2,913 matches
-
a divinității, enunțată textual în dialog, și este delimitată de orizontul eschatologic cu care se încheie textul lui Platon. * Pentru orice cititor este limpede, în primul rând, pluralitatea domeniilor, uneori deconcertantă, pe care se desfășoară textul Republicii. Totuși, o asemenea pluralitate nu ar trebui să corespundă neapărat deciziei pentru unul dintre ele în interpretarea lui, decât cu riscul unei unilateralități care sacrifică inevitabil sensul textului. De exemplu, a te intreba dacă textul trebuie judecat exclusiv din perspectiva unei atitudini politice a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în care ar fi crezut naiv și vehement, efectele acestor domenii pe care dialogul le-a angajat sunt atestabile istoric, iar din acest motiv judecata asupra dialogului trebuie să îl gândească drept originea lor. În al doilea rând, trebuie reținută pluralitatea nivelurilor sensului prin care a fost gândit mesajul lui Platon. Fără a face neapărat un periplu exegetic amplu, trebuie reținut faptul că există, astfel, poziții conform cărora sensul textului se constituie la nivelul propriu-zis al textului, ca un demers argumentativ
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
teze etice, politice și metafizice care funcționează ca un ansamblu coerent, dar înzestrat cu ample salturi de pe un palier pe altul, unde noi recunoaștem unele urme ale dualității modelelor platoniciene ale lui Ahile și Ulise. Ne vom îngădui, date fiind pluralitatea domeniilor și a nivelurilor de sens ale textului, să nu privilegiem neapărat unul dintre domeniile lui, ci să recunoaștem eventualii operatori degajați până acum din alte opere platoniciene în funcționalitatea lor în acest dialog pe un domeniu sau altul dintre
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
po/lin”. Expresia tù lo/gw| se opune riguros unei expresii aristotelice din Politica, unde întemeierea unei cetăți are loc întotdeauna e)x u(poqese/wj, adică pornind de la niște condiții date în mod real, ceea ce conduce implicit la o pluralitate a constituțiilor optime. În schimb, prima relație, cea dintre filosof și supușii săi, primește numele său propriu în plină expunere a modelului politic: pe lângă toate prerogativele sale enunțate mai sus deja, el este numit de Platon „pictorul constituțiilor - politeiw=n
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Platon de un principiu al proporționalității directe între unitatea și ființa cetății: „în natura sa, cetatea este plurală, iar dacă devine una, ea va fi mai degrabă o familie decât o cetate sau mai degrabă un om decât o familie”. Pluralitatea păstrează ființa cetății, fiindcă în felul acesta omul poate fi valorizat în individualitatea lui. Celălalt contraargument care ni se pare demn de a fi amintit vizează problema proprietății private: fixând în om drept cea mai intimă plăcere faptul de a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Investigația de laborator, unde există o organizare metodologică complexă, coroborată cu investigația realizată în condiții obișnuite de viață, va contribui la înțelegerea mai corectă a persoanei, la o mai mare certitudine a datelor și la formularea unor concluzii în funcție de o pluralitate de factori. James R. Okey (1970) consideră că fiecare profesor trebuie să-și pună câteva întrebări importante: a) cum poate să dobândească cunoștințele despre capacitățile fiecărui elev; b) care sunt cunoștințele de acest fel de care are nevoie; c) ce
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
superioritate socială de facto. Totuși, pentru primii, elita se confundă cu clasa conducătoare pe care o găsim în posturile cu responsabilități, în diversele organisme ale statului sau în sectorul privat. Alain Touraine adoptă o poziție mai nuanțată în privința dilemei unitate/pluralitate. Orice sistem politic, ne atrage el atenția, este supus unei dominații de clasă ce poate lua forma unei hegemonii care îi impune constrângeri. În ciuda acestui fapt, subzistă un „element de pluralitate” care nu se reduce la un raport de dominație
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Touraine adoptă o poziție mai nuanțată în privința dilemei unitate/pluralitate. Orice sistem politic, ne atrage el atenția, este supus unei dominații de clasă ce poate lua forma unei hegemonii care îi impune constrângeri. În ciuda acestui fapt, subzistă un „element de pluralitate” care nu se reduce la un raport de dominație și care presupune „existența unor forțe sociale și politice” diverse. Competiția sau conflictul lor se traduc „printr-o luptă de influență cu privire la luarea deciziei și prin presiuni de tot felul exercitate
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
incoerență, agregatul de lobbyuri și de grupuri de interese având un conținut diferit de la un sector instituțional la altul (Touraine, 1973, pp. 214-216). În capitolele următoare, vom trece succesiv în revistă argumentele care pledează în favoarea unității elitei conducătoare sau a pluralității elitelor în competiție. CAPITOLUL 2 ELITA - CLASĂ CONDUCĂTOARE Relațiile dintre noțiunea de elită și cea de clasă socială sunt învăluite în confuzie. Pentru unii, elita (elită conducătoare, guvernamentală, de putere) este o clasă socială, întrucât are caracteristicile majore ale acesteia
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și nu egalitatea creează dreptul la cetățenie” (ibidem, p. 97). Și nici nu este posibil ca democrația să se rezume la o atitudine tolerantă: „în lipsa unor norme comune”, toleranța devine indiferență. „Suspendarea oricărei judecăți etice” și trimiterea comodă la „o pluralitate de angajamente etice” au drept consecință faptul că „noi nu mai cerem nimic de la nimeni și nu recunoaștem nimănui dreptul de a pretinde ceva de la noi”. Atunci când elitele încetează să se mai considere niște grupuri de influență, are loc o
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
apreciază chiar că acest fapt reprezintă Însuși rostul fundamental al operei de artă, de a se răsfrînge printr-o infinitate de ecouri, de reverberații, În sufletul omenesc: „Vreau să spun că sentimentul care domină toate cărțile mele este cel al pluralității omului, al pluralității mele Însumi...Versurile mele vădesc nenumăratele personalități pe care le-am avut, adică pe care le avem, care sîntem...” (Pablo Neruda). * „Nu vedem lucrurile așa cum sînt, ci cum suntem.” (Anais Nin) Poetul Mihai Codreanu a dat expresivitate
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
acest fapt reprezintă Însuși rostul fundamental al operei de artă, de a se răsfrînge printr-o infinitate de ecouri, de reverberații, În sufletul omenesc: „Vreau să spun că sentimentul care domină toate cărțile mele este cel al pluralității omului, al pluralității mele Însumi...Versurile mele vădesc nenumăratele personalități pe care le-am avut, adică pe care le avem, care sîntem...” (Pablo Neruda). * „Nu vedem lucrurile așa cum sînt, ci cum suntem.” (Anais Nin) Poetul Mihai Codreanu a dat expresivitate artistică acestui adevăr
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
fără oase”, scrie Montaigne... Omul nu există. Cu mult înaintea lui Foucault, el susține evidența morții omului așa cum, înaintea lui, Diogene aruncase la picioarele preopinenților cocoșul jumulit... Dar această moarte a ideii de om nu e disociată de afirmarea existenței pluralității, a multiplicității, a diversității oamenilor. Montaigne recuză modelul, idealul tip, dar numai pentru a îndemna mai eficient la grija pentru realități terestre concrete, imanente, încarnate. Eseurile caută nu atât Omul - cu majusculă - cât ceea ce-l definește pe Michel de Montaigne
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
utilitate importantă - și anume, permite flexibilitate în deliberare și în modificarea opțiunilor politice ale demnitarilor și ale electoratului. Lipsa unei definiții nu se datorează vreunei omisiuni, ci fluidității rețelelor de interese sociale. Încercările de a concretiza conceptul sunt împiedicate de pluralitatea de interese divergente din lumea reală și de relațiile incerte ale i.p. cu interesele private și de grup. Chiar și conceptul mai general de interes este slab definit, el fiind în general folosit ca un sinonim al conceptelor de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
tot mai mult cunoștințe și din alte domenii, precum geografia, istoria, științele militare, economia, dreptul, științele sociale, ca să le numim doar pe cele cu influențe mai vizibile. Diversitatea aparatului conceptual și instrumentarului metodologic folosite azi în relațiile internaționale demonstrează, totodată, pluralitatea informațiilor folosite și complexitatea construirii cunoașterii științifice într-un domeniu în continuă expansiune. Ca știință a socialului, relațiile internaționale au parte de problemele epistemologice și metodologice cunoscute din alte domenii, doar că mult augmentate. Originile filosofice ale tuturor formelor de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
gen ale unor fenomene concrete ale realității și politicii internaționale de astăzi. Pentru cititorii care au lecturi din literatura feministă sau cunoștințe de studii de gen, nu va fi o surpriză ideea că nu există un singur feminism, ci o pluralitate de curente feministe, inclusiv în relațiile internaționale. Pentru ceilalți, sperăm ca acest capitol să aducă, printre altele, și noutatea descoperirii acestei multitudini de idei și curente, uneori contradictorii, care desemnate în mod comun prin eticheta „feminism”. Mergând înspre esența dezbaterii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
politic, social, tehnologic și cultural. Toate acestea au capacitatea de a schimba contextul și modul de desfășurare a războaielor cu impact direct asupra elementelor constituitive ale „ciudatei treimi” a lui Clausewitz. Cum perioada de după „războiul rece” este una în care „pluralitatea logicilor concurente de organizare a lumii au pătruns în societatea mondială” (Friederich, 2001, p. 481), devine posibilă analiza războiului în termenii unui nou medievalism. Fiind cea mai recentă fază a transformării ciclice a naturii și scopului războiului, noul medievalism se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a fost un succes real atât prin modul de desfășurare și organizare a activităților formale, cât și prin atmosfera creată de cei care ne-au fost gazde. În același timp, ea a fost și o bună ocazie pentru a conștientiza pluralitatea punctelor de vedere ale celor care, pe bună dreptate, se consideră europeni asupra unor probleme de interes major ale U.E. Concluzia conferinței, deși greu de rezumat într-o frază, a fost că realizarea proiectului european este un proces în plină
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
redefiniri periodice ale rolurilor de agresor și de victimă. Ar putea părea bizar că am vorbit despre două centre de putere, cînd de fapt este aproape unanim acceptată existența unuia singur: partidul comunist. În realitate Însă, ne confruntăm cu o pluralitate de centre de putere care Își dispută Întîietatea și Își negociază legitimitatea. De asemenea, se vorbește despre partid numai ca despre o putere represivă și negativă. Însă controlul unei puteri nu poate fi niciodată total, ceea ce conduce la ideea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
universal pentru ambele direcții. Retorica sacerdotală antidemocratică, anticapitalistă și mesianică se potrivea de minune și pentru fasciști, și pentru comuniști. Acum este puțin mai greu, pentru că discursul trebuie adaptat din mers. Problema este că BOR e nevoită să producă o pluralitate de discursuri, lucru cu care este mai puțin obișnuită. Cert este faptul că marele discurs al inocenței BOR a rămas. La fel de violent, la fel de răsunător. Stilul apologetic inconfundabil al BOR Încearcă să provoace permanent la luptă un adversar inexistent. Biserica se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
iar cultivarea ei nu se poate face instituțional. și, mai presus de toate, nu necesită asumarea de angajamente private”. În vreme ce Le Corbusier pornea de la ordinea arhitecturală formală văzută de sus, Jacobs Începe cu ordinea socială neoficială de la nivelul străzii. Diversitate, pluralitate a funcțiilor și complexitate (atât socială, cât și arhitecturală) - iată termenii-cheie Întrebuințați de Jacobs. Combinarea clădirilor de locuit cu cele destinate activităților comerciale și profesionale face cartierul mai interesant, mai confortabil și mai atractiv - calități ce duc la intensificarea traficului
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și mitologizantă. Îmbinate în proporții diferite, aceste elemente aveau să se regăsească în întreaga creație lirică a lui I. Poetului i-au fost uneori reproșate versatilitatea stilistică, multiplicarea uneori deconcertantă a formulelor discursului liric, desele schimbări de registru. De fapt, pluralitatea expresiei, coexistența fațetelor diverse reprezintă însușiri definitorii ale profilului său liric. Relativ prolific - unsprezece cărți în douăzeci de ani -, poetul nu a putut evita instalarea într-un anumit manierism șaptezecist, deși originalitatea tonului nu îi poate fi contestată. Referindu-se
IUGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
unor reguli instituite și politica exercitat) într-o situație de anarhie. Raymond Aron, de exemplu, recunoaște tr)s)tură distinctiv) a politicii internaționale în ,,absența unui tribunal sau a unei forțe polițienești, [în] dreptul de a recurge la fort), [în] pluralitatea centrelor autonome de decizie, [în] alternanta și continuă interdependent) dintre pace și r)zboi” (1967, p. 192). Examinarea potențialit)ților descriptive, explicative și predictive, f)cut) de J. David Singer (1961) celor dou) niveluri diferite de analiz) - cel național și
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
V.I. Lenin a preluat puterea la 7 noiembrie 1917 printr-o lovitură de stat sau chiar printr-o contrarevoluție, s-a spus. Vedem în controversa în legătură cu ceea ce s-a întâmplat la 7 noiembrie 1917 expresia complexității Revoluției ruse concretizată în pluralitatea ipostazelor sesizate de istorici. Cert este că interesul nostru se centrează asupra propagandei desfășurată de bolșevici. Din perspectiva acesteia apare necesară dilatarea evenimentului din 7 noiembrie și diminuarea aferentă a celor întâmplate în februarie și după aceea. Dată fiind preluarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
modalitate de credință care, la nivelul ei, trimite la un mod de posesie asupra adevărului, la o formă de supunere simbolică 39. Dar să nu mizăm prea mult pe aspectele coercitive din Uniunea Sovietică sau din țările satelizate după 1945. Pluralitatea adevărurilor, șocantă din perspectiva logicii, reprezintă consecința firească a pluralității de forțe: puterea politică, autoritatea profesională în ale cunoașterii, socializarea și dresajul 40. În această calitate, marxismul își făcea un titlu de glorie din a contracara legenda cunoașterii dezinteresate. Ajungea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]