577 matches
-
de sâmburi de caise și piersici (inclusiv piersici fără puf și nectarine) sau de prune - altele ex 1212 99 - - altele decât sfecla și trestia de zahăr: ex 1212 99 80 - - - altele, cu excepția rădăcinii de cicoare 1213 00 00 Paie și pleavă de cereale brute, chiar tocate, măcinate, presate sau aglomerate sub formă de pelete ex 1214 Napi furajeri, sfeclă furajeră, rădăcini furajere, fân, lucernă, trifoi, sparcetă, varză furajeră, lupin, măzăriche și alte produse furajere similare, chiar aglomerate sub formă de pelete
jrc5795as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90967_a_91754]
-
gnochi, ravioli, cannelloni, cu excepția pastelor alimentare umplute corespunzătoare codului NC 1902 20 10 și 1902 20 30, cușcuș, preparat sau nu 1903 00 00 Tapioca și înlocuitorii acesteia preparate pe bază de fecule, sub formă de fulgi, cocoloașe, semințe decojite, pleavă sau forme similare 1904 Produse pe bază de cereale obținute prin suflare sau prăjire (corn flakes, de exemplu); cereale (altele decât porumb) boabe sau sub formă de fulgi sau de alte cereale prelucrate (cu excepția făinii și grișului), semipreparate sau alte
jrc3880as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89042_a_89829]
-
Radu Aldulescu Bîntuiau ca niște șacali jigăriți prin amurguri. Calea lor lunecoasă și întunecoasă - o foșgăială de umbre iuți străbătînd mulțimea pestriță de pe cheiurile Senei, din gări și hale, vînturînd harnică pleava din buzunare și genți. Adulmecau timizi și nesățioși, se risipeau, se adunau, îmbrînceau tinere în blugi, cu rucsacuri și aparate de fotografiat agățate de gît, gospodine grase împovărate cu sacoșe, bătrînele cocîrjate, și țîșneau ca din pușcă în direcții diferite
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
înlocuiește cu următorul text: "1. Materii prime pentru furaje de origine vegetală 1.1. Cereale, sub formă de boabe, produse provenite din acestea și subproduse. Numai următoarele produse sunt incluse în această categorie: ovăz sub formă de boabe, fulgi, uruială, pleavă și tărâțe; orz sub formă de boabe, proteine și uruială; turtă de presare din germeni de orez; mei sub formă de boabe; secară sub formă de boabe și uruială; sorg sub formă de boabe; grâu sub formă de boabe, uruială
jrc6237as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91409_a_92196]
-
tărâțe, uruială, turtă de presare din germeni și gluten; radicele de malț; borhot de bere. 1.2. Semințe oleaginoase, fructe oleaginoase, produse provenite din acestea și subproduse. Numai următoarele produse sunt incluse în această categorie: semințe, turtă de presare și pleavă de rapiță; soia sub formă de boabe, prăjită, turtă de presare și pleavă; floarea-soarelui sub formă de semințe și turtă de presare; bumbac sub formă de semințe și turtă de presare; in sub formă de semințe și turtă de presare
jrc6237as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91409_a_92196]
-
de bere. 1.2. Semințe oleaginoase, fructe oleaginoase, produse provenite din acestea și subproduse. Numai următoarele produse sunt incluse în această categorie: semințe, turtă de presare și pleavă de rapiță; soia sub formă de boabe, prăjită, turtă de presare și pleavă; floarea-soarelui sub formă de semințe și turtă de presare; bumbac sub formă de semințe și turtă de presare; in sub formă de semințe și turtă de presare; susan sub formă de semințe și turtă de presare; sâmburi de palmier sub
jrc6237as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91409_a_92196]
-
și plante aromatice. 1.8. Următoarele materii prime pentru furaje pot fi folosite până la 30 iunie 2004: orez sub formă de boabe, brizură de orez, tărâțe de orez, tărâțe de secară, semințe de navetă sub formă de turtă de presare, pleavă și tapioca. 2. Materii prime pentru furaje de origine animală 2.1. Lapte și produse lactate. Numai următoarele produse sunt incluse în această categorie: lapte crud, conform articolului 2 din Directiva 92/46/CEE*, lapte praf, lapte degresat, lapte praf
jrc6237as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91409_a_92196]
-
de roșcov, proaspete sau uscate, mărunțite sau nu, măcinate sau nu, dar fără altă transformare; sâmburi de fructe și alte produse vegetale similare, utilizate în special în alimentația umană, care nu sunt menționate la altă poziție 12.09 Paie și pleavă de cereale, nepreparate, sau tăiate, dar fără altă transformare ex 12.10 Sfeclă furajeră (Beta vulgaris macrorhiza), napi, rădăcini furajere; fân, lucernă, trifoi, sparcetă, gulie furajeră, lupin, măzăriche și alte produse furajere similare, cu excepția făinii din plante furajere verzi deshidratate
jrc67as1969 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85201_a_85988]
-
B. Altele, cu excepția celor care conțin carne sau organe comestibile de păsări domestice, porc, bovine sau oi 16.03 Extracte și sucuri din carne 18.01 Boabe de cacao, întregi sau sfărâmate, crude sau prăjite 18.02 Coji de cacao, pleavă, tegumente și alte resturi 22.07 Alte băuturi fermentate (de ex. cidru de mere și pere, mied) 23.01 A Făină și pudră de carne și organe comestibile, improprii pentru consumul uman ex 23.02 Tărâțe și alte resturi de la
jrc67as1969 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85201_a_85988]
-
0,1 micromoli de glucoză pe minut din beta-glucan de orz, cu un pH de 5,0 și la 40 °C. 3 1 U reprezintă cantitatea de enzimă care eliberează 0,1 micromoli de glucoză pe minut din xilanul din pleavă de ovăz, cu un pH de 5,0 și la 40 °C. 4 1 BXU reprezintă cantitatea de enzimă care eliberează 0,06 micromoli de zaharuri reducătoare (măsurate în echivalenți xiloză) pe minut din xilanul de mesteacăn, cu un pH
32005R1811-ro () [Corola-website/Law/294390_a_295719]
-
Aneoliticul (5500 - 2700 / 2500 î.Hr.): Deasupra cartierului Malu al orașului Onești, pe malul drept al râului Cașin, au fost descoperite resturi de cultură materială a unei așezări din perioada neoliticului. Menționăm printre acestea, fragmente de vase din pastă amestecată cu pleavă, bogat ornamentate cu motive pictate în spirală, care aparțin fazei B a culturii Cucuteni. Din același loc provin câteva vârfuri de săgeți din silex, de formă triunghiulară, cu baza concavă și bucăți de lipitură arsă cu urme de nuiele. Epoca
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
din robia tătarilor și folosiți ca mâna de lucru pe moșia proaspăt desțelenită a lui Dragomir, fost Biv-vel vornic. Numele așezării și al moșiei era dat după un strămoș cu acest nume sau probabil provine de la cuvântul vechi ce definea pleava rămasă după vânturarea semințelor de cânepă. După alți istorici, adevărata atestare documentară este considerată un hrisov emis de domnitorul Petru Cercel în 1583, prin care dă un loc de "ohabă" gelepului Necula în satul Bucu Vechiu. Documentul este citat de
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
de secară. În cele două puduri de pe poieți se depozita fân, iar pe căpriorii șurii se depozitau de obicei snopii cu cerealele în pai. Șura se transforma iarna în arie pentru îmblatitul cerealelor, adică se slivesea cu argilă amestecată cu pleavă pentru a nu se risipi boabele printre crăpături și găurile de acolo. De obicei, șura mare, acoperită cu paie, se consruia ceva mai departe de casă, să zicem la 70 - 80 de pași, pentru ca în eventualitatea unui incendiu să nu
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
2 stânjeni), cu profil tot pătratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
2 stânjeni), cu profil tot pătratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se armă puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleava și lâna de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armaturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel că profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m
Rona de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301588_a_302917]
-
toartă) pentru încheiat nasturele, butonieră, cheotoare; ciupă, șiupă=albie pentru îmbăiat (scăldat) copii mici. -"cu litera D" -dârg=unealtă cu care se scoate pâinea din cuptor sau cu care se adună grâul în grămezi după batoză înainte de vânturare (nescos din pleavă); durău=loc, teren în pantă destul de înclinată și pe care există pietre (roci) relativ rotunde care se rostogolesc ușor la vale; dâmp=deal mic ori ramificație (picior) de deal, pinten mai mare de deal cu pante destul de mari; dărăb=bucată
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
apei pentru a merge pe iazul morii; iñiva=undeva; iosag= avere, bogăție. -"cu litera Î" -Îmblăcire= treierare cu batoza de munte formată din două mașini astfel: -una este batoza propriuzisă cu motor care ia grâul cu teci cu tot (cu pleavă) de pe paie (din spice), -alta este vânturătoare acționată manual care scoate grâul din pleavă și -opțional mai poate fi treierul care sortează mai fin grâul pe categorii și mai elimină si alte corpuri străine care nu au fost eliminate de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Î" -Îmblăcire= treierare cu batoza de munte formată din două mașini astfel: -una este batoza propriuzisă cu motor care ia grâul cu teci cu tot (cu pleavă) de pe paie (din spice), -alta este vânturătoare acționată manual care scoate grâul din pleavă și -opțional mai poate fi treierul care sortează mai fin grâul pe categorii și mai elimină si alte corpuri străine care nu au fost eliminate de vânturătoare. Termenul a rămas de pe vremea când operația facută de batoză era făcută de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de grâu erau așezați pe două rânduri cu spicele în interior și se loveau cu îmblăciul până se scuturau toate boabele din spic. Paiele se scuturau de boabe cu furca din lemn, iar boabele se scuturau și se vânturau de pleava la vânt și cu ciurul. Un alt procedeu era călcatul spicelor din snop cu caii sau boii până la apariția batozelor de mână care erau acționate de patru oameni și a batozelor care erau acționate cu caii Istoric: - Istoric: numele satului
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
Mică până în ținuturile Praidului. Cei rămași acasă lucrau pe moșiile grofilor, iar mai tarziu pe cele ale boierului Pop Emil. Trăiau în case mici, acoperite cu stuf sau paie, construite din schelet de lemn și bulgărite cu pământ amestecat cu pleava. Dar vremurile grele au trecut, cedând locul altor vremuri noi care au deschis porțile spre civilizație și bobohalmenilor. De la an la an, sătul și-a schimbat înfățișarea. În locul caselor scunde, întunecoase, neîncăpătoare, au apărut construcții noi pe ulițele care coboară
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
băieții și fetele tinere aflate în vacanța de vară . Aceștia, cu 7 clase, profesională sau liceu, erau chemați peste tot și unde era mai greu { pe stog, la alimentat Batoza cu snopi de grâu, la carat sacii de grâu, la pleava unde era un nor de praf continuu etc. Plata se făcea în " zile muncă ", la sfîrșitul anului, " o zi muncă " reprezentând realizarea unei norme de producție a cărei valoare era cunoscută doar la finele anului, când se încheia anul agricol
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
2 stânjeni), cu profil tot pătratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se armă puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleava și lâna de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armaturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel că profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]