534 matches
-
zăvoi se pierde / ca o șea de aur verde". («8» / "ibid"., p. 47 sq.). În ciclul al treilea, "Țara," «vechi tărâm cu doine legănate, / unde Corbea putrezea în ocne joase, / între vipere ca bârnele de groase / și-ntre broaștele cât ploștile umflate...», cu «iezăre cu funduri de vioară, / peste gresii, peste zale de bicaz», cu apele în «chiote albastre de pandur», dând «buzna-n dimineți / cu spinări sbârlite de mistreți / și lichide vulpi de aur pur», cu suiș de «rai pe
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
Frâng, pe după gât, un trunchi, / și-mi dă codrul în genunchi. În frigare coc jivine, / chem răstoacele cu mine. Umbra 'naltă prin sloduni / mi-o ling peșteri și furtuni. / Birui râpele la trântă, / munții mă poftesc la nuntă. Beau din ploscă zarea-ntreagă, / îndes luna în dăsagă. / Cu țurcana, țurcă vie, / Svârlu-n rai la Sân-Ilie. // Cântul meu în rotocoale / vâjâe și dă târcoale. Suflu cer peste voroave, / din luceferi fac potcoave, / că în grajdurile mele / roibii-s potcoviți cu stele / și
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
Lustun (în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Plosca. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 844 metri, pe malul râului Putila, în partea de centru-est a raionului Putila. Localitatea Lustun a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului
Lustun, Putila () [Corola-website/Science/315624_a_316953]
-
(în ) (n. 1812, satul Plosca, Bucovina, Imperiul Habsburgic, astăzi în raionul Putila din Ucraina - d. 24 octombrie 1851, Gura Humorului) a fost un țăran huțul, care a condus răscoalele țărănești ucrainene din anii 1843-1844 și 1848-1849 din raionul Putila (Bucovina). A îndeplinit o scurtă perioadă
Luchian Cobiliță () [Corola-website/Science/315664_a_316993]
-
un țăran huțul, care a condus răscoalele țărănești ucrainene din anii 1843-1844 și 1848-1849 din raionul Putila (Bucovina). A îndeplinit o scurtă perioadă funcția de deputat în Parlamentul austriac (1849). S-a născut într-o familie țărănească huțulă din satul Plosca din regiunea istorică Bucovina (Imperiul Habsburgic), astăzi în raionul Putila din Ucraina. Era un țăran bogat, având multe vite, cai, oi, albine, miere, etc. În anul 1839 a fost ales ca reprezentant al comunităților țărănești pentru a apăra interesele acestora
Luchian Cobiliță () [Corola-website/Science/315664_a_316993]
-
dezintegrau. Apoi vasul se punea pe foc pentru a scădea apa din el și astfel se obținea cleiul folosit la lipirea pieilor. În vechime din pielea dubită se realizau teci, ghete, cizme, hamuri, hățuri, șei, sandale, genți, armuri, curele sau ploști. Prelucrarea pieilor începe prin tratarea acestora cu sare. Acest lucru se poate face prin presărarea cu sare umedă pe piei și apoi legarea acestora în pachete și lăsarea lor timp de 30 de zile sau prin introducerea pieilor în saramură
Tăbăcire () [Corola-website/Science/327473_a_328802]
-
V. Boldur, G. Popa Lisseanu și moldoveanul Ion Țurcanu, îi socotesc români ținând cont de similitudinea numelui cu termenul de "Bолохи" ("Volohi", adică Vlahi în limbile slave de răsărit) atribuit românilor în Evul mediu, și referindu-se la toponimele "Olașnița, Plosca, Satanov" (Satu nou), "Troianov, Voloșcăuți, Volosovți, Volosovka, Voloșkov, Volocisk, Voloșki, Volostok"... ; unii istorici ruși, polonezi sau ucraineni îi consideră probabil slavi ținând cont de denumiri ale localităților bolohovene precum "Bojskai, Derevici, Diadikov, Ghidicev, Gorodeț, Gorodok, Gubin, Kobud, Kudin, Semoti" sau
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
și urmașii dacilor romanizați. Alexandru Boldur menționează următoarele localități cu referință posibilă la Bolohoveni: "Golovcinți, Goloscov, Mlodava, Voscodavie, Voscodavinți, Voloscăuți, Volcoviciki, Volcăuți, Volosovți, Volosovca, Volcinți, Voloșcov, Volcovțe, Volocisc, Vilhoveți, Volcovciki, Volcovoe, Volcovțivâș, Vidava". Unele sunt pomenite de cronici: "Butovți, Butki, Plosca, Troianov, Olașnița, Olșanî, Olșanca, Olhoveț, Voloșchi, Volostoc, Vlodava" etc. Sunt prezentate și denumiri de râuri: "Humor", afluent al râului Sluci și "Seret" afluent al Nistrului. Mai multe localități aflate la nord de Nistru au terminația „ți” (Voloscăuți, Volcăuți, Cudrinți, Miliuți
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
liderii religioși de la acea vreme. Istoria consemnează proclamația celui mai important rabin din Franța, care a spus „să fie lăudat vinul lui Mariani!”, iar liderul Bisericii Catolice de la acea vreme, Papa Leon al XIII-lea, purta mereu cu el o ploscă cu vinul lui Mariani, decernându-i o medalie de aur chimistului francez. Observând succesul incredibil avut de băutura lui Mariani, farmacistul american John Stith Pemberton a decis să conceapă propria sa versiune. Rezultatul a purtat numele de „Pemberton's French
De ce nu mai conțin cocaină băuturile de tip cola? Răspuns SURPRINZĂTOR () [Corola-website/Journalistic/105072_a_106364]