5,550 matches
-
Vorbește te rog mai încet, se uită la noi pacienții cum ne certăm. - Dar noi nu ne certăm, dragule, că nu avem de ce. Fiecare are viața sa, fără obligații față de celălalt, spuse ea abia abținându-se să nu izbucnească în plâns. - De ce vorbești așa? Am rugat-o pe mama să se intereseze de un post și pentru tine când am hotărât să rămân acasă. Face cercetări unde poate găsi un post de inginer zootehnist. Să sperăm că se rezolvă. - Cred că
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1404119389.html [Corola-blog/BlogPost/360013_a_361342]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > OARE CÂND? Autor: Maria Cristina Pârvu Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului Oare când? Mi-i cruntă așteptarea și dorul meu de tine, Plânsul m-a năpădit, cu greu mă pot abține. Număr secundele, minutele și albele nopți, Pe copilul din mine visez sa îl adopți. Mi-i dor să mă răsfeți din nou cu vorbe dulci, Pe tărâmuri fermecate cu vocea-ți să
OARE CÂND? de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_cristina_parvu_1457015269.html [Corola-blog/BlogPost/363551_a_364880]
-
iubito, dansează! Căci timpul, hain, ne presează. Deja, steaua ta Stă gata să cadă; Uite și steaua mea Se uită să vadă Unde-om cădea: Este-o livadă... Ține-mă strâns, cât mai strâns! Ce faci? N-avem vreme de plâns! Mi-aș dori un surâs; Ai grijă de frunze! Ține-mă strâns... Aproape de buze... Referință Bibliografică: DANSEAZĂ CU MINE, IUBITO! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 265, Anul I, 22 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George
DANSEAZĂ CU MINE, IUBITO! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Danseaza_cu_mine_iubito_.html [Corola-blog/BlogPost/348116_a_349445]
-
coborât pe plaiul însorit, E-o apăsare de mormânt și neputință Ivită-n suflet și în gând. E-o oboseală palidă în casă E-o minte leneșă, trândavă, E-o apatie peste noi, E-o cobe moartă între sori. E plânsul erei istovite, De valuri de angoasă bântuită, E-o lehamite de păcate, De nori și soare și de fapte. Elena Trifan Referință Bibliografică: MAL DE SIÈCLE / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1185, Anul IV, 30 martie 2014
MAL DE SIÈCLE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1396195642.html [Corola-blog/BlogPost/353723_a_355052]
-
chiuvetă. Așa că mă ascundeam în cotețul animalelor, ca să pot consuma alcool singur, în liniște. Reporter: Nu vă deranjau animalele? Viorel Bălțatu: Nu mă deranjau deloc. Ele erau necuvântătoare... Fiind singur acolo, puneam sticla la gură să beau și mă apuca plânsul, pentru că știam ce mi-a zis doctorul: „Să-ți sapi groapa singur dacă te apuci iarăși de băut”. După ce m-am întors la creștinismul adevărat, mi-am dat seama că Domnul meu și Dumnezeul meu, Salvatorul meu - Domnul Isus - m-
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_viorel_baltatu_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356834_a_358163]
-
este una dintre rarele posibilități de a păstra clipa, ba chiar de a o reinventa. Este o unitate infimă, o monadă. Este analiza de sânge la zi. Este refugiu și binecuvântare și blestem. Este strigăt de bucurie și hohot de plâns. Este apă și foc. Este perla din scoica de mare. Un ciob de oglindă. Este speranță și regret. E deznădejde și bucurie și lacrimi și vis. E viață în viață. E viață și moarte. E chin și izbândă. E clipire
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_creion_de_corina_petrescu_un_univers_poetic_sub_semnul_armoniei.html [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
Edwina se simțea moartă. Orice voință de viață a părăsit-o. A mai cunoscut picături de ceară dar ca picătura de ceară din acea toamnă în care a apus orice voință de viață nu a mai întâlnit. Plângea. La început plânsul era un fel de bocet. Bocea după picătura care a apus și care nu se va mai întoarce niciodată. I-a întors cu nepăsare chipul. Nu a avut nici măcar milă de făptura ce a primit să ardă pentru ea și
PICĂTURA DE CEARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1422864904.html [Corola-blog/BlogPost/376209_a_377538]
-
vitrina plină cu pahare de semicristal și bibeloruri de porțelan ieftine primite de ziua ei. “Sunt frumoasă! De ce nu mă vrea, sigur nu mă mai iubește!” Îmbracă pijamaua decolorată și se strecoară în patul rece. Adoarme după ce se satură de plâns. Cui îi pasă? În sfârșit concediu! Anul acesta l-a primit în iulie. „Poate mergem împreună la mare, am făcut rost de două bilete la Costinești prin sindicat. Mergem?” îl întreabă. “ Nu merg, sunt programat în toamnă, mă duc la
INFIDELITATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1424547391.html [Corola-blog/BlogPost/377806_a_379135]
-
plângeți,” o întrebă femeia de lângă ea. “Mi-a furat genata când să intru în gară. Nu mai am bani și nici buletin.”. Femeia a privit-o atentă pe tanara elegată și a întrebat-o „Unde mergeti?” Între două reprize de plâns, Dana a rostit numele orașului în care trebuia să ajungă. “ Vă puteți uita la bagajele mele? Vreau de mult să merg la wc și nu am avut pe cine să rog să stea cu ele. Vă rog!” “Doamne ajută-mă
INFIDELITATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1424547391.html [Corola-blog/BlogPost/377806_a_379135]
-
-ncălțasem în opinci, nu știam 5 ce înseamna și spre ce inima-ndeamnă, mama și-a strâns pumnul stâng și mi-a zis că să i-l frâng, n-am putut că era strâns și m-am pus atunci pe plâns, mama pumnul și-a deschis, m-a sărutat pe furiș, m-a desfăcut la opinci și-am învățat cifră 5. Cum eram prea obosită sătula și plictisita de atâta învățătură mi-a zis mama: fă o tură și prin curte
CÂND A FOST SĂ-NVĂȚ SĂ NUMĂR de DORA PASCU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1463628160.html [Corola-blog/BlogPost/379051_a_380380]
-
să țin privirea sus Măcar pentr-o secundă să fiu lângă altar. De la o vreme, Doamne, parcă îmi caut loc Mă simt ades străin în casă și obor, Aștept de nu știu unde semnal spre alt soroc, Iar sufletul palpită atins de plâns și dor. Să-mi spui acum Părinte de ce voiesc în taină Să zbor cât mai aproape de zorii noi ce vin? De ce îmi este sete de rouă și lumină, Iar ochii mei visează doar univers divin? Dar ispitirea aduce mânie-n
AŞTEPT de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/rodica_constantinescu_1480872117.html [Corola-blog/BlogPost/378730_a_380059]
-
este binecunoscut faptul că romii spanioli (Calo) au uitat limba din cauza persecuțiilor dure, care interziceau vorbirea dialectului Calo Români. Poemele următoare fac parte din volumul Poema del cânte jondo - Poemele cantului profund. Federico García Lorca în 1914 Ghitara E kemana Plânsul O rovimo Ghitarei începe. La kemanako malavel Sticlele zorilor Le shishia le teharineskă Sunt zdrobite. Sile ikhiardine. Plânsul O roviben Ghitarei începe. La bashaldiako malavel. Fără rost Bi dashtimasko Să-l oprești. Te achaves-les. Imposibil Bidashtimasko Să-l oprești. Te
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478848275.html [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
Români. Poemele următoare fac parte din volumul Poema del cânte jondo - Poemele cantului profund. Federico García Lorca în 1914 Ghitara E kemana Plânsul O rovimo Ghitarei începe. La kemanako malavel Sticlele zorilor Le shishia le teharineskă Sunt zdrobite. Sile ikhiardine. Plânsul O roviben Ghitarei începe. La bashaldiako malavel. Fără rost Bi dashtimasko Să-l oprești. Te achaves-les. Imposibil Bidashtimasko Să-l oprești. Te aterdiares-les. Plânge monoton, Rovel yekhe muiesa Așa cum apă plânge, Kadea sar o păi rovel. Așa cum vântul plânge peste
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478848275.html [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
Și o seară fără dimineață, Thai îk berveli biteharinaki, și prima pasăre moartă thai e anglutni chirikli muli pe creangă. pe raiori. Ah, ghitara- Ah, e kemana- Inima rănită mortal Ilo dukhavdino mulikanes De cinci săbii. Panje shiureandar. Ay! Ay! Plânsul lasă o umbră de chiparos în vânt. O rovimos mukăl îk ushial thoneski ande balval (Lasă-mă plâng în acest câmp.) (Muk-ma te rovau ande kadale alinjeste.) Totul s-a rupt în lume. Savoro phaglilo ande kadale sumnaleste. Nimic nu
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478848275.html [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
Floare de latinitate Sub un cer cu stele estice. De avem sau nu dreptate, De avem sau nu dreptate, Eminescu să ne judece. Mi-l furară, Doamne, adineauri Pe înaltul domn cu tot cu lauri, Ne uscam de dor, în piept cu plânsul Dar uităm ce dor ne e de dânsul , Nu mai știm că doina ne-o furară Cu străvechea și frumoasă țară - ... .ILIESCU. Suntem în cuvânt și-n toate Floare de latinitate Sub un cer cu stele estice. De avem sau
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358242080.html [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
al cărții lui Ioan din Sinai ocupându-se de un păcat sau de o virtute anume. Treptele Scării sunt următoarele: Despre lepădarea de lume Despre neîmpătimire, adică neîntristare Despre înstrăinare Despre ascultare Despre pocăința Despre amintirea de moarte Despre bucuria plânsului Despre nemâniere și blândețe Despre ținerea de minte a râului Despre grăirea de rău Despre limbuție și tăcere Despre minciună Despre trândăvie Despre preaiubitul și vicleanul stăpân care este stomacul Despre puritate și înfrânare Despre iubirea de arginti Despre sărăcia
Duminică, Sfântul Ioan Scărarul. Ce NU ai voie să faci și ce înseamnă scara raiului by http://uzp.org.ro/duminica-sfantul-ioan-scararul-ce-nu-ai-voie-sa-faci-si-ce-inseamna-scara-raiului/ [Corola-blog/BlogPost/94206_a_95498]
-
le pronunță numele celor trei flăcăi mândri ca brazii, căzuți tustrei la Cotul Donului: Ion, Gheorghe șiCostache Păduraru. Apoi, bătrânul veteran, atins în zona aceea sensibilă a memoriei sale, născută din cea mai crudă experiență umană, schimonosit de accesele de plâns ne uimește prin trăinicia faptelor asimilate în mintea omului simplu. “Am văzut iadul pe pământ. Trăgeam cu pușca doar să alung moartea; moartea era rusul. Tovarășul meu bun, soldatul Potop Alexandru, și-a prăpădit de tot tăria și s-a
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Ei_au_supravietuit_macelului_de_la_cot_gheorghe_parlea_1353784472.html [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
mai grea lupta la retragere decât la înaintare. Doamne! Cum se mai ruga la mine un soldat basarabean, cu pântecele flenduri, să-l împușc! Și n-am putut ...”. De-aici încolo n-a mai putut scoate nicio vorbă moș Eugen. Plânsul său ne-a copleșit și pe noi. Ne simțeam vinovați că am răscolit jarul din sufletul celui pe a cărui suferință trăim fără merite care să ne puna în cumpănă viața. La plecare, i-a revenit puterea ca să strige dupa
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Ei_au_supravietuit_macelului_de_la_cot_gheorghe_parlea_1353784472.html [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
artistice din atelierul subtil al poetului, pe care le-a încrustat în filigranul poemelor sale, cu atâta măiestrie: -pescărușul( „cor de pescăruși”), tristețea, deșertul de tăceri, crinul ( „deal de crini”, „crinul uitării”), zborul de cocori, crângul de psalmi, zidirea în plâns, vijelii de lumini, lacrima lumii, bolta lină, lina viscolire, nămeții de cânturi, colindul, tălăzuiri de harpe, triluri de lumine, eternitatea clipei, sărutul clipelor, câmpul de maci, marea, mierla, pustiul înverzit, bradul, clopotul, frunza, raiul( „fir de rai”, „raiul de pâine
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411411161.html [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
de legătură, acele similitudini între tradițiile nipone și cele românești. Atașez câteva dintre lucrările lor cele mai reușite. Bătrân gârbovit- aplecat peste ruine înfruntă moartea Valuri, cutremur, explozii și coșmaruri, Oameni minunați! Soare răsare Peste floarea de cireș Ruine și plâns. Old-bent bent over ruins faces death Waves, earthquake, explosions and nightmares, Wonderful people! Sun rises Over cherry blossom Ruins and crying. ------------------------------------------------- Poemele în limba rom â n ă sunt ale mele, cele traduse în limba englez ă sunt ale fiului
SOLIDARITATEA TINERILOR ROMÂNI CU POPORUL JAPONEZ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/Solidaritatea_tinerilor_romani_cu_poporul_japonez.html [Corola-blog/BlogPost/367000_a_368329]
-
trăiască după moarte și care merg după un fals păstor. E o mare diferență între credință și transpunerea ei administrativă. Neocapitaliștilor, numai la șpagă și comisioane le este gândul. Trist, dar adevărat. Fi-v-ar legile de râs, că de plâns ne ocupăm noi. Începutul sfărșitului, plus diavoli în sutană. Dar morții se îngroapă cu pământ, iar viii cu hârtii. Dumnezeu să protejeye nația asta. Mulți dintre cei care ar trebui să stea în dubă protestează. Ei știu că mai ușor
CU NOI E DUMNEZEU, TRĂIASCĂ ROMÂNIA! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1446966088.html [Corola-blog/BlogPost/374934_a_376263]
-
sorb încet,din paharul ciobital nădejdii... ce a murit!Separ minutele de praful lor sperând să te iveșticu lucirea'ți adoratăde a buzelor mele paloaredeschise'a închinareîn trista, sumbră așteptare a sorbirii talemereu... prea amare!De: Bianca Aura Buta... XII. PLÂNSUL DINTÂI, de Bianca Aura Buta , publicat în Ediția nr. 1747 din 13 octombrie 2015. Plânsul dintâi Am aterizat se pare din luminile'ancestrale gângurind a fericire... cu fața scăldată'n soare: vrând să'mpărtășim iubire! Însă lumea asta pare necuprins
BIANCA AURA BUTA by http://confluente.ro/articole/bianca_aura_buta/canal [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
să te iveșticu lucirea'ți adoratăde a buzelor mele paloaredeschise'a închinareîn trista, sumbră așteptare a sorbirii talemereu... prea amare!De: Bianca Aura Buta... XII. PLÂNSUL DINTÂI, de Bianca Aura Buta , publicat în Ediția nr. 1747 din 13 octombrie 2015. Plânsul dintâi Am aterizat se pare din luminile'ancestrale gângurind a fericire... cu fața scăldată'n soare: vrând să'mpărtășim iubire! Însă lumea asta pare necuprins de'nșelatoare rea, vicleană, profitoare; când în neguri abisale își îngroapă propriul soare... Dar; gândim
BIANCA AURA BUTA by http://confluente.ro/articole/bianca_aura_buta/canal [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
în semn de'ntâmpinare, încercăm o salutare! Însă ce să vezi!? Stupoare! În jur se'aude rumoare iară scrâncetul ne doare! Ne oprim muți de uimire ochii deschiși a mirare și'ntrebându'ne confuz: Fericirea'nseamnă plâns!?" Citește mai mult Plânsul dintâiAm aterizat se paredin luminile'ancestrale gângurind a fericire...cu fața scăldată'n soare:vrând să'mpărtășim iubire! Însă lumea asta parenecuprins de'nșelatoarerea, vicleană, profitoare;când în neguri abisaleîși îngroapă propriul soare...Dar; gândim că ni se pare,și
BIANCA AURA BUTA by http://confluente.ro/articole/bianca_aura_buta/canal [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
înapoi la băieți și imediat, o vei cere de soție. Ne-am înțeles? -Da, o voi face bucuros. Cei doi, se apropiau de grup, vorbind între ei bine dispuși. Colegii lor își dădeau coate, Sorina era gata să izbucnească în plâns, se vedea trădată de Olga, era geloasă pe ea. Toți credeau că s-a reînodat firul iubirii dintre Olga și Eugen. Când a ajuns lângă ei, Sonia a răbufnit: -Bine fată, aici era un moment festiv și tu erai cu
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1476424165.html [Corola-blog/BlogPost/380087_a_381416]