954 matches
-
a cunoscut o ilustrare permanentă în școala de anatomie patologică din Iași, care a imprimat acest concept unor alte catedre medicale importante din Iași, în special catedrei de anatomie. Mari savanți, ca Francisc Rainer, Gr.T. Popa, Ioan Iancu și o pleiadă de chirurgi și medici legiști ieșeni au reflectat în opera lor științifică filozofia anatomo-clinică, concepție care a avut o viață lungă la Iași. Lorica Gavriliță, care și-a identificat existența cu această știință, anatomia patologică, oferă un permanent exemplu de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a regăsit la Brăila, pitorească și romantică, cu Bărăganul ei întins și fascinant, descris de Panait Istrati, Mihail Sebastian și Fănuș Neagu. Reprezentant notoriu al altei generații de scriitori, care începe de la Dimitrie Stelaru și Sorin Stoian și continuă cu pleiada de poeti teleormăneni, Adrian Raicu, Ștefan Stănculescu de la Turnu Măgurele; sau cu Stan V. Cristea de la Roșiori de Vede și Florin Burtan de la Alexandria, scriitorul Virgil Andronescu este autorul a patru volume de versuri: ,,Poezii’’, editura Tipoalex, 2003; ,, Chipul tău
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
cronicilor. Texte antologate și comentate de Elvira Sorohan. Iași: Junimea, 1986, 616 p. SOROHAN, Elvira. Jurnalul literar (1939). În: De la "Viața Românească" la "Ethos": publicații literar-culturale ieșene (1900-1950): contribuții monografice. Iași: Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", 1989, p. 347-369. SOROHAN, Elvira. Pleiada (1937-1938). În: De la "Viața Românească" la "Ethos": publicații literar-culturale ieșene (1900-1950): contribuții monografice". Iași: Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", 1989, p. 343-346. SOROHAN, Elvira. Miron Costin. Permanențe ale mentalității românești (moralism, origini, poezie). Iași: Junimea, 1995, 212 p. SOROHAN, Elvira. Introducere
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
printre altele, de o criză a literaturii: „Criza financiară a trecut, dar criza literară continuă încă.” Ieșirea din criză nu se așteaptă de la cei vechi (B.P. Hasdeu, Titu Maiorescu, I.L. Caragiale, G. Coșbuc ș.a.), ci de la cei noi: „Avem o pleiadă de tineri, poeți și prozatori, un mănunchi de forțe care ar fi fost singure în măsură să creeze o mișcare literară. Ei n-au creat însă vreo mișcare, nu au provocat un curent nou.” Se subînțelege că tocmai „provocarea” unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287532_a_288861]
-
fețe bisericești, dedicându-se culturii și deșteptării neamului, au făcut politică activă cu bune rezultate: Andrei Șaguna în Ardeal Miron Cristea în România, Veniamin Costache în Moldova, Morariu - Andrievici Silvestru în Cernăuți și Dalmația, or tot acolo, în Bucovina, o pleiadă de ierarhi ai ortodoxismului românesc au făcut știință, cultură și politică; frații Constantin, Aurel și Leca Morariu, Artemie Beraiu, Dionise Bejan, Dimitrie Dan ș.a. Andrei Șaguna (1 I. 1809, Miskolc - 28.VI. 1873, Sibiu) cărturar, îndrumător cultural. Era fiul unui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Kogălniceanu însă nu mai avea partid, ci, odată cu detronarea lui Cuza, kogălnicenismul pierise. Pe frac ționiști conservatorii din București, adică „albii“, îi numeau: „roșiii din Moldova“. Fruntașii celor două partide în luptă erau: din partea conservatorilor de nuanțe diferite, o puternică pleiadă compusă din: prințul Dimitrie Ghica (Beizade Mitică), Lascăr Catargiu, general Chr. Tell, Petre Mavrogheni, general I.Em. Florescu, Gheorghe Costa-Foru, Nicolae Crețulescu, Vasile și Const. Boerescu, Manolache Costache Epureanu, Ion Strat, Petre Carp, Gheorghe Cantacuzino, Titu Maiorescu, Alexandru Lahovary, colonel
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Cauza am spus-o vorbind de Ion Deșliu. Oamenii aceștia, deși aveau unul un deosebit talent și celalt un extraordinar temperament de luptă, nu aveau idei organice pe care să-și întemeieze acțiunea. Conservatorii, atunci la guvern, aveau o puternică pleiadă de personalități prețioase. Din punctul de vedere al valoarei personale, al culturii, al talentului, conservatorii erau mult superiori liberalilor. În câmpul conservator găseai pe Lascăr Catargiu, general Florescu, Petre Mavrogheni, Beizadea Dimitrie Ghica, Vasile și Constantin Boerescu, Gheorghe Costa-Foru, Manolache
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Emanoil a făcut parte din echipa lui Ion Panaitescu încă din 1908, când a fost numit subdirector al D.P.S.G. și a continuat aceeași linie profesionistă de conducere a instituției ca și predecesorii săi, alături de colegii săi din Ministerul de Interne. Pleiada de tineri, care a fost angajată în D.P.S.G., începând din 1908, a avut timpul să-și dovedească toate calitățile și să se evidențieze în acțiunile informative/contrainformative întreprinse. După 1918, mare parte din aceștia au condus servicii/inspectoate/subinspectorate de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
este acceptat și în publicații foarte diferite: „Columna lui Traian”, „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică”, „Ghimpele”, „Literatorul”, „Revista literară”, „România literară”, „Fântâna Blanduziei”, „Revista nouă”, „Revista Alexandri”, „Generația nouă”, „Lumea ilustrată”, „Revista theatrelor”, „Universul” și „Universul literar”, „România”, „Zeflemeaua”, „Pleiada”, „Revista literară și politică”, „Ilustrațiunea națională” ș.a. Modest artizan al scrisului, începe prin a transpune din limba italiană librete de operă (Salvadore Commarano, Lucia de Lammermoor și Saffo, Antonio Ghislanzoni, Aida ș.a.), în 1870-1871 figurând și ca subdirector la „Eco
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290184_a_291513]
-
Eroii păreau capabili să se descurce pe cont propriu. Prea puțin le păsa să-și alinieze cariera la condițiile materiale ale societății. Chiar o societate puțin evoluată putea să contribuie prin evenimente cruciale la destinele lumii sau să producă o pleiadă de personalități de primă valoare."327 Istoria, sau mai degrabă manipularea ei ca instrument propagandistic, a constituit întotdeauna un instrument de putere, al luptei pentru putere, entitățile naționale revendicându-se prin astfel de artificii discursive chiar din preistorie (deși există
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sau ocupație, stiluri și teme diferite adresându-se acestor categorii în moduri distincte: SF, sport, politică, religie, sex, dragoste etc. (de pildă shōjo manga erau produse de către femei casnice pentru o audiență de fete). S-au dezvoltat astfel paralel o pleiadă de stiluri distincte: Kodomo Manga (pentru copii), Shōnen Manga (pentru adolescenți băieți), Shōjo Manga (pentru adolescente), Seinen Manga (adresate tinerilor bărbați), Redishu Manga (adresate tinerelor femei), Shōjo-ai Manga (de dragoste, pentru adolescente), Shōjo-ai Yuri Manga (de dragoste pentru lesbiene), Shōnen-ai
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
consumul autohton de bandă desenată.844 Fascinația autorilor francezi față de România se manifestă chiar mai amplu după schimbarea de regim, distrugerea Bucureștiului ca urmare a megalomaniei paranoice ceaușiste impresionându-i pe occidentali, mulți dintre aceștia construind pe baza lui o pleiadă de lumi imaginare: Benoît Peeters (Les Cités Obscures în care apare țara Sodrovno-Volachie), Christian Lax (La fille aux Ibis), Felix Meynet (Tatiana K, un tip de James Bond feminin), Jean-Claude Meziéres (desenatorul celei mai apreciate serii de bandă desenată SF
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Premiul pentru proză pe anul 1925, materializat în tipărirea la Casa Școalelor a volumului de debut Minunea (1926). Prozatorul va mai fi prezent cu nuvele și fragmente de roman în „Clipa”, „Viața literară”, „Gazeta Băilești”, „Țara de Jos”, „Premiera ilustrată”, „Pleiada”, „Revista literară” și mai frecvent în „Adevărul literar și artistic”, „Duminica Universului” și „Gândirea”. De sub tipar îi apar volumul de nuvele Cărarea cenușie (1929) și romanul Un strigăt în noapte (1933). Un alt roman, intitulat Bancherul cu părul de aur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
trad. și note de Aurel Tita, pp. 104-105), adaptînd-o după modelul de segmentare corespunzător fiecărei ediții citate de autor (n.tr.). 15 În notele sale, Aurel Tita precizează că a folosit ediția lui Julien Benda, apărută într-adevăr în colecția Pleiadei, însă în anul 1957. În afara neconcordanței de date, relevăm o alta, de ordin grafic (separatori și majuscule), importantă pentru acest aspect al analizei: traducătorul român propune o segmentare diferită de ediția Benda citată de autor. Subliniem aici aceste diferențe prin
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
VASILE CHIRICA Cercet. șt. principal I, Institutul de Arheologie, Academia Română, Filiala Iași Sanctuar, edificiu religios, în general loc sacru, sfânt (Grand Larousse, vol.9, 1993, p. 2749). I. Scurt istoric al cercetărilor în domeniu Arheologia europeană a Preistoriei cunoaște o pleiadă de personalități, începând cu institutorul francez François-Benit Vatar de Jouanet (1765-1845), unul dintre precursorii cercetărilor preistorice, cel care a făcut primele descoperiri ale unor stațiuni, devenite ulterior celebre (Combe-Grenal, 1815, Pech-de-l’Aze, 1816, Badegoule, 1834), savantul care a recunoscut anterioritatea
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Ulterior, deși scrie puțin, numele îi apare într-o mulțime de periodice, printre care „Tribuna literară”, „Cronica”, „Secolul”, „Observatorul”, „Analele literare și științifice”, „Toamna”, „Românul literar”, „Românul din Ardeal”, „Revista literară”, „Revista celorlalți”, „Convorbiri critice”. În 1904 tânărul scoate revista „Pleiada”, dispărută după al doilea număr. Editorial, debutează cu placheta Aripi negre (1909), sumarul, organizat altfel, fiind reluat integral în Aripi fantastice (1925), alături de câteva piese noi, apărute în „Adevărul literar și artistic”. Alte poezii, îndeobște sonete, sunt găzduite începând din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
craiovene „Năzuința”, al cărei director va fi în 1928-1929, ulterior conducând hebdomadarul „Săptămâna”, apărut în 1931-1932, tot la Craiova. P.-Ț. a cercetat cu precădere literatura spaniolă, în studii despre Cervantes, Lope de Vega, Unamuno, Manuel Machado, Rubén Darío. În „Pleiada” (1927) semnează cel dintâi studiu românesc despre poezia latino-americană, popularizata și prin numeroase traduceri. S-a arătat interesat nu numai de scriitorii clasici, ci și contemporani. Atras îndeosebi de Cervantes, analizează, după principii istorico-literare pozitiviste, raporturile dintre biografie și opera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
12; Perpessicius, Opere, XII, 227; Al. Lascarov-Moldovanu, „Cervantes”, „Răsăritul”, 1925, 4; E. [Mircea Eliade], „Prozatorii spanioli contemporani”, „Revista universitară”, 1926, 1; Pompiliu Constantinescu, „Rătăcirea lui Ion Vancea”, VL, 1927, 40; N. I. Herescu, „Asemănări și analogii în folclorul român și iberic”, „Pleiada”, 1927, 2; Sandu Teleajen, „Rătăcirea lui Ion Vancea”, „Gândul nostru”, 1927, 2; Al. Marcu, Un răspuns, VL, 1929, 104; Lascăr Sebastian, Un mare specialist și un mic plagiat, ĂLA, 1931, 560; Traian Mateescu, „Idolul vremii”, VL, 1931, 133; Metzulescu, Literile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
cu deosebire asupra implicațiilor Austriei în lovitura de stat din 2∕14 mai 1864 și a atitudinii Austriei în privința reformei agrare din 1864. Simultan, Alexandru Lapedatu apreciind secolul al XIX-lea, ca unul al deșteptării spiritului național, și-a apropiat pleiada marilor patrioți, revoluționari care au dat viață crezurilor naționale, tratând în studii memorabile figurile lui Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Ion Câmpineanu, Mihail Kogălniceanu și Andrei Șaguna. Aplecarea spre asemenea teme și subiecte își are explicația în nevoia de a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Marinescu (regină a operetei românești). Este interesantă copilăria lui Valentin și Ștefan Gheorghiu, petrecută la Fălticeni, unde au dat concerte memorabile. De perioada fălticeneană a lui Ștefan Gheorghiu se leagă o compoziție a sa, Balada de la Hârtop. La această remarcabilă pleiadă de muzicieni, e firesc să se adauge și numele Dv., pentru îmbogățirea patrimoniului spiritual al zonei. Faptul că după 50 de ani vă aduceți aminte de orașul natal, vă onorează în mod deosebit. Sunt convins că ați cunoscut în cariera
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
uitat. Trăiește la Buftea (Bd. R.S.R., nr. 58) și e în plină putere de creație. În cursul întrevederii noastre ați avut amabilitatea să evocați figura profesorului Vasile Todicescu, fost director al Școlii Normale „Vasile Lupu” din Iași. Face parte din pleiada de dascăli, din care o parte sunt prezenți la „Galeria oamenilor de seamă” din Fălticeni. Dorind să-l includem și pe V. Todicescu, ca fiu al acestor locuri, v-aș rămâne deosebit de îndatorat dacă ați binevoi să ne trimiteți un
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
V. G. Popa și de mine, intitulat „Ulița Rădășenilor”. Este o caldă evocare a personalităților care au trăit pe această uliță, cu rezonanță în cultura națională. De lângă biserica Adormirea și până în Rădășeni, la Gh. Lateș și Nicușor Beldiceanu, defilează o pleiadă întreagă de oameni de seamă, între care se detașează net doi urieși: Ion Creangă și Mihail Sadoveanu. Cred că materialul (în care s-a pus mult suflet) o să vă placă. Respiră în el atmosfera plină de 253 Sadoveanu citind, în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
primul rând pentru cartea pe care ați publicat-o recent. Am citit-o pe nerăsuflate. Ați reușit în mod superb să reînviați o lume de mult apusă. În afara stilului atrăgător, relev și valoarea documentară a datelor. În fața ochilor defilează o pleiadă de personalități de prim rang din istoria culturii românești. Ați fost martorul unor evenimente. Aveți o remarcabilă putere de evocare. Cartea, o dată luată în mână, cu greu te poți dezlipi de ea. E și normal să se epuizeze ediția atât
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
activitatea lor creatoare, de orașul Fălticeni. Deoarece cercetarea științifică este una din preocupările noastre permanente, intenționăm să-l introducem în „Galerie” - cu aprobările de rigoare - pe folcloristul Ion Teodoresu Broșteni. Activitatea sa se leagă strâns de revista „Șezătoarea” și de pleiada de învățători care au făcut fala județului Suceava, printre care aș aminti pe Neculai Stoleriu, Petru Gheorgheasa, Leon Mrejeriu, Vasile Tomegea, Simion Kirileanu, Al. Vasiliu-Tătăruși, Serafim Ionescu, Gh. Rădășanu ș.a. Știu că lucrați la o monografie a Școlii Normale „Vasile
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pedagogia servituții. Adesea, poporul lui Dumnezeu n-are reprezentanți nici în consiliul parohial, nici la nivelul eparhiei. În schimb, cultul personalității se descentralizează ad nauseam. O avalanșă de ploconeli, pupături sau „vorbiri în șoaptă” traversează pridvoarele Bisericii strămoșești. Avem o pleiadă de ierarhi care n-au cunoscut nici rigorile vieții monahale, nici ostenitoarele responsabilități ale căminului familial. Nu e de mirare că - în epoca transparenței mediatice - o țară întreagă le comentează becisnicul caracter. Fără să fi trăit asceza rugăciunii, a studiului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]