900 matches
-
Așa cum scria Knight: "Orașele importante din sistemul internațional sunt unite într-un cadru care alcătuiește societatea globală. Aceasta nu va căpăta o formă ierarhică a unor orașe ordonate în jurul unui centru dominant, ci mai degrabă forma unui sistem descentralizat și pluralist, alcătuit din mai multe centre de putere"20. Mici, dar frumoase Există mai multe orașe mici cu mai puțin de un milion de locuitori și care constituie centre importante de știință, cultură și artă. Printre acestea, pot fi distinse orașe
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
să folosim mai multe cuvinte pentru a desemna legitimitatea rațională ne sugerează că aceasta e foarte eterogenă și diversă. În acest amalgam se pot distinge cel puțin trei varietăți de legitimitate rațională. E vorba, mai întâi, de cea din democrațiile pluraliste avansate în care majoritatea cetățenilor percep regimul ca legitim. A doua varietate reprezintă ceea ce am putea numi regimurile autoritare, în care drepturile civile sunt parțial respectate și care sunt guverante de civili. Aceste regimuri sunt considerate legitime doar de o
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
în timpul ocupației străine, într-un climat de suspiciune și scepticism. "Miracolul economic" pe care l-au cunoscut aceste două regimuri a pornit de la absența totală de legitimitate și de la umilirea națională pentru a ajunge a fi cele mai legitime și pluraliste democrații. Frânele legitimității și pierderea adevărului rezultă în parte din dificultatea de a guverna sau de a dirija o societate. Există două cazuri opuse de imposibilitate a guvernării: fie a face prea mult și deci de a fi supraîncărcat de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
indicator al legitimității, poate fi derivat din aceasta și poate contribui la întărirea acesteia, dar încrederea nu trebuie să fie confundată cu legitimitatea"47. Una dintre descoperirile cele mai semnificative ale sondajelor cu privire la legitimitate realizate în ultimele decenii în democrațiile pluraliste din Vest este ubicuitatea persistentă a unei părți semnificative a cetățenilor care exprimă o încredere limitată sau o limită a încrederii în instituțiile unei țări și o absență a încrederii în liderii acestor instituții, dar nu contestă legitimitatea sistemului politic
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
sporită, 22% sunt sceptici și 47% nu au niciun fel de încredere"8. Lipsa încrederii în partidele politice Partidele politice joacă un rol crucial în agregarea intereselor și în selecționarea reprezentanților politici. Aceste două funcții sunt esențiale în funcționarea democrațiilor pluraliste sau chiar în dictaturi sau în regimuri totalitare, și sunt inevitabile în politica contemporană. Partidele sunt considerate ca dispunând de cea mai scăzută cotă de încredere dintre toate instituțiile politice și dintre organizații de pe toate continentele și din toate tipurile
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Vest la Est, acolo unde costurile de muncă sunt mai ieftine. Nu este greu de imaginat care ar fi fost rezultatele unui sondaj asemănător realizat în 1930 în Franța, Germania, Marea Britanie sau Italia. Astăzi, toate țările vest europene sunt democrații pluraliste: și așa cum este bine știut, statele liberale nu tind să se lupte unul cu altul ("liberal" în sensul englez al noțiunii și nu în cel francez). Încrederea reciprocă între popoarele vest-europene contrastează cu absența unei astfel de încrederi în Europa de Est
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
dintre motivele principale este statutul magistraturii, independența acesteia și liberatea sa de acțiune 35. Există oare un punct de ruptură în pierderea încrederii, un punct în care legitimitatea se prăbușește? Italia poate servi ca un caz clinic. Dintre toate democrațiile pluraliste europene, Italia este țara în care în fiecare an, începând cu anii '70, sondajele au relevat cea mai mare proporție de persoane care erau nemulțumite de maniera în care democrația funcționa. În 1987, 72% dintre italieni erau nemulțumiți. Doar 26
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
5 45-54 10 5 8 7 6 5 55-64 11 8 10 9 7 6 65+ 16 11 10 10 8 7 Media europeană 10 6 7 8 6 5 Sursă: S. Ashford & N. Timms, What Europe Thinks, 1992. Democrația pluralistă devine astăzi mai puțin guvernabilă, nu atât din pricina supraîncărcării guvernului, ci mai degrabă din cauza difuzării în toate straturile sociale a unui tip de încredere amestecată, sau cu alte cuvinte, a unei neîncrederi raționale hrănite de experiență. Una dintre lecțiile principale
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
regimuri 43. Definiția lui Weber cu privire la legitimitate are nevoie de o reformulare luând în considerare conceptele înrudite de încredere, popularitate și eficacitate. Una dintre descoperirile cele mai semnificative ale cercetării asupra legitimității și încrederii întreprinse în ultimele decenii în democrațiile pluraliste din Vest este vizibilitatea unei mari părți a cetățenilor care exprimă o încredere limitată sau nicio încredere în unele instituții și în liderii acestor instituții, dar care nu contestă legitimitatea sistemului politic în sine. În acest al treilea tip există
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
posibilă numai dacă există o opoziție organizată și, deci, o resursă de contra-elite. O nouă elită conducătoare nu poate fi creată ex nihilo. Atunci când au căzut regimurile comuniste între anii 1989 și 1991, țările Europei de Est nu aveau societăți pluraliste. În afară de Polonia, unde regimul comunist a fost dintotdeauna mai mult autoritar decât totalitar 37, nu au existat partide libere, sindicate libere și nici forțe economice independente de stat, iar în țările ortodoxe din regiune nu a existat un cler relativ
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
era societatea românească interbelică destul de matură pentru o democrație adevărată? Anglia a devenit o democrație reală după 1867, dată până la care practicase o democrație de fațadă, cu vot restrâns timp de multe generații. Doar șaisprezece țări erau cu adevărat democrații pluraliste în anii '30. Cincisprezece sau douăzeci de alte țări încercaseră în acea perioadă să adopte instituții democratice și eșuaseră deja. România este una dintre ele, la fel ca alte țări învecinate: Polonia, Iugoslavia, Bulgaria, Grecia, Austria și "surorile" ei latine
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Europa și a douăzecea în lume, lăsând în urmă nenumărate țări. Noțiunea de democrație mimată nu trebuie luată în sens peiorativ. Analitic, este neutră. În cimitirul democrațiilor La izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial existau în lume puține democrații pluraliste. În acel moment, în 1939, Europa era cimitirul a cincisprezece democrații care se prăbușiseră între 1922 și 1938: Polonia, Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, Germania, Italia, Austria, Spania, Portugalia, Cehoslovacia, Lituania, Letonia, Estonia și România. Dar tocmai în România, regimul democratic
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
În multe dintre ele Parlamentul este o instituție lipsită de putere: alegerile sunt pro forma, fără opoziție și au ca rezultat majorități impresionante. Potrivit acestui criteriu, putem număra printre cele 180 de națiuni independente între 30 și 35 de democrații pluraliste adevărate, care au dăinuit mai mult de o generație. În multe alte țări, semințele democrației au fost aruncate, dar solul n-a fost fertil. Este probabil că în anul 2000 vor fi, printre națiunile independente ale lumii, mai multe democrații
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Régimes à Instabilité Ministérielle", în Droit, Institutions, et Systèmes Politiques: Hommage à M. Duverger, Presses Universitaires de France, Paris, 1987, pp. 283-301; M. DOGAN, "Career Pathways to the Cabinet in France", în IDEM (ed.), Pathways to Power: Selecting Rulers in Pluralist Democracies, Boulder, Co., Westview Press, 1989, pp. 19-44. 12 Mattei DOGAN, Peter CAMPBELL, "Le Personnel Ministériel en France et en Grande-Bretagne", Revue Française de Science Politique, vol.7, nr. 2-3, 1957, pp. 313-345 și pp. 793-824. 13 Arend LIJPHART, "A
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
les évolutions électorales. La théorie des réalignements revisitée, Presses de Sciences Po, Paris, 2000. 26 Mattei DOGAN, "The Decline of Nationalisms within Western Europe", Comparative Politics, vol. 26, nr. 3, aprilie 1994, pp. 281-305. 27 Mattei DOGAN, "What Kind of Pluralist Democracy Tomorrow: Civic or State-Controlled?", în IDEM (ed.), Comparing Pluralist Democracies: Strains on Legitimacy, Westview Press, Boulder, Colorado, 1988, pp. 242-278; IDEM, "Legitimacy and the Erosion of Confidence in Institutions", Nation-Authority-Society, dedicated to Jerzy J. Wiatr, Warsow, Scholar, 1996, pp.
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Sciences Po, Paris, 2000. 26 Mattei DOGAN, "The Decline of Nationalisms within Western Europe", Comparative Politics, vol. 26, nr. 3, aprilie 1994, pp. 281-305. 27 Mattei DOGAN, "What Kind of Pluralist Democracy Tomorrow: Civic or State-Controlled?", în IDEM (ed.), Comparing Pluralist Democracies: Strains on Legitimacy, Westview Press, Boulder, Colorado, 1988, pp. 242-278; IDEM, "Legitimacy and the Erosion of Confidence in Institutions", Nation-Authority-Society, dedicated to Jerzy J. Wiatr, Warsow, Scholar, 1996, pp. 277-296; IDEM, "Dissatisfaction and Mistrust in West European Democracies", European
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
op. cit., p. 41. 20 Richard V. KNIGHT, op. cit., p. 42. 1 John HERTZ, "Legitimacy Can We Retrieve It?", Comparative Politics, vol. 10, 1978, pp. 317-343. 2 Juan LINZ, "Legitimacy of Democracy and the Socioeconomic System", în Mattei DOGAN (ed.), Comparing Pluralist Democracies, Westview, Boulder, CO. ,1988, p. 66. 3 David EASTON, A Systems Analysis of Political Life, Wily, New York, 1965, p. 163. 4 Mattei DOGAN, John HIGLEY (eds.), Elites, Crises, and the Origins of Regimes, Rowman and Littlefield, Lanham Maryland, 1998
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Africa, The Free Press, New York, 1963, pp. 57-104. 27 Harry ECKSTEIN, Regarding Politics: Essays in Political Theory, Stability and Change, University of California Press, 1991. 28 Juan LINZ, "Legitimacy of Democracy and the Socioeconomic System", în Mattei DOGAN (ed.), Comparing Pluralist Democracies: Strains on Legitimacy, Westview Press Co, Boulder, 1988, p. 66. 29 Seymour, M. LIPSET, Political Man. The Social Basis of Politics, Doubleday and Co., Garden City, 1960, p. 77. 30 Rainer LEPSIUS, "From Fragmented Party Democracy to Government by
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
eds.), The Breakdown of Democratic Regimes: Europe, Johns Hopkins University Press, Baltimore and London, 1978, pp. 49-63. 31 Este vorba despre Rainer LEPSIUS, op.cit., despre Peter H. MERKL, "Comparing Legitimacy and Values Among Advanced Countries", în Mattei DOGAN (ed.) Comparing Pluralist Democracies: Strains on Legitimacy, Westview, Boulder, 1988, despre Richard F. HAMILTON, Who Voted for Hitler?, Princeton University Press, Princeton, 1982, despre Konrad HEIDEN, Der Fuehrer: Hitler's Rise to Power, Beacon Press, Boston, 1944, despre Rudolf HEBERLÉ, Social Movements: An
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1959; versiunea revizuită din 1981. 38 John HERZ, "Legitimacy Can We Retrieve It?", Comparative Politics, vol. 10, 1978, p. 320. 39 Juan LINZ, "Legitimacy of Democracy and the Socioeconomic System", în Mattei DOGAN (ed.), Comparing Pluralist Democracies: Strains on Legitimacy, Westview Press Co, Boulder, 1988, p. 66. 40 Seymour M. LIPSET, W. SCHNEIDER, The Confidence Gap, John Hopkins University Press, Baltimore, 1983, pp. 378-379. 41 Mattei DOGAN, John HIGLEY (eds.), Elites, Crises and Origins of Regimes
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
C.S.C.E. în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, inclusiv a celor privind minoritățile naționale, constituie o amenințare specială pentru dezvoltarea pașnică a societății, în special în noile democrații. Este încă mult de făcut în edificarea unor societăți democratice și pluraliste, în care diversitatea să fie pe deplin protejată și respectată în practică. În consecință, respingem orice formă de discriminare rasială, etnică și religioasă. Libertatea și toleranța trebuie să fie învățate și practicate. 13. Pentru prima dată în ultimele decenii avem
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
noi înșine să intensificam cooperarea în domeniul controlului efectiv al exportului aplicabil materialelor nucleare, al armelor convenționale și altor bunuri sau tehnologii sensibile. 34. Salutăm dezvoltarea cooperării regionale între statele participante la C.S.C.E., ca mijloc important de promovare a structurilor pluraliste de stabilitate. Activitățile de cooperare regională, bazate pe principiile și angajamentele C.S.C.E., servesc obiectivului unității noastre și promovării unei securități atotcuprinzătoare. 35. Încurajăm cooperarea transfrontalieră pe scară largă, inclusiv contactele umane, implicînd comunitățile și autoritățile locale și regionale. Această cooperare
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
despre trecut. Însă restructurările substanțiale aveau să fie inițiate cu o întârziere de un deceniu. Marea prefacere a fost ocazionată de "reforma comprehensivă" a educației postdecembriste, care a presupus introducerea manualelor alternative în educația de stat, reluându-se astfel tradiția pluralistă a literaturii didactice românești întreruptă vreme de jumătate de secol prin manualele unice care au monopolizat discursul școlar între 1948 și 1999. Pluralizarea discursivă în discursul școlar despre trecut a contribuit la instituirea unei "piețe a memoriei" în care diferite
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prin mișcările stradale care au cuprins România în decembrie 1989, la care s-a adăugat concursul manevrelor de culise, nu a propulsat societatea românească afară din comunism. Tranziția de la o societate închisă, totalitară, de tip stalinist, către o societate deschisă, pluralistă, de tip democratic, avea să fie nu doar lungă și epuizantă, dar ea avea să se petreacă (în cea mai mare perioadă a ei) sub directul ghidaj politic al vechii garnituri comuniste. În locul unei "terapii de șoc" care să scuture
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
subiectului. Dacă în primele analize clasice, de la Machiavelli la Hobbes, problema este aceea de a crea ordinea politică, dar cu ajutorul controlului puterii, în cadrul unor granițe bine definite (Mateucci 1984), ulterior, problema care se pune este cea a creării unui stat pluralist (Locke), democratic (Tocqueville și Federaliștii americani), puternic (Hegel și istoriștii germani), capabil să asigure o înțelegere între clasele sociale (Kelsen), gata să decidă în situații de urgență (Schmitt). Din această fază apar două tradiții analitice distincte. Pe de o parte
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]