3,039 matches
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > PASTORALĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1156 din 01 martie 2014 Toate Articolele Autorului pastorală deasupra muntelui pe-o gura de rai se ridică inele de nori, suișuri de vis în plai roit de stele, prin vremi păstorul cu mioare își cânta doina către zborurile nesfârșirii, sub streașina de codru verde veghează ochiul mumei lui și-l caută înfrigurată întrebând stele și luceferi dacă l-au văzut. treci măicuță în legendă, nu
PASTORALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367444_a_368773]
-
alt contract cu o societate franceză, după care a plecat la Budapesta într-un mod mișelesc, lăsându-i pe francezi să îi scoată pe buciumeni cu jandarmii din perimetrul minereului, lipsindu-i chiar de bunurile lor. Francezii au sosit pe plaiurile noastre cu o tehnologie care să permită exploatarea intensivă a aurului, tehnologie care ar fi epuizat în scurt timp integral întregul minereu identificat de buciumani șu punând în pericol populația nu numai prin prisma faptului că mulți își pierdeau locurile
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
al Munților Măcinului și Dobrogei, tărâm de confluențe multiculturale și temelie a unei inconfundabile Axis Mundi cu obârșii precreștine. Tatăl, avocat, și mama, medic, i-au oblăduit pruncia, pubertatea și adolescența sub crugul valorilor fundamentale ale neamului românesc, pe aceste plaiuri pontice, danubiene respirând aerul tare de sub sprânceana păduroasă a neclintiților Munți Carpați - coloana vertebrală a Europei - rimând cu Dunărea, străveche axă economică și comercială, culturală și spirituală a bătrânului nostru continent. Născut în miezul verii - sub semnul Soarelui, îngemănat cu
CORNELIU LEU – LEONIN, ARGINTUL VIU de DAN LUPAŞCU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366783_a_368112]
-
al Munților Măcinului și Dobrogei, tărâm de confluențe multiculturale și temelie a unei inconfundabile Axis Mundi cu obârșii precreștine. Tatăl, avocat, și mama, medic, i-au oblăduit pruncia, pubertatea și adolescența sub crugul valorilor fundamentale ale neamului românesc, pe aceste plaiuri pontice, danubiene respirând aerul tare de sub sprânceana păduroasă a neclintiților Munți Carpați - coloana vertebrală a Europei - rimând cu Dunărea, străveche axă economică și comercială, culturală și spirituală ... Citește mai mult La vârsta patriarhilor, Corneliu Leu are o vitalitate, o energie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366806_a_368135]
-
al Munților Măcinului și Dobrogei, tărâm de confluențe multiculturale și temelie a unei inconfundabile Axis Mundi cu obârșii precreștine. Tatăl, avocat, și mama, medic, i-au oblăduit pruncia, pubertatea și adolescența sub crugul valorilor fundamentale ale neamului românesc, pe aceste plaiuri pontice, danubiene respirând aerul tare de sub sprânceana păduroasă a neclintiților Munți Carpați - coloana vertebrală a Europei - rimând cu Dunărea, străveche axă economică și comercială, culturală și spirituală ...
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366806_a_368135]
-
protopop la Brașov; apoi marele cărturar și teolog învățat - Mitropolitul Antonie Plămădeală al Ardealului - trecut și el la cele veșnice în 29 August 2005 la Sibiu, care l-a respectat, apreciat și regretat foarte mult; de asemenea a venit Arhipăstorul plaiurilor sale natale - Andrei al Alba Iuliei. Apoi, au mai fost de față Episcopii: Epifanie al Buzăului, Calinic al Argeșului și Mușcelului, Gherasim al Râmnicului, Timotei al Aradului, Iustinian al Maramureșului și Sătmarului - cu adânca-i prețuire și recunoștință ce i-
EPISCOPUL VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366868_a_368197]
-
toată schela care era în biserică și în exterior, pentru construcția actualelor turle, cu tot ateismul și dusmănia care se propaga în capitală și în țară, verbal și în presă, cu toată sărăcia și foamea care se întindea pe toate plaiurile țării, totuși biserica era plină de închinători și ascultători, care primeau cu înțelegere și evlavie, tălmăcirile ce se făceau pentru slujbele amintite mai sus. În această vreme, mai precis în toamna anului 1945, a apărut ca musafir la Mănăstirea Antim
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366815_a_368144]
-
toată schela care era în biserică și în exterior, pentru construcția actualelor turle, cu tot ateismul și dusmănia care se propaga în capitală și în țară, verbal și în presă, cu toată sărăcia și foamea care se întindea pe toate plaiurile țării, totuși biserica era plină de închinători și ascultători, care primeau cu înțelegere și evlavie, tălmăcirile ce se făceau pentru slujbele amintite mai sus. În această vreme, mai precis în toamna anului 1945, a apărut ca musafir la Mănăstirea Antim
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
atunci: Daniel al Moldovei și Bucovinei, Teofan al Olteniei - urmașul său la scaunul bisericesc al Olteniei din toamna anului 2000 până în anul 2008 când a plecat la Iași ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei în locul P.F.P. Daniel al României, Mitropolitul plaiurilor sale natale - Petru al Basarabiei, mitropolie la a cărei reînființare în anul 1992, a contribuit și el în mod substanțial și decisiv, alături de un alt basarabean, mare cărturar și teolog învățat - Mitropolitul Antonie al Ardealului, trecut și el la cele
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
de „sacerdot” este sumețită și rearanjată pentru a nu se uda, murdări sau șifona. Invocă și cultivă apartenența la un naționalism moderat și de bună factură, strămoșii daco-romani ocupând prim-planul tuturor obârșiilor, din oricare spectru al manifestărilor omenești de pe plaiurile mioritice. Încheie înfierând orice deviațiune iar „distanțarea”, o oricât de mică „cârmire” în lături sunt taxate drept trădări, abdicări de neiertat. Contează prima impresie, atrage și încolonează navigând cu „aisbergul” rectitudinii îndelung expertizate în al cărei siaj ești prins precum
RISC DE SIMULARE POLITICIANISTĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366966_a_368295]
-
de bucurie că în curând va fi tată! Soarele să-i zâmbească, brazii să se plece să-i ureze viață îndelungată pruncului, iar luna, atunci când va fi să răsară, să-i lumineze nopțile. Zimbrul moldav să-i poarte tronul pe plaiurile cu miros de iasomie, în cântec doinit. "Ura aparține minții bolnave", își spunea deseori tânărul principe, iar "viclenia mintea șarlatanilor". Ședea resemnat, alături de mama sa și de fratele său mai mic. îl prinse pe acesta de mână, privindu-l întristat
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
miri, ele ca păpușile de porțelan având în păr flori de cireș și merel, cu trupurile mlădioase și fremătătoare, ei cu mustăcioară subțire, îndoită câțiva milimetri la colțurile buzelor cum streșinile pagodei din apropiere, cu redingnote de epocă, costumațiile altor plaiuri decât cele ale arhipelagului nipon, turiștii momentului se opresc și aplaudă urându-le casă de piatră, sayonara și nu mai știu ce, ei zâmbesc radios și sunt probabil mulțumiți că vechea hâră a bunicilor lor a devenit o lecție dură
GRĂDINILE JAPONEZE DIN GOLDEN GATE PARK ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367082_a_368411]
-
respectării taxelor la mărfurile care treceau prin vamă, neîngăduindu-se abaterea de la cele stabilite pentru fiecare marfă. Șerban Cantacuzino voievod, prin hrisovul din 17 februarie 1680 avertiza pe vameși de la Rucăr și pe pârcălabul de aici că de va auzi plaiul din această parte de țară că a fost lăsat fără plăieși și potecași de pază "voi trimite de voi spânzura pe pârcălabi tocmai acolo în plai". O remarcă. Vameși de aici aveau și dreptul la judecată a oamenilor din satele
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
avertiza pe vameși de la Rucăr și pe pârcălabul de aici că de va auzi plaiul din această parte de țară că a fost lăsat fără plăieși și potecași de pază "voi trimite de voi spânzura pe pârcălabi tocmai acolo în plai". O remarcă. Vameși de aici aveau și dreptul la judecată a oamenilor din satele Rucăr și Dragoslavele, precum și a locuitorilor din cele 12 sate apropiate. Astfel sub ascultarea vămii erau satele: Corbi, Nucșoara, Corbșori, Slănic, Berevoiești, Bratia, Albești, Lerești, Nămăiești
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
file.Dintre alți dascăli ai școlii rucărene din secolul al XVIII-lea amintim pe Matei dascălul, care redactează un document rucărean din 20 aprilie 1775. În anul 1780, Gheorghe Smerna, un negustor macedonean, ajuns la o stare materială înfloritoare îndrăgind plaiurile rucărene și-a adoptat ca nume pe cel al satului, numindu-se Gheorghe Rucăreanu, a zidit la Rucăr, în anul 1780, biserica Rucăr-Suseni, iar în jurul ei chilii pentru școală, aducând și învățători pentru a preda copiilor satuluii învățătură de carte
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
-le, cu acte la vedere, impostura. Pentru a nu mai da de lucru autorităților județen și locale, poate și centrale, a fost îndepărtat din învățământ pe motiv de „inadecvare” și lipdă de „simț partinic și revoluționar”(sic!). A revenit pe plaiurile natale, într-un post pe care nu și l-ar fi dorit neapărat și poate că nici nu avea chemare, cea de muzeograf și mai apoi arhivar la Direcția națională a patrimoniului cultural, filiala din Craiova. În concepția „centrului vital
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
în 14 octombrie 1916, în bătălia de la Jiu, se poate spune ca Masa Tăcerii reprezintă și masa de "pomenire"a acestora. Pentru Petre Pandrea, “Masă tăcerii este un imn al căsătoriei, al iubirii familiale și fertile, așa cum se practică pe plaiurile noastre din timpuri imemoriabile”. Poartă Sărutului. Păstrând tema sculpturii "Sărutul", Poartă reprezintă bucuria că iubirea e nemuritoare, iar după spusele autorului, "misterul fecundității și al morții este însuși misterul iubirii, care va supraviețui dincolo de mormânt". Partea superioară a Porții, ar
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
de ce sunt albi cocorii, mamă!? „Pentru că au luat cu ei promoroaca zorilor, vălătucul cernit de nori al stelelor, puful năpârlit de fulgere al îngerilor! „Și mai departe? „Apoi acestea s-au împrăștiat domol peste munți, dealuri și câmpii, peste alte plaiuri închipuind Raiul! „Dar raiul, mamă, ce este raiul!? „Cerul scoborât pe pământ pentru primii oameni făcuți de EL, băiatul mamii! „Dar pământul, mamă, pământul este tot un fel de cer!? „Cam totuna!...Este cerul de sub picioarele Domnului pe care EL
„MAMĂ, COCOARELE!” ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367204_a_368533]
-
și lagăre de muncă forțată.” Nu putem să nu fim de acord cu Petru Lascău când spune: „Cel mai mare poet țăran, cum l-a numit unul dntre poeții români contemporani, s-a plămădit ca om și mesager divin pe plaiurile Bihorului, la coarnele plugului, în foșnetul pădurilor de fagi, în unduirea holdelor de grâu, în sudoarea nobilă a țăranului. Citindu-i poezia, meditația, uneori, de profunde pătrunderi filozofice, nu poți să nu simți mirosul fânului de curând cosit. Nu poți
CUM SA VEGHEZI PENTRU A AVEA VIATA DEPLINA, INTR-O CARTE DE ESEURI SEMNATA PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367226_a_368555]
-
bucurie ne amintim de clipele în care s-a scris istorie, o istorie a unui neam plin de glorie și de dârzenie. De aceea sunt mândră de țară, o țară cum nu e alta pe lume. Din negura timpului, aceste plaiuri sunt izvorâte din rai. Codrii seculari, dealurile line și râurile cu ape curate precum cristalul sunt tot atâtea motive de mândrie și bucurie pentru acest neam care a cunoscut în vatră străbună supunere doar în fața lui Dumnezeu, în rest au
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
și educație nu amintesc pentru că nu e bine să vorbești de funie(riu) în casa spânzuratului; bine că am apucat să scriu și să citesc, restul detalii tehnice. Parcă totuși aș încerca să merg într-o excursie prin țară pe plaiul mioritic, dar abia dacă am strâns vreo 300 de km de autostradă, în rest drumurile parcă sunt de la mama natură, cu gropi mari și dese ca după războaie multiple, fără locuri de parcare, cu semne rutiere de pe timpul lui Pazvante
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
Traditii > TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE SF.GHEORGHE Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1939 din 22 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului TRADIȚII CREȘTINE DE SF. GHEORGHE Sărbătoare-n primăvară Vine cu-al naturii dar, De-al serba în plai de țară, Pe Sângeorz din calendar. Credinței mărturisitor, A fost supus torturii. Dar a ieșit biruitor, Învingând fiara urii. Printr-o legendă vestită, Cheile vremii ține. Slobozind Vara-nsorită, Iarna o ia cu sine. Grădini de-a feri de mană
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE SF.GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368656_a_369985]
-
fi exploatat la maximum de Opoziție, care, deocamdată, isi linge rănile. Se pregătesc noi garnituri de luptători care vor învăța din mers mânuirea armelor politice inteligente. Sper să se încheie perioadă mârlăniei politice promovate în exces în ultimii ani pe plaiurile mioritice. Ne vom apropia tot mai mult de discursul politic și diplomația de tip european. Extremiștii, ca partid, susținuți mascat de Ponta, au fost aspru sancționați de electorat, neintrând în actualul parlament. Pe ici-colo, îi vom întâlni prin unele partide
TABLETA DE WEEKEND (179): HABEMUS PARLAMENT de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368700_a_370029]
-
singur însă arăta crepusculul nașterii speranței pentru această așezare, glăsuitoarea mirabilă a cântecului. Te nășteai la Deleni și veneai cu speranța! Când, mai exact? Așa a vrut Dumnezeu Ca să vin pe lume eu Pe cinci al lui cuptor, Pe-un plai de cântec și dor În căsuța dintre meri Din sătucul meu, Deleni. Nu toate ceasurile bat a bună soartă pentru fiecare nou venit pe lume. Ai încredere în ceasul tău? Când te-ai întâlnit cu cine-ți va fi cale
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
lumea ar fi o turmă de oi!?! Tehnocrații sunt mitraliați din toate pozițiile, în ciuda unor realizări evidente. Se cere lichidarea lor pentru simplul fapt că timp de un an de zile nu s-a mai putut fura ca lumea pe plaiuri românești!?! Nimeni nu rostește un adevăr simplu. Orice candidat, ce se vrea politician, trebuie să fie, în primul rând, tehnocrat, stăpân pe meseria sa. Toți neaveniții, care au dominat scena politică timp de 26 de ani, s-au dovedit doar
TABLETA DE WEEKEND (175): CU MASCĂ ŞI FĂRĂ MASCĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368694_a_370023]