1,123 matches
-
pentru menținerea unei atitudini active. În orele de gramatică se poate utiliza frecvent în etapa de predare-invatare această metodă. Elevii au posibilitatea să participe direct la "redescoperirea" faptelor de limbă. Exemplu: Elevii învăța că substantivele au două numere singular și plural. Li se cere, ca pentru substantivele de mai jos, să găsească fie formă pentru singular, fie cea pentru plural: creion, zori, carte, floare, păuni, mazăre, sânge, lupta, prietenie, icre, orașe, fotbal. Vor "descoperi" astfel că există substantive care au forme
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
pe marginea dimensiunilor nonmateriale ale globalizării sunt împărțite între conversaționaliști și culturaliști. Autorii primei grupe sugerează dezvoltarea graduală a unei societăți internaționale și a unei culturi globale, ceea ce nu înseamnă însă impunerea occidentalizării la nivel global, ci emergența unei culturi plurale de tip hibrid în care se recunosc distinct elementele specifice ale fiecărei națiuni, religii sau civilizații, într-un spirit de ecumenism cultural. O versiune a conversaționalismului o constituie așa-zisa paradigmă a consumului creativ, de inspirație antropologică și care statuează
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
a conceptelor pe care le vehiculează, devoalarea dependențelor interne ale dihotomiilor-cheie ale domeniului. Acuzând discursul raționalizant, logocentric al relațiilor internaționale ca fiind unul masculin, care forțează în tipare opresive, prin acte de cunoaștere, deci acte de putere, o realitate diversă, plurală, în continuă schimbare, feminismul postmodern deconstruiește întregul discurs și universul consacrat al relațiilor internaționale, mergând până la recuperarea sau inventarea unui alt limbaj, a unui alt tip de scriere a teoriei și a unei alte metodologii. Fidel spiritului postmodern și tocmai
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
depășește întotdeauna pe acela considerat, dintr-un motiv sau altul, marginal. În acest fel, lucrarea oferă șanse ideii că în pictura românească portretul, autoportretul natura statică sau peisajul nu sunt încărcături categoriale finite, ci reprezintă câmpuri de structuri difuze și plurale care nuanțează, fiecare în felul lor, moduri de gândire despre individualitate și istorie. În aceste condiții, cercetarea se plasează în zone marginale, în locuri elastice în care privirea înțelege și interpretează picturile lui Grigorescu, Petrașcu, Pallady, Andreescu sau Ciucurencu ca
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
mult mai mult decât narațiune, adică elemente emoționale, nuanțe psihologice, secvențe de meditație filosofică sau alte calități, adjective și caracteristici,numai în aparență străine narațiunii. Pictura apare astfel, în narativitatea ei, ca narațiune calitativă, intensională, ca obiect narativ în moduri plurale și indefinite, ca obiect care prezintă și unele trăsături nespecifice, dar asociabile narațiunii. Lucrarea consideră că acest fel de a înțelege efectul de narativitate poate fi un demers important în analiza picturii pentru că oferă perspective asupra relației dintre pictură și
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
set de caracteristici, mai degrabă decât de obiecte. Aceste răspunsuri legate de calități, adjective și caracteristici se referă la un aspect al narativității pe care Prince îl numește narrativeness și care arată că orice obiect narativ este calificabil în moduri plurale și indefinite și că un obiect poate fi considerat narațiune, dacă prezintă numai parte din trăsăturile asociate narațiunii. Plecând de la asemenea observații, interesul naratologiei s-ar putea concentra pe aspecte care vizează gradul de narativitate al unei manifestări textuale, vizuale
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
mai mult decât narațiunea narațiunilor, naratologia încearcă să descrie entitățile narative ca fiind narative într-un anume mod. Altfel spus, naratologia încearcă să descrie narațiunile în narrativeness-ul sau în narativitatea lor calitativă, intensională, ca obiecte calificabile drept narative în moduri plurale și indefinite, care prezintă sau dacă prezintă unele trăsături nespecifice, dar asociabile narațiunii. Acest mod de a înțelege efectul de narativitate asociat narațiunii s-ar putea dovedi important și în analiza picturii narative. O privire grăbită asupra definiției lui Prince
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
sfârșit”. Pentru privirea ritmanalitică: „obiectul nu este inert, timpul lui nu rămâne în afara subiectului... [obiectul] este doar lent în comparație cu timpul nostru, cu trupul nostru, cu măsura ritmurilor noastre”. Ea integrează vântul, ploaia, furtunile, stânca, peretele și trunchiul: „într-o devenire plurală”, le privește așa cum auzul ar asculta o simfonie și transpune, printr-un proces de narativizare, materialul pictural care le expune în forma statică a poveștii. Acest proces de narativizare/narrativisation a imaginii poate să reprezinte, așa cum ar spune Hayden White
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
degrabă la un set de caracteristici, decât la un set de obiecte. Entitățile și obiectele narative sunt asociate conceptului de narrativehood, calitățile și caracteristicile narative sunt asociate conceptului de narrativeness, care arată că orice obiect narativ este calificabil în moduri plurale și indefinite. Notațiile lui Prince despre narativitate sunt adaptate, pe parcursul acestui subcapitol, în aria de cercetare a narațiunii picturale. Este formulată ipoteza de ansamblu a cercetării: într-un tablou poate exista uneori mult mai mult decât narațiune, adică efecte comice
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
recodare a mesajelor ; - dezvoltă abilitățile de comunicare deoarece permite exprimarea experiențelor, înțelegerea celor spuse, dezvoltarea atitudinii de ascultare etc.; - dezvoltă abilitatea de a folosi tot felul de structuri lingvistice în manieră flexibilă precum: omonime, sinonime, antonime, formele de singular și plural, sensul propriu și figurat, similitudini și deosebiri, prepoziții, conjuncții, locuțiuni, interogații etc.; Linda Hagood, profesor de educație specială la TSBVI Outreach Texas, în lucrarea cu titlul “Conversația fără limbaj: Cum să construim interacțiuni de calitate la copiii cu surdo-cecitate“ este
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
același timp, formulele lingvistice pe care le utilizează discursul lui Pașaliu implică prezența unei priviri exterioare: conjunctivul cu valoare de imperativ ("Să vorbim"), formulele de interpelare directe ("domnul meu", "domnilor studenți"), verbele la imperativ ("închipuiți-vă"), verbele la persoana I, plural, (vedem), și, în egală măsură, interogația retorică ("Dar ce fel de muzică scot ei, când sunt trimiși la plimbare pe digul de piatră?"). Dimensiunea declamatorie a fragmentului subliniază și particularitatea esențială a descrierii ekphrastice reflexive. O descriere ekphrastică reflexivă pune
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
față de împrumut (a primit doar câteva formații neologice romanice și latino-romanice: abate, (livr.) alca(l)de, (vice)comite, (vice)conte, crevete, custode, diriginte, doge, duce, fante, germene, (rar) grande "nobil spaniol", indice, infante, nasture, novice, pomete (folosit mai des ca plural: pomeți), (rar) pontifice, președinte, principe, rege), dar și acestea sunt intrate de mult în limbă. - Nu primește niciuna dintre formațiile interne recente (-ete, singurul sufix care produce substantive aparținând acestui tipar - tipul: molete, ochete, orbete, scaiete -, este neproductiv, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
cea a unui tipar flexionar productiv de substantive feminine (floare - flori); - omonimia articolului -le, prezent și la singular, și la plural (fratele acesta, florile acestea), și la masculine, și la feminine (fratele acesta, casele acestea), și la neutre, singular sau plural (numele acesta, numele acestea). 2.1.3. Apare un nou tipar flexionar, constituit din corelația desinențială [sg. -o (neaccentuat) - pl. -i (nonvocalic sau vocalic)] Tiparul este reprezentat de împrumuturi, unele foarte recente, și este recunoscut de principalele lucrări normative ale
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
socru-i, astru-aștri10, ci și paparazzo - paparazzi). Și deși situația lui paparazzi (cu -i vocalic) este izolată, forma putând fi interpretatată ca neadaptată încă sistemului morfofonemic românesc, există numeroase substantive recente invariabile (masculine, feminine sau neutre, terminate, la singular și plural, în -i vocalic, neaccentuat sau accentuat - scris ca i sau ca y ) care, prin pluralul în -i, ar putea oferi un punct de sprijin în fixarea realizării vocalice a lui i (masculinele: bebi, culi, dandy, grizzly, hippy, lori, maori, *mariachi
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
substantive prin care se realizează. Trebuie subliniat că, deși inventarul de substantive este extrem de bogat 28, actualmente tiparul a devenit neproductiv. Explicațiile constau în "dezavantajele" flexionare majore ale tiparului, și anume: (a) Dezavantajul major pare să-l aibă desinența de plural -le, a cărei omonimie (plurifuncționalitate) în ansamblul sistemului este supărătoare, căci, în cadrul flexiunii aceluiași gen (femininul), -le marchează atât pluralul nearticulat (floricele, lalele, măsele), cât și pluralul articulat (casele, ferestrele, porțile)29. (b) Nu trebuie pierdut din vedere nici inconvenientul
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
4.1. Crește clasa invariabilelor parțiale Invariabilele parțiale sunt substantive care acceptă atașarea enclitică (afixală) a articolului, ceea ce limitează mult invariabilitatea, reducând-o la contextele fără articulare (ex.: Se caută ambalatoare, transplant de cornee, Imi place asemenea nume - singular sau plural?). Clasa invariabilelor parțiale este în creștere numerică, având în vedere: (a) îmbogățirea subclasei substantivelor feminine create cu sufixul moțional -toare și a celor împrumutate conținând sufixul (semi)analizabil de agent -oare, ca urmare a extinderii meseriilor/activităților practicate și (sau
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
referențial, și pronumele reciproc (unul pe altul, unul altuia), pe de altă parte, uneori cu ocurență obligatorie, alteori cu ocurență facultativă. În absența pronumelui reciproc, semnificația reciprocă este recuperată contextual, pe baza implicațiilor generate de particularitățile sintactice ale structurii (subiect plural - multiplu sau rezultat din coordonare; identitate referențială între subiect și complementul direct; simetrie semantică și structurală). Prezența pronumelui reciproc corespunde focalizării relației dintre actanții implicați în actul de predicație sau a relației dintre aceștia și acțiunea în care sunt implicați
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
ca și cea latină. S-a afirmat de altfel, tot în această zonă, că începutul culturii europene datează, de fapt, de la Conciliul de la Niceea, din 325, continuat în alte șase reuniuni până în anul 1787. În orice caz, nașterea Europei este plurală, policentrică. Roma și Bizanțul sunt, în perspectivă europeană convergente și complementare. La fel parisul și Atena. și alte centre. Se poate chiar spune că centrul actual al Europei este oriunde se ia o inițiativă sau se realizează o convergență și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
folosești 6-7 linii de dialog și cel puțin șase substantive comune și cel puțin două substantive proprii. Atenție! Nu uita să folosești formule de salut, permisiune, solicitare. 8. Selectează din enunț substantivele la numărul singular și scrie-le la numărul plural. Băiatul aruncase mingea peste tufele din grădina școlii. 9. Scrie pe spațiile punctate de mai jos varianta corespunzătoare dintre cuvintele aflate în paranteză. 11. Alcătuiește o compunere de 10-15 rânduri despre anotimpul toamna, în care să folosești 2-4 expresii frumoase
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
la conținutul fragmentului. 3. Povestește fragmentul dat. 4. Argumentează în două- trei enunțuri că este un text narativ. 5. Găsește cât mai multe expresii în care cuvântul „a lua" să aibă sensuri diferite. 6. Selectează din text substantivele la numărul plural. 7. Scoate din text substantivele însoțite de adjective și fă analiza gramaticală a acestora. 8. Introdu în enunțuri proprii substantivele proprii din textul dat. 10.Povestește o întâmplare hazlie în care să îmbini narațiunea cu dialogul. Dă-i un titlu
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
au, i-au. 9. Formulează propoziții care să conțină și: a) un substantiv propriu, un substantiv comun, semnul întrebării; b) patru substantive comune însoțite de adjective, virgula, punctul; c) linia de dialog, un substantiv propriu, un substantiv comun la numărul plural, semnul exclamării; 10. Imaginează-ți că te întâlnești cu un turc care a scăpat din mâna oștenilor lui Ștefan cel Mare. Scrie un scurt dialog din care să reiasă cum s-a simțit turcul pe câmpul de luptă de la Podul
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
care le determină. 8.Realizează analiza pronumelor subliniate în text. 9. Alcătuiește enunțuri în care să ai: a) un pronume personal, persoana a III-a, numărul singular; b) un substantiv comun și un pronume personal, persoana a II-a, numărul plural; c) un substantiv însoțit de adjectiv, un pronume personal, persoana I, numărul singular; 10.Imaginează-ți cum ar putea continua întâmplarea din fragmentul dat și continuă textul cu încă 12-15 rânduri. *Sugestii de lectură: Citiți în întregime basmul Făt- Frumos
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
reflectă, fie și fragmentar, nu doar istoria, ci și imaginarul colectiv; precum în oglinzi aflate față în față, este posibil să surprindem în ea liniile directoare care îl traversează și care ordonează memoria colectivă. Astfel înțeleg imaginarul, drept un fenomen plural de creație, rezultat al efortului comunității de a-și reprezenta în forme coerente experiența de viață, gândirea și existența în ansamblu, prin discursul colectiv și individual despre sine și despre ceea ce numește și descrie a fi alteritatea sa (cu ajutorul arhetipului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
importante dedicate imaginarului medieval s-au desfășurat în cadrul generos al istoriei mentalităților. Datorită modelelor generale oferite de Marc Bloch, Fernand Braudel, Georges Duby, Jacques Le Goff (printre mulți alții), cercetarea fenomenului din perioada la care ne referim a fost tratată plural, la răscrucea mai multor domenii umaniste, cărora le-au fost adăugate metode și concepte din științele sociale și politice. Practic, generație după generație, școala de la Annales a oferit studii ample de analiză a civilizației și a mentalităților (medievale); un subiect
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
coexistă), care se poate baza până la un punct pe formele deductive ale argumentării logice, nu are loc în interiorul unei filosofii a justificării (context of justification), construite pe concepția clasică a adevărului (unic și privilegiat), ci al unei filosofii a cunoașterii plurale a obiectului științific (Topolsky 20). Reluarea în cadrul școlii de la Annales a temei culturii spirituale și relativa îndepărtare de cea a culturii materiale de tip economic, agrar etc. au dus la apelul către clasicii unor discipline și la reevaluări importante ale
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]