659 matches
-
majorează cu 1,62%. 3. În cazuri deosebite, cînd la clădirile de locuit amplasate pe arterele principale și în piețele din orașele reședința de județ și municipii, cît și la clădirile avînd fațadele din elemente prefabricate, se realizează lucrări de plastica arhitecturală și finisaje exterioare îmbunătățite, în conformitate cu prevederile art. 3 din Decretul nr. 68/1975 , prețurile acestor locuințe se majorează cu valoarea lucrărilor respective, stabilită pe baza de deviz, în limita a 99 lei/mp suprafață utilă. 4. În prețurile limita
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106663_a_107992]
-
1 și 2. 5. Prețurile locuințelor la care se realizează, la solicitarea beneficiarilor, finisaje suplimentare, în conformitate cu art. 4 din prezentul decret, se majorează cu valoarea acestor lucrări determinate pe baza de deviz. Prețurile locuințelor la care se realizează lucrări de plastica arhitecturală îmbunătățită, în conformitate cu art. 3 din Decretul nr. 68/1975 , se majorează cu valoarea lucrărilor respective, stabilită pe baza de deviz pe obiect, în limita a 102 lei/mp suprafața utila. Prețurile locuințelor prevăzute cu tîmplărie exterioară metalică sau din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106663_a_107992]
-
Apartamentele au apă curentă și instalații sanitare și încălzire centrală. Balconul sau logia, închise de locatari cu improvizații de sticlă și profile de fier pentru a deveni cămări, depozite și verande care apără de vînt, ruinează pînă și rudimentele de plastică de fațadă pentru care arhitectul, la vremea proiectării, a luptat din greu". Cum să nu-ți aduci aminte filmul sovietic de odinioară în care doi colegi care se întîlnesc după ani într-o gară iau greșit trenul, fiecare pe al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15509_a_16834]
-
generație sau alta, sau la o formulă. Mesele rotunde și interviurile au fost preferate studiilor cu numeroase note de subsol, excelente articole docte, dar nepotrivite într-o publicație lunară. Tipul consacrat de tabloid, structurat ca magazin literar cu deschideri spre plastică, muzică jazz, l-am considerat valabil încă, dând întâietate talentului matur, sau în formare, nu improvizației, firește, intuiției totalizante, dar nu acribiei specializării. În cazul colaboratorilor noștri constanți, de la, să spunem, istoricul ideilor Ovidiu Pecican, la criticul mentalităților care este
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
sînt în mod fatal împreună, dincolo de orice proiect, iar întîmplător nu este decît momentul în care își intersectează privirile și își unesc vocea. Protagoniștii unei asemenea comuniuni, în care literatura și imaginea, grafia desenului și ductul textului, potențialul narativ al plasticii și expresivitatea vizuală a cuvîntului își redescoperă, cu o bucurie aproape senzuală, rădăcinile și aspirațiile comune, sînt doi artiști inconfundabili prin substanța și prin stilistica lor: Ștefan Agopian și Sorin Ilfoveanu. Proiectele lor comune explicite, așa cum a fost, de pildă
Carnaval biblic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10184_a_11509]
-
unei coregrafii moderne dar cu subtile ecouri ale epocii monteverdiene, atât în costum cât și în mișcarea creată de coregraful William Tuckett, iar celălalt solo, Chroma, conceput de Wayne McGregor, pe un suport muzical White Stripes, a pus în valoare plastica corporală de o remarcabilă suplețe a lui Steven McRae. Deși știam că este o lucrare mai veche a coregrafului danez Flem-ming Flindt, din 1963, am așteptat cu mult interes să văd, în partea a doua a spectacolului, Lecția după Eugene
Gala Alina Cojocaru by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9881_a_11206]
-
Transpunerea textului în libretul baletului este adecuată, dar distanța între modernitatea mijloacelor de expresie ale textului și modalitățile de expresie coregrafice este foarte mare, mai ales în ceea ce privește personajul ele-vei, interpretat de Alina Cojocaru. Ceva mai bine construite - cu o plastică mai liberă și mai interesantă - sunt rolurile interpretate de Johan Kobborg și Deirdre Chap-man. în general însă, piesa a fost transpusă în dans doar în litera textului nu însă și în spiritul acestuia. Constrângerea care pune treptat stăpânire pe libera
Gala Alina Cojocaru by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9881_a_11206]
-
Tatu. Cine a avut puțintică răbdare să citească diferitele texte sacre pe care multimilenarele noastre reverii le-au pus în legătură directă cu Creatorul, și cine a avut privilegiul de a contempla șoldurile cutremurătoare și sînii cosmici ai figurinelor neolitice, plastica antropomorfă precolumbiană sau imaginile care argumentează veridicitatea textelor sutrice și-a cam putut face o părere despre naivitatea vulgară și imaginația infantilă a pornografiei contemporane. În momentele ei de glorie, umanitatea a împins fantasma erotică pînă la pragul comuniunii substanțiale
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
soliști și prim-balerini ai Operei Naționale București, dar mai mult decât atât, individualități distincte, fiecare intrând în țesătura mea coregrafică cu propria originalitate." Pe muzică sugestivă, dansatorii creează o anumită stare, configurația figurilor de balet remarcându-se printr-o plastică de mare frumusețe. Potrivit concepției coregrafului, baletul său devine o parabolă a condiției omului modern, într-o perpetuă „fugă" în periplul său existențial de fiecare zi până la momentul meditației metafizice sacrale a rugii din final, care încheie partitura într-o
Eveniment la Opera Națională București – pentru prima oară, Balanchine! by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6345_a_7670]
-
întâlnit: cunoștea partituri, înțelegea sensul lor adânc. A orchestrat mișcarea balerinilor săi ținând cont de fiecare frază muzicală, de accentele pe care le-a gândit coregrafic. Stilul Balanchine presupune o anumită tehnică a interpreților, agilitate și viteză în execuția figurilor, plastică specială a trupului în dans. Deși unele figuri se repetă, reiterarea lor creează varietate, niciodată nu sunt la fel. Există o sincronie perfectă în dans, Balanchine a lucrat mult pe trupurile dansatorilor, modelându-le artistic într-un desen de rară
Eveniment la Opera Națională București – pentru prima oară, Balanchine! by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6345_a_7670]
-
10-16,30); Secția de Artă a B.J.T.: Albume de artă europeană; Casa A.M.G.: Grațian Păsăraru, Torok Janos și Tar Bela - grafică și pictură; Casa Tineretului: Până în India și înapoi, Florin Chețan; Galeria Helios: Culori și forme - Imagini textile și plastică mică, expoziție a Uniunii Artiștilor Plastici și Decoratori din Ungaria; Carola’s Art Shop: Spații interioare - Miruna Budișteanu; Centrul Cultural German: Călătorii... Materii fluide..., Laura Ocneru (10-20); Casa Universitarilor: Expoziția elevilor (9-21); British Council: Fotografie Alexe Popescu; Casa de Cultură
Agenda2004-20-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282433_a_283762]
-
de Matei Vișniec. Este o veritabilă scenă de operă pe care nu preget a o considera ca fiind mai mult nostimă; este o lucrare ce amintește de formula madrigalelor dramatice ale lui Claudio Monteverdi. A lipsit complementul scenic, a lipsit plastica timbral sonoră susținută în acest caz, la pian, de autor însuși. Nu a lipsit însă o bogată recuzită sonoră, momente stilistic disparate ce făceau aluzie la muzica lui Haendel, Mozart, Wagner, Puccini, etc... ~n această înghesuială stilistică l-am căutat
Săptămâna Internațională a Muzicii Noi... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7230_a_8555]
-
eroziunea suprafețelor pe timp de ploaie. Curțile în general au mici grădini. Cum însă casele sunt așezate unele la drum, altele câțiva metri îndărăt sau în fundul curților, străzile n-au linie și din păcate nici vegetația nu este așa de plastică încît să înghită golurile. Impresia generală, pe ploaie, e a unui parc de materiale așezate cu socoteală la anumite distanțe. Ioanide zicea că individul născut într-un astfel de cartier reprezintă congenital un nenorocit fără sentimentul formelor, că acolo nici
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
i s-ar fi părut mai înviorătoare decât exclamațiile de convenție. Ziarele relatară vizita lui Pomponescu ca un fapt oficial, înșirînd câteva proiecte, o singură cronică propriu-zisă nu apăru. Un critic de artă care ținea cronica în Universul, ocupîndu-se de plastică în general, expert și în materie de arhitectură, nu scoase un cuvânt. Pomponescu nu află din gura nimănui o cât de modestă opinie despre opera sa, fapt de care fu în sinea lui profund afectat. Numai Ioanide, în ciuda butadei față de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a lungul secolelor, viața generațiilor ce s-au perindat pe meleagurile Văii Siretului de sus. Pământul mai păstrează încă comori de artă create în acest spațiu getodacic, precum obiectele descoperite la Poalele Dealului Peter. Ceramica de Cucuteni, prin forma și plastica sa originală, demonstrează vechimea și talentul acestor locuitori. Obiectele ce ni s-au păstrat din epoca metalelor (bronz și fier) , precum uneltele și obiectele de podoabă, dovedesc gust estetic, aceste obiecte având nu numai valoare artistică, ci și practică. Evul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
elevi și profesori ai liceului. octombrie, Iași, Teatrul Național Expoziție de artă plastică Participă cu Floare albastră, Marină, Toamna la Copou. 1979 iulie, Galeria de artă - Cupola Expoziție de artă plastică septembrie noiembrie Cluj, Timișoara, Galați Expoziția Particularități zonale ale plasticii românești contemporane noiembrie, Iași, Casa Presei A unsprezecea expoziție personală Autumnală.Expune 20 lucrări, În tehnică de acuarelă și ulei. noiembrie, Iași, Sala Victoria Expoziția Frescă În timp decembrie, Iași, Sala Victoria Anuala 79 - Pictură, sculptură, grafică, tapiserie 1980 Își
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
de l'infini. A ce moment-là je ne fais plus qu'un avec le tableau ", Conversations avec Cézanne, édition de Michael Doran, Macula, 2011. 3 Oscar Han, Dalti si pensule, Editura Minerva, Bucuresti, 1970, p. 7. 4 Eugen Schileru, " Cronica plastica : Adam Baltatu ", Informatia Bucurestiului, 16 noiembrie 1967. 5 Nicolae Tonitza, " Expozitia Baltatu, Baesu, Onofrei ", Izbânda, 8 octombrie 1919. 6 Nicolae Tonitza prezintă expoziția "Bălțatu Popp" în ziarul Avântul, 4 noiembrie 1920. Artistul cronicar apreciază calitățile lui Bălțatu, "setea de culoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
pentru prima oară când ea se plimbă și eu stau jos. Orice om care umblă are ascendent asupra celui care stă și care se simte pasiv, dar mersul femeii iubite e copleșitor, pentru că dă tot relieful și maximum de viață plasticii și feminității ei. La senzația ascuțită contribuia și nervozitatea ei, și aerul ei distrat, care punea distanță. Cum stam cu pălăria pe genunchi, voind să mă scap de ea, a venit să mi-o ia din mână. În clipa când
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
sensuri prime. Din păcate, Voltes nu e altceva decât o prelucrare în gol a unor mișcări care vin de nicăieri și (seă duc nicăieri. Măgarul se plimbă pe șine Josef Nadj e un coregraf literat, un estet preocupat evident de plastica apariției corporale, un creator care a marcat dansul ultimilor 20 de ani. S-a născut în 1957 în fosta Iugoslavie, iar în 1980 s-a stabilit la Paris. În 2006 a fost artistul-asociat al Festivalului de la Avignon, pentru care a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
poate mii. Dar nu cred că are vreo importanță numărul lor. Sunt de-ajuns două duzini de fanatici dispuși să îndeplinească ordinele Sfatului bătrânilor, pentru ca jumătate din concurenții noștri să se întoarcă acasă între patru scânduri. — O imagine scârbos de plastică! — Dacă vrei, o împodobesc cu o fundă, că oricum asta mi-e meseria, dar cred că în cazul ăsta demagogia nu servește la nimic. Dacă Fiii Vântului, care au fost stăpânii deșertului secole de-a rândul, își propun să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ea va succede de-a reda sensul celor vorbite în deplină claritate până și prin tonuri slabe, vorbite lin. E așadar una din însușirile cele mai necesarie ale artistului dramatic de-a-și fi cultivat tonul până la o preciziune atât de plastică încît până și sunetele cele mai gingașe să fie pricepute de auditoriu. Șopotul dulce al amorului, langoarea rugăminții gingașe, împărtășirea misterioasă, sperioșia cugetărei și a simțământului care se cutremură de sine însuși, de espresiunea sa clară, toate aceste stări ale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e spirit. În cosmogonic spiritul este, laolaltă cu omul, un element între elemente și, coborât la această treaptă, el devine neglijabil. Ontologia îmi este oricum suficientă, de vreme ce implică cosmogonicul ca un caz particular. Mult mai mult îmi spune, pe linia plasticii, profeticul. Aș dori ca ancora pe care artistul o are în viitor să fie aruncată de plasticieni, și nu de naturile muzicale. Știți că obsesia mea este de a reabilita individualul, dar nu ca individual stingher, ci ca individual investit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ca individual stingher, ci ca individual investit de puterea generalului. Părăsesc deci cerurile (generalul), pentru a le vedea oglindite în apele noastre. Dacă ajung să triumfe, naturile muzicale vor reabilita pe cale artistică generalul, angelicul, și nu individualul de tip omenesc. Plastica în schimb, cu aplecarea ei către individual, poate contracara, și o face constant, obsesia de a căuta legi, de a urmări doar realități de ordin general. De altminteri, cei mari rămân în slujba individualului, chiar și atunci când caută legi. Ce
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de cavou. După care Robert Wilson, invitat pentru a i se decerna titlul de Doctor Honoris Causa, a început să vorbească. Să stea într-un picior, să scoată sunete sparte, să scrie frânturi de silabe, să accentueze corporalitatea radicală a plasticii dramatice pe care a încercat să nu o subscrie zonei decorative sau ilustrative a teatrului. Într-un volum de interviuri cu regizori care vorbesc despre componentele esențiale ale esteticii lor - Mise en scène et jeu de l’acteur - Le corps
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
un fundal de morală creștină și constituționalism (modelul acceptat de Europa ultimelor două secole), trimiterea la tema sa obsedantă: „ecuațiunea universală” și „echilibrul” - toate sunt elemente constitutive ale unui „autoportret” de gânditor „militant”, schițat într-o frazare ritmată, cu o plastică verbală inconfundabilă. Cred că pagini de felul editorialului reprodus mai sus fac posibilă descoperirea celuilalt Eminescu, altul decât scriitorul supus mistificării, denigrării ori tratamentului „critic” prezidat de țâfna savantă. (revista Plumb, mai, 2013) II AMBROZIE ȘI POȘIRCĂ 59 Cum a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]