995 matches
-
sau Aristip, de exemplu; era, de asemenea, neîndurător, se zice, cu membrii corporației filosofice, însă aici este vorba de o practică agonică obișnuită în acest mediu în care școlile cunosc nu atât coexistența, cât competiția: faptul de a trăi ca platonician, cinic, stoic sau epicurian implică și alte interese decât cele ale simplelor practici teoretice... Proxenet, hoț, bețivan, mâncău, afemeiat, venetic, necioplit, oportunist, obscen, dezmățat, suferind de tulburări de caracter: cam multe defecte pentru un singur om! Prea multe pentru ca toate
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
putea continua orgiile demne de Trimalchio al lui Petroniu, Epicur afirmă teoretic și trăiește practic un hedonism ascetic care, luat în detaliu, li s-ar putea potrivi călugărilor din ordinele cele mai austere... Crima este benefică pentru adepții idealului ascetic, platonicieni și stoici, nu peste multă vreme asociați în elaborarea doctrinei creștine: ei vizează monopolul sectar asupra filosofiei și văd cu ochi foarte răi numărul important de noi elevi ai lui Epicur și al școlilor sale, unde oamenii se îmbulzesc pentru
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
unui trup muritor: realitatea coincide foarte exact cu ceea ce vedem, simțim și percepem, cu ceea ce ne arată simțurile. Epicurismul combate aproximările teoretice care recurg la explicații mitologice. Nici în această privință nu ne putem împiedica să ne gândim la fabulațiile platoniciene: Prometeu și Epimeteu în Protagoras, androginul din discursul lui Aristofan sau nașterea iubirii în Banchetul, atelajul înaripat din Phaidros, peștera din Republica, Atlantida din Timaios, infernul din Phaidon, sau chiar Gyges, greierii, Er, Theuth, tot atâtea ficțiuni destinate să suplinească
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a construcției lumilor și a compoziției materiei. Niciuna nu face apel la ficțiuni, fabulații sau alte povești pentru copii. Într-un îndemn conclusiv, el cere excluderea mitului. Gândire puternică, oricând de actualitate... Pentru a mai arunca o piatră în grădina platoniciană, filosoful atomilor îi recuză - fără să-i numească! - și pe cei care studiază natura plecând de la axiome vide, nesocotind complet observația. Ne gândim la evidența cifrelor și a numerelor, la formele arhetipale explicitate de Platon în Timaios, la zeu și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
evident, faptul că, în ciuda riscurilor, reducerea complexului la simplu produce uneori cele mai bune efecte... Discursul epicurian despre dorințe figurează, într-adevăr, printre paginile clasice, alături de câteva pasaje obligatorii: sfera parmenidiană, râul heraclitean, felinarul și butoiul lui Diogene, alegoria Peșterii platoniciene, măsura aristoteliciană, îndoiala pyrrhoniană etc. Epicur face așadar deosebire între dorințele naturale și necesare, cele naturale nenecesare și cele nenaturale nenecesare. Toate pot fi efectiv clasate în una dintre cele trei rubrici. Niciuna nu scapă - cel puțin după Epicur... Primele
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
umble cu șiretlicuri pentru a evita confruntarea, să recuze validitatea sau chiar posibilitatea tezelor hedoniste. Proasta reputație a lui Epicur ne instruiește nu atât asupra adevăratei naturi a filosofiei Grădinii, cât asupra inhibiției, complexelor și mizeriei corporale a adversarilor săi: platonicienii și stoicii în linie de bătaie, urmați de creștini, au dezvăluit din plin, fără să știe, insatisfacția încercată în privința propriului trup, pe care au simțit nevoia să-l deteste, să-l chinuie, să-l urască în așa un hal... Antihedonismul
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
antinomice: e suficient, pentru a ne convinge, să nu neglijăm nici biografia lui Epicur, nici textele lui Aristip, în vreme ce tradiția ignoră viața primului și cunoaște prost teoria celui de-al doilea... Numai voința de a reproduce categoriile clasice ale istoriei platoniciene a filosofiei justifică dualismul care opune plăcerile stabile epicuriene plăcerilor dinamice cirenaice. Epicur nu s-a putut mulțimi cu această dimensiune negativă a hedonismului, nici Aristip doar cu măsura instantanee a jubilării. Practica Grădinii ateniene și corpusul doctrinal transmis la
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
unei plăceri vulgare, grosolane - în imediatețea animalică și dinamică -, bestială, așa trebuie să gândim... În schimb epicurienii, mai fini, mai tolerabili, în ciuda hedonismului lor - ei aduc atât de mult cu niște asceți, încât ar fi niște amici aproape convenabili pentru platonicienii și stoicii toleranți... -, nu pot decât să celebreze superioritatea cărnii asupra spiritului, a trupului asupra părticelei de divinitate puse de zei în oameni. Epicur consideră că plăcerile cele mai mari se află de partea sufletului, Aristip - de partea trupului! Pentru
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
află de partea sufletului, Aristip - de partea trupului! Pentru a avansa astfel de argumente, trebuie să pleci de la considerentele obișnuite ale dualismului, care opune cele două instanțe ireconciliabile: un trup material, un suflet spiritual. Așa ceva e valabil pentru pitagoricieni și platonicieni, la care, într-adevăr, cele două ordini există separat, distincte, fiecare dintre ele ținând clar de lumea sa. Creată, coruptibilă, constrângătoare pentru primii, necreată, eternă, nemuritoare, necoruptibilă pentru ceilalți. De o parte, o osândă sub formă de mormânt; de cealaltă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
un artificiu retoric și o poziție antinominalistă permit recurgerea la cele două momente ale dualismului pentru a le face să funcționeze în sensul unei creditări și al unei discreditări: elogierea sufletului, condamnarea cărnii. Aici regăsim firul călăuzitor al unei scrieri platoniciene a istoriei filosofiei, incapabilă să redea corect ceea ce nu se supune legii sale: imanența, materialismul, atomismul, relativismul, ateismul. A vorbi despre Epicur ca un platonician permite aplicarea noțiunilor de suflet și de trup definite după ordinea idealistă, și nu după
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și al unei discreditări: elogierea sufletului, condamnarea cărnii. Aici regăsim firul călăuzitor al unei scrieri platoniciene a istoriei filosofiei, incapabilă să redea corect ceea ce nu se supune legii sale: imanența, materialismul, atomismul, relativismul, ateismul. A vorbi despre Epicur ca un platonician permite aplicarea noțiunilor de suflet și de trup definite după ordinea idealistă, și nu după principiile formulate de filosoful din Samos. 14 Geniul vieții filosofice. Dar dacă opera lui Epicur s-ar afla în viața filosofică pe care o postulează
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
poți să o încalci dacă și numai dacă ea a fost făcută în mod clar, între indivizi liberi, consimțind la aceasta, excluși din comunitatea delincvenților relaționali. Sau în ceea ce privește orice altă virtute - dar și viciu... - care nu trimite la măsura ideală platoniciană, ci la relativitatea existențială a părților contractante și implicate. Hedonismul în Grădină sau oriunde în altă parte, dacă vrei să trăiești după legea lui, presupune niște condiții obligatorii: afișarea intențiilor, neascunderea proiectelor, formularea motivelor, elaborarea în comun a regulii jocului
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
-i pe epicurieni, Cicero, de exemplu, a contribuit la salvarea multor texte, idei sau fragmente din corpusul incriminat... Aceste polemici se desfășurau foarte posibil și pe alte terenuri, în special pe acela al societăților filosofice inspirate de modelele princeps: Academia platoniciană, Porticul stoic sau Grădina epicuriană... Arhitectura filosofică sau războiul continuat cu alte mijloace! Epicurismul se răspândește foarte de timpuriu. Încă din timpul vieții lui Epicur, comunitățile înfloresc mai peste tot: la Lampsakos, Mitilene, Apameea și Antiohia în Asia Mică, sau
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în acest domeniu, au examinat chestiunea Cifrei și a Numărului, a Armoniei, și mai puțin problema receptării sunetelor de către un corp capabil de percepție, deci de emoții, de senzații și, în final, de plăcere... Muzica pitagoriciană a Sferelor sau Armonia platoniciană a Sufletului sunt categoric opuse teoriei jubilatorii asupra muzicii pe care o formulează Philodem. Bineînțeles, Epicur păstrează tăcerea asupra acestui aspect. Înțelegem însă lesne de ce condamnă muzica, de vreme ce aceasta nu prezintă niciun interes direct în realizarea ataraxiei. Scopul muzicii nu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și politică. Nu că filosoful ar trebui să prefere acțiunea publică în locul efortului îndreptat asupra propriei persoane, dar omul activ și ales în cetate trebuie să poată acționa raportându-se la o filosofie. Nu e nicidecum nevoie să reactivăm fantasma platoniciană a filosofului-rege, e suficient să ne gândim la condițiile de posibilitate ale unui rege cât de cât instruit într-ale filosofiei (epicuriene, în speță!). Critica făcută de Philodem politicului i-ar fi bucurat pe cinici sau pe cirenaici: implicându-te
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în favoarea alteia: hard-disk-ul informatic. În orice caz, cauzalitățile oarbe par să anime o filosofie stigmatizată pentru simplificările ei exagerate. Opoziția dintre viață, idee, imaterialul spiritualiștilor, și mecanică, atom, materia adepților imanenței pure, acționează ca un topos al istoriei filosofiei. Totuși, platonicienii nu exclud particulele concrete, lumea reală, după cum nici epicurienii nu exclud sufletul sau spiritul - la Lucrețiu, spiritul dă un impuls sufletului care comandă trupul și este localizat în partea mediană a pieptului. În schimb, sufletul este răspândit în tot trupul
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
filosofiei hedoniste... * ** Suferințele materialismului atomist. În ceea ce-l privește pe Leucip, lucrurile sunt clare: nu există nicio ediție în limba franceză care să propună fragmentele și comentariile pe care acestea ar putea să le suscite... Fapt deosebit de grăitor despre modul platonician de a scrie și preda istoria filosofiei! Democrit este mai bine servit, chiar dacă bibliografia este sumară: L’Atomisme ancien. Fragments et témoignages, traducere de Maurice Solovine, Pocket, 1993. Specialistul în materie este Jean Salem, care a scris mai multe cărți
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
13, 72, 275-276; statuie 221 Platon - și Academia 85, 141-142, 154-155, 180, 211, 224; și Antistene 53; și Aristip 10, 53, 103, 109-110, 122-123, 146, 148; și Aristofan 144, 185; aristocrat 85; și arta 201-202; și banii 85, 87; cetatea platoniciană 213-214; și cinicii 10, 53, 127-128; și cirenaicii 10, 53, 103, 127-128, 150; și Democrit 9-10, 52-53, 109-110, 150-151; și Eudoxos 154-155; și familia 214; și idealismul 12, 52; luptător 141, 146; și maniheismul 141; și materialismul 10, 109, 150
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
86-87; și Aristofan 104; și banii 87, 112; erou al dialogurilor 143-145, 148-149; ca personaj conceptual 104; platonizat 10, 26, 48-49, 87, 104-105, 142, 306; și plăcerea 149-150; și presocraticii 15, 23, 26, 47-51, 304-306; triunghiul subversiv 50, 104 Speusip - platonician și antihedonist 157-158, 308 Teodor Ateul 123 Theano 214 Themisa 214 Timon 176 Xenofon 186 Zenon din Cition 221, 226, 278-279; și Porticul 180, 224, 279 Zenon din Elea 78-79 II. Clasici Descartes - idealismul învingător 12-13; și viața filosofică 176
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și dorință 196-197; și Epicur 173, 182, 188-189, 192-194, 200-201; și greșeală 193; și merit 166; și plăcere 200-203, 244, 280-281; și psihanaliză 88-89; și viață filosofică 43, 121 Idealism creștin 19, 38, 169; german 13, 19; pitagorician 27, 72; platonician 10-13, 19, 27, 49, 128, 130, 171, 274-275 Istoriografie o artă a războiului 7; escamotarea practicată de învingătorii idealiști 49; incapacitatea filosofilor de a practica o istoriografie corectă 8-9; istoriografia dominantă (o istorie fără autor 8-9; reluarea erorilor și a
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
171, 274-275 Istoriografie o artă a războiului 7; escamotarea practicată de învingătorii idealiști 49; incapacitatea filosofilor de a practica o istoriografie corectă 8-9; istoriografia dominantă (o istorie fără autor 8-9; reluarea erorilor și a aproximațiilor în istoriografie 9-10; o istoriografie platoniciană 11-12, 14, 49-50, 103-104, 209-210; o istoriografie iudeo-creștină 11-12; o istoriografie hegeliană 12-13; istoria învingătorilor idealiști 12-14, 27-28); o istoriografie subalternă (a ateismului 210, 271-272; a atomismului 210; cirenaică 27, 105; a hedonismului 27-28, 41, 109-110; a materialismului 209) personaj
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pitagorist 60-61; ura față de trup 13, 200, 301 dualism - la Aristip 48, 148, 209; contra atomismului 38, 61, 72, 208-210; la Eudoxos 155; evocat înainte de gândirea greacă 36; și hedonism 149-150, 155; și Lucrețiu 274; în Phaidon 187, 275, 307-308; platonician și pitagorician 72, 208-209, 307-308 hrană 133-134, 167, 174, 177-181, 193, 203, 227, 231-232, 235, 253, 272, 279, 286 Marea Sănătate 173, 205 monism - abderitan 61, 65; antiphonian 89; cirenaic 209-210; epicurian 239 onanism 58, 69, 104, 130-133 râs - Antiphon
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
141 1) Luptător și dramaturg. 2) Hedonistul asasinat. 3) Dincolo de caricatură. 4) Un pamflet în costum de scenă. 5) Cotonogirea unui țap ispășitor. IX. Eudoxos și „obiectul dorinței pentru toți” 153 1) Un discipol heterodox al lui Platon. 2) Un platonician hedonist! 3) Slabă agoniseală în traista filosofică. X. Prodicos și „fericirea” 159 1) Soarta literei „Y”. 2) Sub piei de animale. 3) Neînțelegerea iscată de pe urma unei bune reputații. 4) Să alegi între două femei. Momentul al șaselea - Sub semnul purcelului
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
este primul care insistă asupra naturii de Logos a lui Cristos 27, care nu Îi Înlătură natura umană 28. Cum era de prevăzut, pînă la mijlocul secolului al II-lea, cu Iustin Martirul, cristologia se va dezvolta pe direcțiile trasate de platonicianul evreu Filon din Alexandria (circa 20 a. C. - 40, p. C): Logosul este Mintea lui Dumnezeu, În care se Înscrie planul acestui univers. Isus Cristos este Logosul Încarnat. Pe la Începutul secolului al III-lea, aderaseră toți marii teologi la o cristologie
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
preluat un suflet omenesc 43. Oricum, Apolinarie din Laodioceea interpreta formula afirmînd că Cristos este „Dumnezeu făcut carne” (theos ensarkos), vrînd să spună că Logosul luase locul minții omenești a lui Cristos. Această presupunere poate fi Înțeleasă În lumina trihotomiei platoniciene trup-suflet-minte (nous), potrivit căreia Logosul poate Înlocui cu ușurință sufletul rațional al unei ființe omenești. Intuind acest lucru, Apolinarie și-a făcut o preocupare principală din a arăta, Împotriva tendințelor adopționiste ale școlii teologice din Antiohia, că „Dumnezeu În carne
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]