29,600 matches
-
caracter, și proști plini de bunăvoință; savanți cretinizați de invidie și inculți cu impulsuri de generozitate; farsori mustind de farmec și oameni raționali emanând o mortală plicticoșenie; tineri bătrâncioși, acriți de cum s-au născut, și bătrâni în care pâlpâie, deșuchiat, plăcerea de-a trăi. Și așa mai departe. Ceea ce caut nu se prea găsește însă nici la televizor, nici în paginile ziarelor și nici în instituțiile la care omul obișnuit face apel: școala, primăria, spitalul, banca, tribunalul, poliția, supermarketul. Se găsește
Marie-Rose by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12617_a_13942]
-
barbarisme l-a descurajat pe Cronicar, care n-a putut duce articolul pînă la capăt, deși a încercat și drept, și în diagonală, deci nu-i rămîne decît să citească, direct, cartea (Dacia, Cluj, 2004). În schimb, se citește cu plăcere eseul Ilenei Scipione despre Borges: Un labirint fabulos, pe numele său Buenos Aires și, de asemenea, cele 3 scrisori ale lui N. Steinhardt trimise în 1971 lui Eugen Jenney. Decupăm din cea din 30.XI. părerea lui Steinhardt despre filmul-operă rock
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
punctau acum pauzele lunecînd strivite ca fructele în mustul lor. Auzí truda respirărilor cu foale de mătase peste un cămin întunecat. Cîte un cuvînt fosforescent ca un sfînt peste gheena, cu gemete în cari se înțelegea elasticitatea chinului și a plăcerii; ritmul apoi recurbat pe o suprafață împletită din răchită troznitoare și amintindu-i de coșul cel mare pentru rufe de afară. în rețeaua genelor a furat priveliștea de ivoriu a corpurilor zbătute ca două fulgere încopciate." Dintre cele trei, Luntre
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
erau antisemiți și altele. El nu e antisemit și "Partidul Legionar" nu mai e posibil azi în România! Nu mai e posibil, dar lui Becali îi plac lozincile legionare. Ce să spui, lui îi plac și legionarii pentru că asta e plăcerea lui. Dictatura? Și ea poate fi bună! Ascultîndu-l așa pe Gigi Becali, îmi aduc aminte de ceea ce spunea CVTudor, cu ani în urmă, despre sine însuși. Tribun al poporului care a îmbrăcat cămașa morții, în timp ce România mare, săptămînalul lui, abunda
Cine ocoleste pe cine by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12652_a_13977]
-
sufragerie e pe "Etno Tv" unde permanenții Ileana Ciuculete și Puiu Codreanu tânguiesc pe un text stupid o melodie dintre Banat și Oltenia, iar televizorul din dormitor pe TVR 1, unde e "publicitatea" pe care noi, abonații, o plătim cu plăcere și devotament privind cu nesaț la detergentul care ne face "mai curați, mai economici, mai isteți"... Haralampy urcă scările majestuos și important, le salută pe cele două doamne cu o elegantă înclinare a capului și, odată ajuns în ușă, le
Un surâs în plină vară by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12667_a_13992]
-
în frunte. Limbi hibride, hagialîcuri." (Drumuri imperiale, răsăritene). S-a vorbit de "narațiunea" poeziilor din volumele mai tîrzii ale lui Ioan Flora. Exisă și aici narațiune, deghizată abil în spatele imaginilor care se succed în toată banalitatea lor firească. Citez, pentru plăcerea aglomerației de imagini, și "povestea" unei călătorii cu trenul, o descriere modernă, în miniatură, ușor ironică, a lumii balcanice contemporane, căzute în derizoriul cotidian: "Totu-i adus în ordine: și valizele și aparatele de radio/ și scurtele de piele și
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
de metal, de sticlă, de cranii,/ că frigul de-afară-i de-a dreptul grotesc și inoportun,/ transformînd omul din carne și oase în cîte-o banală/ noțiune abstractă." (Mălai și măcriș). La fel se întîmplă în Discurs asupra struțocămilei, volum iscat de plăcerea jucăuș-parodică a poetului ce redescoperă, manierist, savoarea romanului lui Cantemir, sau în ultimul său volum, Medeea și mașinile de război, care marchează revenirea lui Ioan Flora la tehnica enumerării. Iapa Dunărea, titlul antologiei de față, e titlul poeziei ce încheie
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
private. Pe de altă parte, nu e bine să mergi cu discreția până la duplicitate. ș"ț Înțeleg, prin urmare, să asigur maxima coerență posibilă între ființa mea intimă și cea socială, să nu-mi ascund umbra sub preș. Citesc cu plăcere, îmi plac ideile și îl caut pe Dumnezeu. Dar îmi plac și cârnații de Pleșcoi, bufoneriile crude, brânzeturile răscoapte, cheful, hetaira, romanța. Sunt, hélas, lacom, echivoc, ușor de atras spre lejerități de tot soiul... Asta e, vreau-nu-vreau, Ťrețetať mea existențială
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
ambianță amicală, o abordare ca de la egal la egal, se pierde și el, dar în felul lui, trișând cu delicii, și nici nu bagă de seamă într-atâta grandoare insuflată, cum i se umflă pieptul de importanța ce vede cu plăcere că i se dă. Și totuși, bănuiala că dialogul acesta a stat tot timpul sub semnul unui mare risc de procedură. A fost, oare, un dialog prin corespondență? Cu întrebări preparate în singurătate și cu răspunsuri însăilate ca de la capătul
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
doua, ce este propriu-zis emoția... Prima condiție de apariție a emoției este să avem o schimbare de trăire, erlebnis.... A doua condiție este ca schimbarea de trăire să fie sau nu în legătură cu o trebuință, cu necesitate... Favorizarea îndeplinirii ei produce plăcere... Ne-favorizarea, - neplăcere. Deci, emotivii, în general, sunt prizonierii schimbărilor dese de trăiri. Ei neputând face față solicitărilor unei existențe înalte ca temperatură, să le opună deci răceala rațiunii. Insensibilii, indiferenții, cinicii, imperturbabilii, fiind la adăpost de șocurile pe care
Despre emoție, 1944 (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12720_a_14045]
-
pe față cîte-un zâmbet poznaș. VP-ul: „A, da? Așa o fi.” Dorel: „Dar mai cerem!” VP-ul: „Hmmm.” O ospătăriță tocmai trecea pe lângă masa noastră. Dorel a interpelat-o prompt: „O carafă de vin roșu, vă rog!” Ospătărița: „Cu plăcere! Douăzeci și doi de dolari.” Dorel: „Ah!” VP-ul, după o clipă de tăcere: „Lasă, că plătesc eu!” Dorel, după o nouă clipă de tăcere: „Cum doriți.” În continuare, Cristina a Început o conversație antrenantă cu nevasta lui Pino, despre
Petrecere cu vin roșu și ciocolată Lindt. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_283]
-
proprietate asupra ei. Pe când mușcam din prima bomboană, l-am auzit pe Luis, șeful meu direct, adresându-mi-se: „Bomboană de ciocolată Înainte de friptură? Este un obicei românesc?” Pusese Întrebarea mânat de plictiseală și de dorința de a-i face plăcere VP-ului. Punct ochit. VP-ul a râs sardonic. Mai mult, și-a săltat propria cutie de bomboane și a spus, cumva către grupul româno-bulgar: „Dacă mai vrea cineva una, o poate lua și pe-a mea!” Am văzut În
Petrecere cu vin roșu și ciocolată Lindt. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_283]
-
European de Fotbal, ne-am grăbit să ne bucurăm, de parcă înfrîngerile bulgarilor ne-ar fi adus nouă puncte, într-un campionat european al celor care au rămas acasă. Asta chiar m-a iritat. Și nu din corectitudine politică. Asta e plăcerea noastră, că au pierdut bulgarii la Campionatul European? Dar ne-au luat bulgarii locul, ca să avem asemenea bucurii meschine? Apropo de uimirea noastră că ne-au luat-o și bulgarii înainte, eu cred că noi nici acum n-am priceput
Bulgarii și noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12746_a_14071]
-
despre mătrăgună, măselariță, muscariță și alte plante cu nume asemenea folosite ca narcotice. Ordine și Haos e o carte despre graiul îngerilor și despre felul în care, în colinde, Cosmosul învinge Haosul. Voi exagera doar puțin: cartea se citește cu plăcerea lecturii unui roman polițist. Atît doar că intriga e etnologică. Pentru că, într-un cuvînt, Ordine și Haos e o succesiune, seducătoare și erudită fără ostentație, de eseuri cu temă etnologică, în care Andrei Oișteanu, cu talent de hermeneut înnăscut, decriptează
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
arheolog se deplasează prin ploi ("Plouînd ne-a primit Englitera, pe ploaie am părăsit-o") ori prin noroaie ce-l duc la "deznădăjduire". Muzeele, monumentele, probabilele sau existentele situri arheologice îi procură însă compensația estetică pentru toate dezagrementele călătoriilor "culturale". "Plăcerea de a străbate și de a pipăi cu privirea pielea lucrurilor" (Ortega y Gasset) trădează în el un senzual. Odobescu reușește să concentreze în această latură unele dintre cele mai puternice cîmpuri de forță magnetică ale spiritului său mediteranean. Felul
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
cu privirea pielea lucrurilor" (Ortega y Gasset) trădează în el un senzual. Odobescu reușește să concentreze în această latură unele dintre cele mai puternice cîmpuri de forță magnetică ale spiritului său mediteranean. Felul în care descrie trupul contorsionat, crispat de plăcere al Ledei lui Michelangelo sub îmbrățișarea păsării îl transformă într-un voyeur subtil, estet pînă și în cele mai răspicate concupiscențe. Tabloul s-ar putea reconfigura modern în Lili și densitatea lui Dimov: "Iar Lili saltă (...) / se arcuiește, se contorsionează
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
cele din urmă, cum era firesc, în spațiul teatral. Dialogul a fost pașnic, profund și nuanțat. Relația regizor-actor, temă la care ne-a incitat George Banu, a făcut ca fiecare să nască trimiteri și comentarii substanțiale, ne-a trezit o plăcere fantastică de a căuta fel de fel de răspunsuri în noi înșine, în cultura fiecăruia și a civilizației din care venim, în amintiri și repere extrem de variate. Purtam vîrste diferite, la propriu și la figurat. Meditînd îndelung la acea după-amiază
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
foarte bun, pe alocuri se citește chiar cu delicii, construcția este însă deficitară. La Adrian Șchiop avem exact situația inversă. Românul este bine condus, insă textul este tern și deseori plictisitor, cu un conținut destul de sărac. La testul lecturii de plăcere, câștig de cauză va avea românul primeia.Romanul de debut al lui Adrian Șchiop pendulează între două medii: unul al caminelor studențești, celălat al unei unități militare. Personajul narator este tânărul Șchiop, iar subiectul cărții este grupul lui de prieteni
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
Unde se grăbesc, spre ce se îndreaptă periculos, și câți se vor și întoarce dintre adolescenții bogați și besmetici în costume luxoase, călărind motociclete asurzitoare, îmbătați de viteză? Provocându-și destinul, plătind uneori cu viața " un preț exorbitant pentru o plăcere care nu dovedește aproape nimic. Vecinii mei se plâng de nevroze. Prea puțini dispun de fonduri pentru termopane și aer condiționat. Storuri spălăcite, uși și ferestre închise mai tot timpul în calea smogului. O brumă de răcoare intră noaptea în
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
care mi le alegeam de la bibliotecă. Lucru ciudat, nu mi-a pomenit niciodată de Lovinescu. Se mulțumea să aibă în persoana mea un auditor, deși nu aveam decât treisprezece ani, și să poarte un dialog. La rândul meu, îmi făcea plăcere să-l ascult, măgulit că-mi acorda o atenție specială și bucuros că-mi oferea prilejul de a evada din atmosfera apăsătoare a internatului. Nu mi-a făcut vreodată confidențe cu privire la neplăcerile suferite din partea conducerii liceului în vremea scurtei sale
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
chiar și atunci cînd ai două mîini valide și un aparat perfecționat. Am întrebat-o dacă nu-i e greu și mi-a făcut semn că merge, nu e mare lucru. Interviul făcea parte din ființă ei. Îl prelucră cu plăcere, ca un meșter priceput, pentru care lucrul e o bucurie. M-a impresionat. Țîța Chiper era intervievatoarea ideală. Nu ar fi trișat luînd interviuri scrise, trebuia să vadă omul, să tatoneze terenul, să descopere calitatea "aluatului ", să-l pipăie cu
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
răsărit de soare ? Valurile ? Dar acestea se petrec tot timpul. Îi poți spune privitorului unei fotografii ceva nou despre toate acestea ? Oricare om cu minte sănătoasă și interesat, le poate vedea singur, în starea lor naturală, se putea înfioara de plăcere, sau plictisi... E foarte importantă lumina, starea vremii, unghiul, umbrele, chipul fotografiatului, grimasa feței, scoaterea în evidență a unor trăsături sau estomparea unor defecte ale trupului, ale feței în primul rând, să poți realiza o anumită cosmetizare a subiectului sau
"Artă vs artă" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12766_a_14091]
-
încântă să văd turiști (sau nu) cu aparatele de fotografiat, chinuindu-se să "prindă" un apus de soare, zborul unui fluture, zbaterea unui arbore în furtună... Întâmplarea face că m-am ocupat vreo câțiva ani cu fotografiatul. Mă cuprinsese o plăcere diabolică să imortalizez figuri de oameni, peisaje, momente, situații... Cred că începusem să am o oarecare pricepere într-ale fotografiatului: "făceam" fotografii, developam și mă chinuiam ore întregi într-un laborator improvizat pentru a scoate efecte deosebite datorate (și a
"Artă vs artă" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12766_a_14091]
-
rămîn. Cu spectacolul lui Silviu Purcărete, Cum doriți sau Noaptea de la spartul tîrgului, adică A douăsprezecea noapte pus în scenă la Teatrul Național din Craiova, un spectacol melancolic, cald, sentimental, doldora de amintiri, despre care am scris cu o enormă plăcere la momentul premierei; cu Electra lui Mihai Măniuțiu mutată din Grecia antică pe valea Izei, o întîlnire fericită între Marian Râlea, grupul folcloric Iza din Maramureș și trupa Teatrului de Stat din Oradea, poate cel mai bun spectacol al lui
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
numărul unei camere de hotel (hotel-bordel) din anii '60, în care scriitorul lucrează la proza lui SF, dar și un an al mileniului trei, în care e proiectată, mereu, saga erotică și utopia romantică. O lume în care "noțiunea de plăcere e fundamentală", cum zice producătorul francez, mare admirator al acestui cineast "estet" și funambul, care, pe de o parte, e "economic", pentru că îi place să lucreze în spații mici, intime, cu o echipă mică (un fel de mini-cinema de studio
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]