592 matches
-
fost confirmat prin acest proces. Diminuarea criticii referendumurilor Experiența recentă din Europa de Vest, America Latină, Australia și un număr de state din Statele Unite (în principal cele vestice) sugerează că referendumurile și inițiativele populare nu au efectele sugerate anterior. Referendumurile nu constituie neapărat plebiscite; unii lideri din lumea a treia au folosit procedura pentru a-și consolida puterea, dar au folosit și procesele electorale obișnuite cu aceeași finalitate și cu același efect; De Gaulle a folosit arma referendumului împotriva oponenților săi, în special împotriva
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
său, că nici o revoluție nu e definitivă, că în istorie totul se poate pierde și recâștiga. La finele secolului trecut, când revoluția împlinise deja un secol în Franța, Ernest Renan știa perfect acest lucru, de vreme ce definea orice națiune ca "un plebiscit cotidian", așadar ca o realitate delicată, fragilă, perisabilă, pentru reconstrucția căreia avem nevoie a ne strădui în orice clipă, gata de a lua totul de la capăt, dacă ar fi nevoie. Am fost surprins să constat cât de frecvent se califică
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nu a mai fost luată în discuție în cadrul Conferinței de la Viena. Dar pozițiile Marilor Puteri fuseseră dezvăluite (la conferință nu participaseră Sardinia și Prusia dar se bănuia care putea fi poziția lor). Așa a apărut la Congres ideea convocării unui plebiscit prin care să se consulte dorințele românilor. Plecând de la Principatele Române, disputa dintre Marile Puteri s-a extins asupra tuturor problemelor. De exemplu, raporturile dintre Franța și Anglia s-au deteriorat sensibil, iar cele dintre Franța și Austria au ajuns
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
lectura, vom preciza la fiecare tabel dacă este vorba de un eșantion redresat sau de eșantionul total. Climatul școlilor elementare: o stabilitate remarcabilă Elevii școlilor elementare sunt mulțumiți, chiar foarte mulțumiți de climatul școlii lor și se evidențiază un adevărat plebiscit în favoarea adulților care-i au în grijă. Așa stăteau lucrurile în 1995 și în 2000, la fel stau în 2003, iar în anumite privințe îmbunătățirea este evidentă. Să comparăm, mai întâi, cu ajutorul "mediilor încrucișate" din tabelul 32, percepția copiilor despre
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
percepută de elevi. Răspunsul elevilor din școlile elementare la întrebarea: "Cum sunt relațiile tale cu învățătorul sau învățătoarea ta?" este pozitiv, de vreme ce 80% dintre copii declară că această relație este bună sau foarte bună. Dar cum să interpretăm un asemenea plebiscit? Ca un efect al conformismului copilăresc sau ca un semn al bunei calități a învățătorilor? Dacă ar fi doar efectul vârstei am putea crede că aceste răspunsuri nu variază în funcție de faptul că acești copii de aceeași vârstă sunt în școala
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
patrie este singur patriotism omenesc sau moral" (Aaron, 1843, p. 4). Ceea ce este realmente surprinzător la această concepție asupra patriotismului rezidă în încorporarea unor elemente specifice "naționalismului civic" asociat modelului francez sintetizat de Ernest Renan în caracterizarea națiunii drept un "plebiscit cotidian". Spre deosebire de modelul german, articulat de Johann Gottfried Herder în jurul unor daturi inexorabile individului care se i se impun acestuia din afară (descendența etnică, apartenența lingvistică și culturală), versiunea franceză, renaniană, a naționalității este bazată pe alegerea și consimțământul indivizilor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
decât - eronat - indicarea limbii ca factor determinant al națiunii. Trecute cu vederea sunt ideile percutante care i-au impresionat puternic pe contemporani și continuă să îi intrige pe analiștii actuali ai naționalismului, ca de pildă: concepția voluntaristă a națiunii ca "plebiscit zilnic" (Renan, 1990, p. 19), esențialitatea uitării istorice în crearea națiunii (p. 11) sau definiția idealistă a națiunii ca "principiu spiritual" (p. 19) și ca solidaritate colectivă fundamentată pe o formă specifică de "conștiință morală" (p. 20). Nesensibilizat de aceste
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
numărul populației, fără deosebire de rasă și de religie", fiind, mai grav, alcătuit dintr-o "plebe amorfă, anonimă și fără memorie, care-și schimbă părerea cu fiecare răsărit de soare" (așa cum reiese din definiția lui E. Renan: națiunea este un plebiscit de fiecare zi), statul etnocratic își are temeiile în pământul strămoșesc, sângele românesc, sufletul național și credința ortodoxă (Crainic, 1997, pp. 246, 242). Unul dintre principiile axiale ale statului etnocratic exprimă precis ultimul element al modelului european al societății naționale
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de vedere istoric și din punctul de vedere de drept, voi încheia, precum am zis, cât se poate mai scurt. (...) La anul una-mie-optsute două-zeci-și-unu... fix... (...) Ce ziceam dar? La 1864, vine, mă-nțelegi, ocaziunea să se pronunțe poporul printr-un plebiscit... să vedem însă mai înainte... să ne dăm seama bine de ce va să zică... de ce este un plebiscit... (...) când ziceam dar 64, ziceam plebistic, când ziceam plebiscit, ziceam 64... știm, oricine dintre noi știe ce este 64, să vedem ce este plebisticul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
se poate mai scurt. (...) La anul una-mie-optsute două-zeci-și-unu... fix... (...) Ce ziceam dar? La 1864, vine, mă-nțelegi, ocaziunea să se pronunțe poporul printr-un plebiscit... să vedem însă mai înainte... să ne dăm seama bine de ce va să zică... de ce este un plebiscit... (...) când ziceam dar 64, ziceam plebistic, când ziceam plebiscit, ziceam 64... știm, oricine dintre noi știe ce este 64, să vedem ce este plebisticul... Atunci, iată ce zic eu, și împreună cu mine trebuie să se zică asemenea toți aceia care
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Ce ziceam dar? La 1864, vine, mă-nțelegi, ocaziunea să se pronunțe poporul printr-un plebiscit... să vedem însă mai înainte... să ne dăm seama bine de ce va să zică... de ce este un plebiscit... (...) când ziceam dar 64, ziceam plebistic, când ziceam plebiscit, ziceam 64... știm, oricine dintre noi știe ce este 64, să vedem ce este plebisticul... Atunci, iată ce zic eu, și împreună cu mine trebuie să se zică asemenea toți aceia care nu vor să cază la extremitate (...), adică vreau să
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
puterii legislative între domn și Adunarea legiuitoare care se constituie ca un adevărat parlament. Convenția de la Paris din 7-19 august 1858 a modificat și lărgit principiul de reprezentare națională 61, iar prin Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris, adoptat prin plebiscitul din 23-26 mai/4-7 iunie 1864 s-a introdus Corpul Ponderator, redenumit ulterior Senat, ca cea de-a doua cameră 62. Apariția parlamentului de tip modern este legată de domnia și reformele lui Alexandru Ioan Cuza. Parlamentul impus de acesta
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Malul stâng al Rinului, ocupat de trupele Antantei, a fost restituit treptat: zona Köln, 1925; zona Koblenz, 1930; zona orașului Mainz, 1935. Regiunea Saar a fost pusă sub protecția Societății Națiunilor pentru o perioadă de 15 ani, urmând ca, prin plebiscit, să se hotărască dacă revine Franței sau Germaniei 552. Consecințele de ordin economic vor fi la fel de severe. În afara despăgubirilor de război, ce se ridicau la 132 miliarde mărci 553, Germania era deposedată de toate coloniile sale din Africa, Pacific și
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
cursul unor reglementări de o asemenea anvergură. Consecințele în general acceptate ale acestei intervenții ideologice au fost diferite. Niciun popor sau vreo fracțiune importantă a unui popor nu va fi incorporată împotriva dorinței sale, manifestate, în caz de îndoială, prin plebiscit, într-un stat străin 566. În perioada imediat următoare s-au format sau întregit politic și teritorial o serie de state, au fost căutate noi formule de conducere politică. Din punct de vedere politic, Europa s-a împărțit în democrații
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
înseamnă că puterea trebuie legitimată democratic de către popor, prin sufragiu universal. Exercitarea puterii este încredințată organelor puterii legislative, executive și puterii judecătorești. Contrar Constituțiilor landurilor, legea fundamentală federală nu prevede decât în mod excepțional procedura democrației directe: referendumul (Volksentscheid) și plebiscitul (Volksbegehren), în situația reorganizării teritoriului federal. Constituția a optat pentru o democrație "combativă", fără a se aduce atingere valorilor democratice. Alegerea structurii statului federal semnifică faptul că nu doar Federația are calitatea de Stat, ci și cele 16 landuri. Suveranitatea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
există, acest lucru este solicitat de "politica invizibilă" în relațiile reale, de exemplu, între militari și grupuri economice sau proprietari de terenuri. De asemenea, alegerile, sau alte forme de participare electorală care pot eventual exista (printre care consultările directe prin intermediul plebiscitului) nu au o semnificație democratică, și, înainte de toate, nu sunt caracterizate de concurența efectivă a regimurilor democratice. Ele au mai ales o semnificație simbolică de legitimitate, expresie a consensului și susținerii pentru regim din partea unei societăți civile controlate și neautonome
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
învins și a zdruncinat-o din temelii. El a împrumutat, de la monarhie și de la Republică, instrumentele unui sistem de guvernare care vor supraviețui mult după căderea sa și a dat pentru mult timp vieții publice franceze tema salvatorului votat prin plebiscit în mîinile căruia poporul își poate lăsa destinul. Deși a lăsat după el o Franță economic stagnantă, nu este mai puțin adevărat că a facilitat instalarea noii burghezii, conducătoare a secolului care începe. Consulatul, ordinea și pacea "Cetățeni, Revoluția este
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Bourbonilor, amenințarea unei reluări a războiului, el devine în 1802 consul pe viață ca apărare împotriva puseului monarhist al momentului și, la 2 decembrie 1804, atunci cînd se fragilizează instabila pace de la Amiens, împăratul francezilor. Cu garantarea populară a unor plebiscite, uneori aranjate, cu garanția religioasă a lui Pius al VII-lea, "reprezentantul încoronat al Revoluției" reînnoadă firul cu Imperiul lui Carol cel Mare. Imperiul, o fulgurantă traiectorie militară În opt ani, din 1804 pînă în 1812, Napoleon I cucerește Europa
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
întîlnește o mică rezistență la Paris, aflat încă sub șocul lui Iunie 1848, dar se lovește de importante răzmerițe în provincia montagnarzilor, la sud-est de o linie La Rochelle-Metz. O represiune severă se abate asupra republicanilor, arestați, deportați sau exilați. Plebiscitul din 21 decembrie, care are loc după restabilirea sufragiului universal de către Ludovic Napoleon, confirmă cu o majoritate zdrobitoare lovitura de stat și permite președintelui Republicii să rămînă la putere timp de 10 ani. Imperiul autoritar Imperiul triumfător. Evoluția către Imperiu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
tip consular, în ianuarie 1852, recunoaște marile principii din 1789 și instituie un regim prezidențial autoritar: numit pe o perioadă de 10 ani, președintele Republicii se bucură de totalitatea puterii executive și nu dă socoteală decît în fața poporului, pe calea plebiscitului. El are singur inițiativa proiectelor de lege, în fața unei puteri legislative slăbite și împărțite între Consiliul de stat, care pregătește legile, Corpul legislativ, care le votează fără să le discute, și Senatul conservator, prevăzut cu puteri constituante. Lui Ludovic Napoleon
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
stat, care pregătește legile, Corpul legislativ, care le votează fără să le discute, și Senatul conservator, prevăzut cu puteri constituante. Lui Ludovic Napoleon nu-i mai rămîne decît să anunțe restabilirea Imperiului în noiembrie 1852. El este aprobat de un plebiscit triumfal. Prin căsătoria lui Napoleon al III-lea cu Eugénie de Montijo și nașterea prințului imperial în 1856, Imperiul pare fondat solid. Primii ani sînt plini de succese în domeniile militar și diplomatic, ca și în interior. Împăratul domnește fără
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ajuta să realizeze unitatea italiană. După un scurt război, marcat de victoriile de la Magenta și de la Solferino, Napoleon al III-lea semnează un armistițiu cu Austria. Piemontul cîștigă aici Lombardia, dar nu și Veneția, în timp ce Franța obține alipirea, în urma unui plebiscit, a regiunilor Savoia și Nisa în 1860. Schimbarea de atitudine a împăratului, care, oprind războiul, pune brusc capăt speranțelor italiene, are mai multe motive. Unul dintre cele mai importante rezidă în dorința sa de a menține independența Romei. Dar amenințarea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
constituantă. Dar regimul rămîne ambiguu, balansînd între orientarea liberală a lui Émile Ollivier și tendințele profunde ale împăratului, ostil regimului parlamentar, preocupat să-și regăsească autoritatea apelînd la popor. Cezarismul plebiscitar al lui Napoleon al III-lea triumfă cu ocazia plebiscitului din mai 1870: contra 1.500.000.de nu, 7.358.000 de da aprobă propunerea ingenios redactată: "Poporul aprobă reformele liberale operate în Constituția din 1860 de către împărat...". Spre marea disperare a republicanilor, Imperiul pare din nou fondat. Dar
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ianuarie 1871. Alsacia și Lorena revin la Franța. În schimb, opoziția anglo-saxonă nu permite Franței să obțină autonomia Renaniei, nici anexarea sudului regiunii Saar. Aceasta, administrată de Societatea Națiunilor timp de cincisprezece ani, trebuie apoi să-și aleagă destinul prin plebiscit. Germania pierde Posnania, o parte a Prusiei și a Sileziei în favoarea Poloniei, devenită independentă. Un "coridor" izolează Prusia orientală de restul Germaniei. În schimbul desprinderii Renaniei de Reich, Clémenceau obține o garanție anglo-saxonă în caz de agresiune germană, ocuparea temporară a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Bonaparte, președintele Republicii 1848-1849 Revoluții în Germania, în Imperiul Austriei, în Italia. Eșecul acestor mișcări 1849 Mai Alegeri pentru Adunarea legislativă 1850 Legea Falloux Moartea lui Balzac 1851 2 dec. Lovitura de stat a lui Louis Napoleon Bonaparte 21 dec. Plebiscit 1852 Auguste Comte: Catehismul pozitivist 7 nov. Restaurarea Imperiului 1854 Războiul din Crimeea 1856 Congresul de la Paris 1857 Baudelaire: Florile răului 1858 14 ian. Atentatul lui Orsini 1859 Războiul Piemontului, aliat cu Franța, împotriva Austriei Primul foraj petrolier în Statele Unite
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]