11,985 matches
-
imprimate, depeșe telegrafice și probe de mărfuri. În județul Suceava, serviciul poștal rural organizat în spiritul legii de mai sus, a început să funcționeze chiar în ziua de 1 mai 1872, prin angajarea unui expeditor la biroul poștal rural Boroaia, plasa Moldova. Alt birou poștal rural s-a înființat la 1 noiembrie același an, la gara Heci-Lespezi plasa Siretul. Tot atunci sau cel mai târziu în anul următor, a luat ființă un birou poștal rural la Broșteni, plasa Muntele. În anul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de mai sus, a început să funcționeze chiar în ziua de 1 mai 1872, prin angajarea unui expeditor la biroul poștal rural Boroaia, plasa Moldova. Alt birou poștal rural s-a înființat la 1 noiembrie același an, la gara Heci-Lespezi plasa Siretul. Tot atunci sau cel mai târziu în anul următor, a luat ființă un birou poștal rural la Broșteni, plasa Muntele. În anul 1873, în județul Suceava, pe lângă cele două birouri poștale rurale de la reședințele subprefecturilor Moldova și Muntele și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
erau foarte ocupați cu executarea serviciului lor, neglijând atribuțiunile de expeditori poștali. Un alt regulament, pus în aplicare la 1 ianuarie 1877, prevedea înlocuirea acestora cu expeditori rurali. În județul Suceava, în acest an erau în funcție expeditori rurali la plasele Muntele, Moldova și Siretul. Consiliul județean Suceava a prevăzut în buget fondurile necesare pentru plata expeditorilor. Pe la jumătatea anului 1878, pachetele cu corespondență, se ridicau de la Oficiul Fălticeni, prin călărașul de serviciu al subprefecturii și erau predate la plase expeditorilor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la plasele Muntele, Moldova și Siretul. Consiliul județean Suceava a prevăzut în buget fondurile necesare pentru plata expeditorilor. Pe la jumătatea anului 1878, pachetele cu corespondență, se ridicau de la Oficiul Fălticeni, prin călărașul de serviciu al subprefecturii și erau predate la plase expeditorilor, apoi primarii, prin vătășeii lor de serviciu asigurau transportul în fiecare comună. Pe lângă fondurile necesare salariilor expeditorilor, județul trebuia să mai prevadă în buget fonduri pentru procurarea mobilierului și a obiectelor poștale, întreținerea birourilor etc., ceea ce s-a realizat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mai prevadă în buget fonduri pentru procurarea mobilierului și a obiectelor poștale, întreținerea birourilor etc., ceea ce s-a realizat treptat și cu mare greutate. Așa se explică faptul că, nici după aproape cinci ani de la înființarea biroului poștal rural din plasa Moldova, acesta nu a fost dotat decât cu jumătate din obiectele și mobilierul necesar, având în inventar la 15 ianuarie 1877: o cumpănă pentru scrisori, o cutie cu greutăți, o cutie “tinichea” pentru tuș și încă una cu 43 de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
decât o singură încăpere în Cazarma de călărași din localitatea Broșteni, plasa Muntele, care să fie folosită, atât pentru biroul poștal, cât și pentru locuință. În general, notarii comunelor nu-și îndeplineau conștiincios atribuțiunile serviciului poștal rural. Expeditorul rural din plasa Moldova, reclama prefectului județului, în mai 1877, că notarul comunei Brusturi este “cel mai neglijent și cel mai incapabil dintre toți notarii din plasă ... și delapidează banii încasați pe scrisori”, iar dirigintele Oficiului TelegrafoPoștal Fălticeni, reclama în august același an
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
locuință. În general, notarii comunelor nu-și îndeplineau conștiincios atribuțiunile serviciului poștal rural. Expeditorul rural din plasa Moldova, reclama prefectului județului, în mai 1877, că notarul comunei Brusturi este “cel mai neglijent și cel mai incapabil dintre toți notarii din plasă ... și delapidează banii încasați pe scrisori”, iar dirigintele Oficiului TelegrafoPoștal Fălticeni, reclama în august același an, subprefecturii plasei Șomuzul că notarii comunelor Preutești, Giurgești, Șoldănești, Oprișeni, Hârtop, Petia și Dolhești, nu s-au prezentat de peste două săptămâni la oficiu, pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
reclama prefectului județului, în mai 1877, că notarul comunei Brusturi este “cel mai neglijent și cel mai incapabil dintre toți notarii din plasă ... și delapidează banii încasați pe scrisori”, iar dirigintele Oficiului TelegrafoPoștal Fălticeni, reclama în august același an, subprefecturii plasei Șomuzul că notarii comunelor Preutești, Giurgești, Șoldănești, Oprișeni, Hârtop, Petia și Dolhești, nu s-au prezentat de peste două săptămâni la oficiu, pentru a primi plicurile oficiale și particulare. Printr-o adresă a Direcției Generale, tot din același an, se solicita
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
altă comună pe notarul însărcinat cu serviciul poștal la gara HeciLespezi, întrucât “a provocat repetate scandaluri și tulburări de liniște”. În unele cazuri, chiar primarii contribuiau la înrăutățirea serviciului poștal rural. Astfel, în septembrie 1877, expeditorul de la biroul poștal al plasei Muntele, reclama pe primarul comunei Mălini, că nu-i pune la dispoziție cu regularitate vătășei pentru purtarea plicurilor. Primindu-se necontenite plângeri că poșta rurală este aproape paralizată din cauza neglijenței notarilor și a vătășeilor, Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Poștelor a fost determinată să apeleze la bunăvoința prefectului de județ “pentru regularea sistematică a poștei rurale și pentru a face ca notarii, vătășeii și primarii, să nu fie îndărătnici”. Numai după câteva zile, au fost date ordine subprefecților din plasele Muntele și Moldova să ia măsurile necesare. Urmărind să îmbunătățească serviciul poștal, subprefectura plasei Muntele, arăta la 31 octombrie 1877, că toată corespondența oficială a acestei plase se expedia cu întărziere numai de două ori pe săptămână și solicita prefecturii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a poștei rurale și pentru a face ca notarii, vătășeii și primarii, să nu fie îndărătnici”. Numai după câteva zile, au fost date ordine subprefecților din plasele Muntele și Moldova să ia măsurile necesare. Urmărind să îmbunătățească serviciul poștal, subprefectura plasei Muntele, arăta la 31 octombrie 1877, că toată corespondența oficială a acestei plase se expedia cu întărziere numai de două ori pe săptămână și solicita prefecturii ca expedierea să se facă de trei ori pe săptămână și de comun acord
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
nu fie îndărătnici”. Numai după câteva zile, au fost date ordine subprefecților din plasele Muntele și Moldova să ia măsurile necesare. Urmărind să îmbunătățească serviciul poștal, subprefectura plasei Muntele, arăta la 31 octombrie 1877, că toată corespondența oficială a acestei plase se expedia cu întărziere numai de două ori pe săptămână și solicita prefecturii ca expedierea să se facă de trei ori pe săptămână și de comun acord cu șeful Oficiului Telegrafo-Poștal Fălticeni, cu aprobarea Comitetului permanent, să se autorizeze instalarea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
două ori pe săptămână și solicita prefecturii ca expedierea să se facă de trei ori pe săptămână și de comun acord cu șeful Oficiului Telegrafo-Poștal Fălticeni, cu aprobarea Comitetului permanent, să se autorizeze instalarea a patru vătășei călări de către comunele plaselor, pentru purtarea alternativă a poștei. Ca urmare a unui nou ordin al Direcției Generale, din noiembrie 1877, care se referea la neglijența notarilor, ce nu-și fac datoria și a vătășeilor ce se opuneau transportării expedițiilor poștale, lipsind unele comune
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștale, lipsind unele comune de corespondența săptămânală, iar altele abia o primeau, mai rar de două ori și prea puțin de trei ori pe săptămână, Comitetul permanent al județului Suceava a aprobat în ședința din 8 decembrie cererea subprefecturii din plasa Muntele, ca începând cu anul 1878, corespondența să fie expediată de trei ori pe săptămână. Creșterea din ce în ce, a volumului trimiterilor în mediul rural și executarea necorespunzătoare de către organele administrative, a serviciului poștal, a determinat Direcția Generală să
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
întreținerea serviciului poștal rural, statul urma să vină în ajutorul județului cu o sumă fixă, diferența necesară acoperirii cheltuielilor rămânând în sarcina județului, care trebuia să o țină la dispoziția Direcției Generale, pentru luarea măsurilor ce se impuneau. Subprefecților de plasă li s-a cerut să pună în vedere primarilor comunelor, să trimită la casieria județului, până la data de 25 septembrie 1891, sumele stabilite în acest scop. Fie din neînțelegere, fie din lipsă de fonduri, primăriile nu au depus la timp
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
factorii rurali nu sunt necesari, comuna beneficiind în acest scop de servitorii primăriei, de patru ori pe zi, la fiecare tren. Între timp comunele, au depus rând pe rând, sumele impuse și cu toate că unele din ele au întârziat expedierea banilorăîn plasa Siretul, abia în 14 ianuarie 1892 se terminase acțiunea) în județul Suceava serviciul poștal rural s-a organizat totuși, după cum s-a arătat mai sus, începând din noiembrie 1891. Notarii, care îndeplineau și atribuțiunile de agenți poștali, nuși făceau datoria
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mai 1921, iar agențiile Șarul Dornei și Borca, până la sfârșitul anului 1925, când au trecut la județele Câmpulung și respectiv Neamț. Printr-o nouă reformă administrativă, care a avut loc în anul 1892, județul Suceava a fost împărțit în șase plase: Munteleăcu reședința subprefecturii la Broșteni), Moldova de Sus(Cornu Luncii), Moldova de Jos(Ciumulești), Șomuzul(Giurgești), Siretul de Sus(Lespezi) și Siretul de JosăPașcani). Județul avea în componența sa, în afară de Fălticeni, 38 de comune rurale cu 185 de sate și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
comune rurale cu 185 de sate și număra în total 25.754 de case. Din 1886 și până către sfârșitul anului 1892(octombrie) teritoriul județului Suceava, fusese împărțit numai în trei plaseăMuntele, Șomuz-Moldova și Siretul). Noua reformă administrativă, prin dublarea plaselor și apariția a încă trei subprefecturi, a impus o reorganizare a serviciului poștal rural. Crearea imediată a unor noi posturi a ridicat însă probleme, nefiind înscrise în buget sumele necesare. Prin prevederea de fonduri în plus pe exercițiul 1893/1894
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
antreprenori, dar numărul factorilor poștali rurali era acum aproape dublu, în județul Suceava, față de anul 1893, deși numărul localităților fusese redus prin Legea pentru unificarea administrativă din 14 iunie 1925. Prin această lege comunele Borca, Fărcașa, Mădeiu și Broșteni, din plasa Muntele, au fost încorporate la județul Neamț, iar Șarul Dornei, Neagra Șarului și Păltiniș, la județul Câmpulung Moldovenesc. Comunele Timișești, Țibucani, Păstrăveni, Răucești de la județul Neamț, Chilișeni(Știrbăț) și Bunești de la SuceavaBucovina și Băișești de la Gura Humorului, au trecut la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la județul Câmpulung Moldovenesc. Comunele Timișești, Țibucani, Păstrăveni, Răucești de la județul Neamț, Chilișeni(Știrbăț) și Bunești de la SuceavaBucovina și Băișești de la Gura Humorului, au trecut la noul județ denumit Fălticeniădin 31 mai 1923). Astfel, în județul Fălticeni au rămas cinci plase: Boroaia, Liteni, Lespezi, Mălini și Pașcani. În toate localitățile reședință de plasă funcționau la data respectivă unități poștale. Plasa Boroaia era deservită de patru factori poștali rurali principali și un factor rural secundar; Lespezi, de către șase principali; Pașcani, de către șase
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Chilișeni(Știrbăț) și Bunești de la SuceavaBucovina și Băișești de la Gura Humorului, au trecut la noul județ denumit Fălticeniădin 31 mai 1923). Astfel, în județul Fălticeni au rămas cinci plase: Boroaia, Liteni, Lespezi, Mălini și Pașcani. În toate localitățile reședință de plasă funcționau la data respectivă unități poștale. Plasa Boroaia era deservită de patru factori poștali rurali principali și un factor rural secundar; Lespezi, de către șase principali; Pașcani, de către șase principali și trei secundari; Liteni și Mălini, fiecare câte doi factori principali
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Băișești de la Gura Humorului, au trecut la noul județ denumit Fălticeniădin 31 mai 1923). Astfel, în județul Fălticeni au rămas cinci plase: Boroaia, Liteni, Lespezi, Mălini și Pașcani. În toate localitățile reședință de plasă funcționau la data respectivă unități poștale. Plasa Boroaia era deservită de patru factori poștali rurali principali și un factor rural secundar; Lespezi, de către șase principali; Pașcani, de către șase principali și trei secundari; Liteni și Mălini, fiecare câte doi factori principali, iar localitățile rurale aparținând direct de Oficiul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și Mădei, existau posturi telefonice în octombrie- noiembrie 1900. O listă a rețelelor telefonice județene, întocmită la data de 9 aprilie 1901, indică existența posturilor telefonice în comunele Baia, Sasca, Fântâna Mare, Brădățel, Rădășeni, Mălini și mănăstirea Slatina (spital), din plasa Moldova de Sus; Ciumulești-Gane, Uidești, Boroaia și Bogdănești, din plasa Moldova de Jos; Broșteni, Borca, Fărcașa, Dorna, Mădeiu, Neagra Șarului și satul Panaci, din plasa Muntele; Pașcani, din plasa Siretul de Jos; Ruginoasa și Vașcani, din plasa Siretul de Sus
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
listă a rețelelor telefonice județene, întocmită la data de 9 aprilie 1901, indică existența posturilor telefonice în comunele Baia, Sasca, Fântâna Mare, Brădățel, Rădășeni, Mălini și mănăstirea Slatina (spital), din plasa Moldova de Sus; Ciumulești-Gane, Uidești, Boroaia și Bogdănești, din plasa Moldova de Jos; Broșteni, Borca, Fărcașa, Dorna, Mădeiu, Neagra Șarului și satul Panaci, din plasa Muntele; Pașcani, din plasa Siretul de Jos; Ruginoasa și Vașcani, din plasa Siretul de Sus și în comunele Dolhești, Liteni, Pleșești, Siliștea și Valea Glodului
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Sasca, Fântâna Mare, Brădățel, Rădășeni, Mălini și mănăstirea Slatina (spital), din plasa Moldova de Sus; Ciumulești-Gane, Uidești, Boroaia și Bogdănești, din plasa Moldova de Jos; Broșteni, Borca, Fărcașa, Dorna, Mădeiu, Neagra Șarului și satul Panaci, din plasa Muntele; Pașcani, din plasa Siretul de Jos; Ruginoasa și Vașcani, din plasa Siretul de Sus și în comunele Dolhești, Liteni, Pleșești, Siliștea și Valea Glodului, din plasa Șomuzul. Din 38 de comune rurale, câte avea județul la acea dată, lista prezintă numai 25 telefonizate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]