2,404 matches
-
SFÂRȘIT Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 980 din 06 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului poveste fără de sfârșit Povestea nu se-ncheie dintr-odată și-n pajiștea cosită de pe munți au înflorit din nou, ca altădată, doi trandafiri în plete mai cărunți. Pășeau ușor prin firele de-otavă iscate din cosirea unei veri, purtau în ei iubirea lor suavă cu rădăcini aprinse-n primăveri. Și Magul cu bagheta-i fermecată le-a prins în piepturi dorul nesecat, povestea ta, povestea
POVESTE FĂRĂ DE SFÂRŞIT de LEONID IACOB în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364339_a_365668]
-
ierburi, vie ofrandă Celui fără de margini, fără de hotar doar chip legendar Duh Risipit în văzduh Veghetor Deasupra norilor Așteaptă! Invocatorul Rezemat de spectrul luminii în răsărit Numără pietrele albe, Cercetează stigmatele aleșilor Pătrunzând nepătrunderea lor Fruntea sa, plină de lumină-între plete albe Și ochii luminoși ca astrele în serile albastre adânci ca o pădure a plaiurilor noastre neistovit surâs lăuntric, traversat de păsări, ce poartă în plisc veșnicia în mijlocul neofiților, adoratorilor salvându-se de rătăcire, îi învață Omenia Mila renunțarea ruga
MEMORIA STATUILOR (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364394_a_365723]
-
de tare în brațe încât iar ai fugit sprintena că o căprioară, zglobie ce-mi tot umblă la inimioara. Pe cât de frig era îți căzuse acea gluga din cap și se vedea capusorul tău zglobiu parcă că un soare cu plete lucitoare jucăușe în atâta albeața oceanica. Nu puteam să fug, doar admirăm pletele-ti în vânt sau mai bine zis în acel viscol ce mai și lua de jos zăpadă, căci în fapt nu cred că mai ningea. Eram înghețat
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
ce-mi tot umblă la inimioara. Pe cât de frig era îți căzuse acea gluga din cap și se vedea capusorul tău zglobiu parcă că un soare cu plete lucitoare jucăușe în atâta albeața oceanica. Nu puteam să fug, doar admirăm pletele-ti în vânt sau mai bine zis în acel viscol ce mai și lua de jos zăpadă, căci în fapt nu cred că mai ningea. Eram înghețat la extremitățile picioarelor și ale mâinilor, însă nici nu mai băgăm de seamă
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
rosti cuvintele că înaintea sa apăru un tânăr, înalt și subțire, îmbrăcat frumos, cu haine roșii de catifea. Purta pe deasupra un mantou soldățesc, cu blană de astrahan negru la mâneci și la guler. Capul îi era descoperit, vântul fluturându-i pletele aurii, de culoare grâului de vară. Ochii săi scânteiau ca două stele, emanând bunătate și căldură. Întinse mâna bătrânelului, spunându-i: „Haide, tată-moșule, ridică-te!”. Mirat de o astfel de apariție, bătrânul întinse mâna tânărului și se ridică. După ce-i
GHEORGHE A. STROIA: POVESTE DE IARNĂ – CE ŢI-AI DORI DE ZIUA TA, MOŞ NICOLAE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364548_a_365877]
-
colburi vântul toamnei Locul II - Livia Ciupav fluture pribeag - poate a venit cu vești și-i deschid poarta Locul III- Corneliu Beldiman prunul înflorit în calea gardului nou - sunet de drujbă Mențiune - Petru Ioan Gârda Salcie pe mal - strecurat printre plete, fum de țigară Mențiune - Cristian Dely La capăt de drum, ultimul plop marchează doar orizontul Etapa 82 - 15 VI 2009 Locul I - Livia Ciupav furtună de mai - buchetul miresei într-o băltoacă Locul II - Valeria Tamaș femeie în râu - soarele
HAIKU, PREMIANŢII CONCURSULUI SĂPTĂMÂNAL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361424_a_362753]
-
Autorului Deasupra mea un cer împodobit cu stele Aș vrea în nopți de vară să mă-ncânte, Prin ierburile crude, flori mărunte Să fie patul dragostelor mele. Din toți bărbații lumii mi te-aș dori pe tine Iubitul meu cu plete lungi și brune, Furați de-amor vreau să uităm de lume Iubirea-ți val când trece peste mine. Voi fi în noaptea vieții tale floare Săruturile tale stropi de rouă, În jur să risipim a inimii dogoare Ca luna peste
DEASUPRA MEA UN CER... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361446_a_362775]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > FEMEIA FATALĂ Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Frumoasă e, recunosc toți bărbații, Cu pletele-i negre și trupul divin, Buzele-i roșii motiv de suspin Gata să-și mintă și soțul si-amanții. Întreaga-i făptură făcută-i s-atragă Din ea s-a născut cuvântul amor, Șerpoaică, mușcând dintr-o fragă Otravă, ce
FEMEIA FATALĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361454_a_362783]
-
care umbra ta se risipește pe alei neștiute de timp. Tu, care culegi izvoarele să adapi ciutele cuvintelor, lasă-ți mâna să deslușească viul contur exilat într-un ciob de oglindă. Scoate-i cu grijă algele și scoicile prinse în plete și dăruiește-i sărutul reînvierii în timp. Atunci pustiul va deveni mare de cântec spre care porni-vom doinind. Leonid IACOB Referință Bibliografică: magie / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 241, Anul I, 29 august 2011. Drepturi de
MAGIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361521_a_362850]
-
ei calde te duc în Paradis, îngerii o visează și de aceea dorm mereu, glasul ei răsună ca un clinchet de clopoțel sau ca o colindă de iarnă binecuvântată. Nu poți dormi decât cu amintirea ei pe pleoape. Aleargă cu pletele ce-i flutură în soare, ca spicul grâului sub vântul serii. Te fascinează prin naturalețea cu care își joacă propriul rol. Este charismatică și dulce, vioaie și înțeleaptă, joacă roluri multe și nu știi niciodată cu exactitate cine e. Te
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
simțea bine, mai ales când îi atingea părul cu pieptenul din os. După ce i-au tăiat cosițele, nu s-a mai dus la casa bunicii să se mai joace cu țiganii. Îi considera vinovați de necazul ei și de pierderea pletelor, de care era așa de mândră și îndrăgostită. Timpul a început să se scurgă ireversibil. Mai era puțin și terminau clasa a opta. După serbarea de sfârșit de an, se organiza la căminul cultural o seară dansantă cu muzică după
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
tatuați, cu cranii pe piept! Dar că... nu au orientare politică de linie dură și nu sunt războinici. Lor le place muzica. Îl întreb de s-a tuns chilug. Având simțul umorului îmi spune că așa... ca să nu-i cade pletele în ochi atunci când dansează sau cântă la chitară. Am înghițit glumă! Nu e bine să pui prea multe întrebări tinerilor. Aș fi vrut să îl întreb despre perenitatea tauajelor, dar mi-am înghițit limba. Hapciu din nou! Totuși timpul de
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
nu vă seamănă fizic nici pe departe, continuă, îndreptându-se spre Mihai. Apoi e taciturn, morocănos, singuratic, deși uneori acolo au loc adevărate dezbateri, aș putea spune. Vin fel de fel de oameni, unii mai prezentabili, alții jegoși și cu plete, scuzați-mi expresia! - Vom avea nevoie de declarațiile dumneavoastră, ceru Dan, privind și spre harnica vecină. - Desigur, desigur! Cei doi soți au urcat împreună cu polițiștii, la etajul I. Comisarul l-a lăsat pe Mihai să sune. Ușa s-a deschis
PROMISIUNEA DE JOI (XVII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363864_a_365193]
-
până am plecat de acasă. Parcurgând filele cărții, am însoțit-o de-a lungul călătoriei pe firul roșu și sensibil al rememorării. În memoria scriitoarei, s-au decantat amintirile, rămânând doar frumosul: hora din poiană, Glavaciocul ce toarce liniștit pe sub pletele sălciilor, pădurea de pe deal, mărgăritarele de pe Căldăraru, călușul, umorul localnicilor, hărnicia, demnitatea și mândria sătenilor, ,,moștenire" care i s-a transmis de către înaintași, purtată cu sine oriunde ar merge. ,,Mulțumesc celor din rândul cărora m-am ridicat, fără ei n-
LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363896_a_365225]
-
mulți ani în urmă, este prof. Angela Olaru. Invitat special la acest festival, a fost poetul, editorul și omul de cultură Nicolae Băciuț. După festivitatea de premiere, am rămas vrăjita în fața unui chip mirific a unei mândrețe de copilă cu plete lungi, subțirica și puțin șatena, strălucindu-i ochii de bucurie dar și de stăpânirea de sine. M-a rugat să facem niște poze împreună după ce mentorul ei editorul și scriitorul Petre Rău, mi-a înmânat revista literară Boema. Așa începe
DENISA ŞI ŞOAPTELE EI DE CATIFEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363971_a_365300]
-
la fereastră stau plopii cu-obraji ruginii Iar vântul scârțâie-n poarta cerului cu nori fumurii. Salcâmii se-ndoaie-n mătănii purtând cununițe de brumă Păsări speriate vâslesc spre înălțimi aurite de lună. Nucul bătrân din grădină își scutură căruntele plete Nucile în cămăși zdrențuite cad învelite-n regrete. Privirea târzie a pădurii țese zâmbete policrome Din via despuiată de struguri se-nalță spre grauri...arome. Tu stai mirat și privești tabloul ce se repetă în timp Un muritor ce-aștepți
DE TOAMNĂ.... de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364038_a_365367]
-
opresc vântul uimit Ce ascultă și vede minunea Cum ei din ciomege fac punți și cai năzdrăvani Cu care zboară spre hotare zeiești Pe frunțile lor luminate un râu Curge în valuri împărătești ca lanul de grâu dat in copt Pletele galbene-n joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reintrupate in cuvinte Graiul ... Cu dansul acesta unic, bărbătesc In care chiar și clopoțeii râd și cântă Din
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
cu exasperată grăbire - pe meterezele din lună - ochind cu spaime - prin creneluri - spre înrăit - atacul necruțător ascuțit - al seringilor din universal spital NOROCUL (Domnișoarei N.) priviri de crăiasă - eternă mireasă pe chipu-n văpăi - tinerețea-i grădină cometă-i sunt pletele - văzduh alină colind de zeițe-n plutire și-n frază de ceasuri bune - toți aștrii-o privesc mii sori logosori o alintă-n lumină frumoasa-a frânt vremea - din tronu-i regesc: Istorie-a Razei - și Horă Păgână ...cavaleri pogorâți cu
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
stâng, se opri în trunchiul unui arbore. Frânele scrâșniră prea târziu. Eram deja cu capul în parbriz. Am coborât amețit. Am rămas s-o văd coborând. Nici n-am sesizat cum o făcuse.Ședea pe scările de la intrare, fluturându-și pletele blonde cu obrăznicia unui copil zănatic. Mă aștepta râzând. Îmi făcu semn s-o urmez. Am pășit într-un hol lung și prăfuit, iluminat puternic de un șir de aplice laterale îngropate într-un tapet din stofă ripsată. Câteva uși
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
mea. Mirosul tău stă impregnat în ziduri. • Iarnă dulce Iarnă dulce, azi te chem! Soarele l-am rupt din cer și îl țin în mâna stângă, în cizmă l-am purtat ieri. Te-am lăsat fără cuvinte și-am plecat... Pletele albite-n lapte strălucesc în ceasul nopții, pleoapele tale nu sunt obosite. Ai ochii roșii de porumbiță. Inima și mintea mai ascuțite sunt! Tu-mi cari povara vieții de unde am fost oprită să pot trăi în tine o veșnicie. • Semnul
SEMNUL DIVIN de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362807_a_364136]
-
hotel. Pe cele două paturi 5 - 6 chibiți. Gol pe jumătate, cu abdomenul revărsat peste pantalonii de trening, prozatorul Traian stă tolănit pe o mochetă roasă, lângă măsuța scurtă ce-i ajunge până la nas. Ochii bulbucați, chelia de pe creștet și pletele de la ceafă, îl dau un aer comic. Pe un scaun, la stânga, Laurențiu Directorul, președintele Uniunii Scriitorilor din România. Tânăr și cu șarm masculin. În picioare ,poetul Florin în sacou alb, fără cravată. Mai gras, dar îmbrăcat, stă în dreapta prozatorului. O
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
hotel. Pe cele două paturi 5 - 6 chibiți. Gol pe jumătate, cu abdomenul revărsat peste pantalonii de trening, prozatorul Traian stă tolănit pe o mochetă roasă, lângă măsuța scurtă ce-i ajunge până la nas. Ochii bulbucați, chelia de pe creștet și pletele de la ceafă, îl dau un aer comic. Pe un scaun, la stânga, Laurențiu Directorul, președintele Uniunii Scriitorilor din România. Tânăr și cu șarm masculin. În picioare ,poetul Florin în sacou alb, fără cravată. Mai gras, dar îmbrăcat, stă în dreapta prozatorului. O
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
hotel. Pe cele două paturi 5 - 6 chibiți. Gol pe jumătate, cu abdomenul revărsat peste pantalonii de trening, prozatorul Traian stă tolănit pe o mochetă roasă, lângă măsuța scurtă ce-i ajunge până la nas. Ochii bulbucați, chelia de pe creștet și pletele de la ceafă, îl dau un aer comic. Pe un scaun, la stânga, Laurențiu Directorul, președintele Uniunii Scriitorilor din România. Tânăr și cu șarm masculin. În picioare ,poetul Florin în sacou alb, fără cravată. Mai gras, dar îmbrăcat, stă în dreapta prozatorului. O
PARTIDA DE POKER (PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT) de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362832_a_364161]
-
dat importanță când s-au cunoscut datelor de origine ale colegei sale. Era suficient că s-au simțit atrase una de cealaltă, amândouă suple și frumoase, una blondă, cealaltă brunetă, cu ochii negrii și părul ca pana corbului, lăsat în plete să-i curgă peste umerii săi firavi, ca norii prevestitori de furtună pe o mare învolburată. Fata era internistă, stătea la căminele studențești. A încercat să-și găsească o gazdă unde să locuiască cu o altă colegă, însă chiriile erau
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362824_a_364153]
-
mea. Mirosul tău stă impregnat în ziduri. • Iarnă dulce Iarnă dulce, azi te chem! Soarele l-am rupt din cer și îl țin în mâna stângă, în cizmă l-am purtat ieri. Te-am lăsat fără cuvinte și-am plecat... Pletele albite-n lapte strălucesc în ceasul nopții, pleoapele tale nu sunt obosite. Citește mai mult În ochii rubinului...îmi văd flacăra eternăa iubirii (ne)stinse.În razele Soareluiîmi (stră)lucește părul!Refexia chipului tăuîmi bate-n poarta inimii.Prin artere
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]