firul fericirii se înodă, sperând să nu se mai rupă niciodată. Fiecare
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
chemare era specificată ora 16, am avut grijă să nu întârzii, firește, dar ne-au primit, pe rând, abia la ora zece seara. Șase ore cumplite de așteptare! Asta nu le-am iertat-o niciodată. Împreună cu mine aștepta și Corina, plânsă toată acum și parcă un pic supărată pe mine, pe noi, pentru povestea în care am băgat-o, fără voie, firește, și totuși... Când mi-a venit rândul să intru, m-am trezit în fața a vreo douăzeci de inși așezați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ei. Și noi copiii făceam pozne, plângeam, și mămica răbda, și rămânea blândă, îndurerată, și se simțea mereu datoare în fața vieții. Mama a muncit din greu și în casă și în gospodărie, și în câmp, și nu s-a plânsa niciodată că muncește prea mult, că face munci prea grele, că ar fi obosită sau că nu mai poate. . . A fost bună cu vecinii și cu toți care au cerut vreun ajutor de la ea. Pe timp de secetă veneau vecinele
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ceva lângă nas, ceva care nu era altceva decât semnul începutului de lepră. Sărmana a fost ridicată a doua zi și trimisă la spitalul de leproși de la Tichilești. Se știa că cine merge acolo nu se mai întorcea. A plecat plânsă nu numai de soț și copii ci jelită de toată suflarea comunei pentru tinerețea și frumusețea ei. O altă femeie frumoasă despre care se vorbea peste granițele județului era Mura, fiica unui lipovean bogat. Era absolventă de liceu. Capul, fața
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
obișnuită de călugăr, a fost acoperit cu mantia albă a carmeliților. Alături de el vegheau câțiva religioși din Ordinul său, medicul și don Giovanni Calabria care se ruga și plângea în șoaptă. Don Calabria, celui care îi făcea condoleanțe, cu glasul plâns și întrerupt de suspine îi repeta: «Roagă-te mult pentru mine, căci mi-am pierdut părintele!». «Congregația Slujitorilor Săraci este o operă carmelită» Într-o scrisoare, din decembrie 1951, adresată cardinalului Adeodato Giovanni Piazza, secretarul Consistoriului, don Calabria scrie: «Eminență
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ultima fracțiune de secundă vede autovehicolul care, asemeni unui uriaș, cu niște roți gigantice se apropie amenințător. Simte o durere puternică și... atât. După un timp deschide ochii. În jur totul este alb și lângă el e mama obosită și plânsă. Dar unde-i cireșul? Ce s-a întâmplat cu cireșele zemoase și parfumate? Încearcă să se scoale. O durere ascuțită îl cutremură și-și amintește. Două boabe de lacrimi ii izvorăsc din ochi. Mama îl alintă și-i spune ce
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
grija ei. Și noi copiii făceam pozne, plângeam, și mămica răbda, și rămânea blândă, îndurerată, și se simțea mereu datoare în fața vieții. Mama a muncit din greu și în casă și în gospodărie, și în câmp, și nu s-a plânsa niciodată că munce ște prea mult, că face munci prea grele, că ar fi obosită sau că nu mai poate. A fost bună cu vecinii și cu toți care au cerut vreun ajutor de la ea. Pe timp de secetă veneau
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
se face în jurul meu, îmi zdrobește toată puterea... Fănică, ai milă de mine, o zi încă de astfel de chinuri și nu mai pot trăi... înnebunesc... (își ia capul în mâini și plânge.) Tipătescu: Nu fi copilă, Zoe... Zoe... Zoe: (plânsă) Tu nu înțelegi, tu nu simți! Peste câteva minute se sfârșește alegerea și se proclamă deputat al vostru Dandanache; sunt sigură... sigură... că în același moment, mișelul, care s-a ascuns și ne pândește din întuneric, o să-și împrăștie publicația
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ale comunității: naștere, moarte, nuntă etc. Chemată să asiste la o naștere dificilă, ea salvează copilul, dar nu poate salva mama, prilej pentru autor să comenteze: „Pentru îndrăzneala de cuget a mamei lui Iancu Dudescu, pieirea din facere nu trebuie plânsă de vreme ce copilul trăiește (și astfel să arătăm cum se amesteca ea cu mintea în tainele vieții și ale morții)”. Logofeteasa gândește în spiritul vechilor filosofi imanentiști din Renaștere, pentru care moarte și naștere nu sunt două realități opuse, ci momente
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
anticipă interogația argheziană („Urechea ta mă poate auzi? / Și ochiul tău e-n stare să mă vadă?”, Lui Dumnezeu), în altele, tensiunea interogativă antinomică cedează locul unei seninătăți nelumești, aproape mistice (Denii) sau sentimentului compensator al reintegrării cosmice (Moarte). Ciclul Plâns înecat - cu poeme îndeosebi erotice - este marcat de poetica simbolistă (evocarea melancolizată a trecutului instituie un univers al indeterminării și vagului, al „langorii”), ca și de maniera poeților Pleiadei, din care C. a și tradus. Izbitor e, prin modernitate, ciclul
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
consecință: am pierdut obișnuința vorbirii", (Lettre à son père, OC, IV, p. 843). 540 "Trebuie oare să atribui o semnificație faptului că tocmai în momentul în care scriu aceste rânduri, mama intră la mine în cameră, plângând și că toată plânsă [...] ea mă mângâie, vrea să știe ce am, de ce nu deschid gura la masă (dar eu tac deja de multă vreme, tocmai pentru că trebuie să stau cuviincios) și încă multe altele. Biata mamă! Dar am consolat-o foarte rezonabil, am
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
video. c) Material specializat, precum: ... - material bibliografic; - biblioteci rulante; - laboratoare de limbi străine; - material de traducere simultană; - mașini mecanice sau electronice de înregistrat programe; - obiecte special concepute pentru învățământ sau formare profesională a persoanelor cu handicap. d) Alt material, precum: ... - plânse, machete, grafice, hărți, planuri, fotografii și desene; - instrumente, aparate și modele concepute pentru demonstrații; - colecții de obiecte care însoțesc informațiile vizuale sau sonore, pregătite pentru clarificarea unui subiect (truse pedagogice); - instrumente, aparate, utilaje și mașini-unelte pentru învățarea unor tehnici sau
REGULAMENT din 9 noiembrie 2001 - (*actualizat*) de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163446_a_164775]
-
video. c) Material specializat, precum: ... - material bibliografic; - biblioteci rulante; - laboratoare de limbi străine; - material de traducere simultană; - mașini mecanice sau electronice de înregistrat programe; - obiecte special concepute pentru învățământ sau formare profesională a persoanelor cu handicap. d) Alt material, precum: ... - plânse, machete, grafice, hărți, planuri, fotografii și desene; - instrumente, aparate și modele concepute pentru demonstrații; - colecții de obiecte care însoțesc informațiile vizuale sau sonore, pregătite pentru clarificarea unui subiect (truse pedagogice); - instrumente, aparate, utilaje și mașini-unelte pentru învățarea unor tehnici sau
REGULAMENT din 9 noiembrie 2001 - (*actualizat*) de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163445_a_164774]
-
video. c) Material specializat, precum: ... - material bibliografic; - biblioteci rulante; - laboratoare de limbi străine; - material de traducere simultană; - mașini mecanice sau electronice de înregistrat programe; - obiecte special concepute pentru învățământ sau formare profesională a persoanelor cu handicap. d) Alt material, precum: ... - plânse, machete, grafice, hărți, planuri, fotografii și desene; - instrumente, aparate și modele concepute pentru demonstrații; - colecții de obiecte care însoțesc informațiile vizuale sau sonore, pregătite pentru clarificarea unui subiect (truse pedagogice); - instrumente, aparate, utilaje și mașini-unelte pentru învățarea unor tehnici sau
REGULAMENT din 9 noiembrie 2001 - (*actualizat*) Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163447_a_164776]