558 matches
-
lunară și media anuală sunt redate în tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1 - Temperatura medie lunară și media anuală Data medie a primului îngheț este în jur de 20 octombrie, iar a ultimului îngheț, în jur de 20 aprilie. Regimul pluviometric - precipitațiile atmosferice medii lunare și anuale sunt redate în tabelul nr. 2. Tabelul nr. 2 - Precipitațiile atmosferice medii lunare și anuale În sezonul de vegetație, media este de 530 mm. Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă - 60 de
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 martie 2016 al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271485_a_272814]
-
necesita măsuri importante de promovare în Finlanda. (6) Având în vedere valorile de referință care figurează în prezenta anexă, Suedia menționează că posibilitatea atingerii obiectivului depinde foarte mult de factorii climatici care afectează puternic nivelul producției hidroelectrice, în special variațiile pluviometrice, perioadele în care cad ploi în cursul anului și afluxul de apă. Electricitatea produsă în centralele hidroelectrice poate varia substanțial. În anii foarte secetoși, producția se poate ridica la 51 TWh, în timp ce în anii ploioși se poate ridica la 78
jrc5132as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90300_a_91087]
-
climatice. Utilizarea statisticilor privind afluxul de apă, acoperind o perioadă de timp de 30 până la 60 de ani, este o metodă aplicată în general în țările cu cote importante de producție hidroelectrică. Astfel, conform abordării suedeze și pe baza condițiilor pluviometrice observate în perioada 1950-1999, corectând diferențele în capacitatea de producție hidroelectrică totală și privind afluxul total de apă de la un an la altul, producția hidroelectrică medie se ridică la 64 TWh, ceea ce corespunde unui procent de 46% pentru 1997; în
jrc5132as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90300_a_91087]
-
măsurători și a caracterizat lacul din punct de vedere al vegetației, ca una submersă bazată atât pe plante submerse cât și pe tije submerse de stuf, pe acestea fiind dezvoltat un strat de biodermă, iar alimentarea lacului fiind freatică și pluviometrică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Balș este de de locuitori, în scădere față de recensământul anterior (din 2002), când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,12%), cu o minoritate de romi (3,35%). Pentru 8,47
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
vară și iarna, în zona interferându-se masele de aer tropical din sud și sud-vest cu cele de aer uscat din est și sud-est. În felul acesta se explică cum, cu oarecare risc, se poate cultiva chiar și smochinul. Postul pluviometric (înființat în 1963), dar și stația meteorologică oferă informații climaterice corecte preluate de numeroase lucrări de specialitate. Floră din zona este caracteristică zonei de stepa și de silvostepa. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
bună, având un procent corespunzător de săruri și un grad ridicat de potabilitate. Climatul comunei este un climat temperat continental, caracteristic zonei de silvostepa, cu ierni aspre și veri călduroase. Temperatura medie anuală pe teritoriul comunei este de -9°. Regimul pluviometric este caracterizat prin ploi suficiente la începutul verii și insuficiente vară și toamnă. Deficitul de umiditate manifestat frecvent în lunile iulie, august și septembrie este dăunător culturii de porumb. Vânturile de nord și nord vest aduc iarnă zăpadă și geruri
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
temperaturi maxime 0 o C este de 43,1 În decursul unui an soarele strălucește 1990,4 ore Precipitațiile La Mihai Eminescu, precipitațiile anuale au valoarea de 569 mm Aceste date atestă climatul temperat continental al zonei, cu un maxim pluviometric constant la începutul verii (lunile iunie-iulie) și un minim în luna februarie. Vânturile Masele de aer, prin marea lor mobilitate, constituie factorul climatogen care genereează variațiile neperiodice ale vremii, determinând diferențierea esențială a aspectului stării vremii și ca urmare oscilația
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
minimă se înregistrează în luna ianuarie (-3. 5 grade C). În anul 1936 s-a Înregistrat o valoare maximă de 39.7 grade C, iar în anul 1942 s-a înregistrat o valoare minimă de -30.5 grade C. Regimul pluviometric exprimă un climat continental cu variații mari în timp și spațiu, diferența anuală de precipitații dintre regiuni se datoreaza condițiilor geografice și expunerii în calea maselor de aer umed. Cantitatea anuală de precipitații în zona este de 437 l/mp
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Universității București. În anul 1951 a fost înființată Direcția Generală Hidrometeorologică, aceasta incluzând atât Institutul Meteorologic Central, cât și Sectorul Hidrologic. În 1951, Direcția Generală Hidrometeorologică coordona o rețea meteorologică ce cuprindea 102 stații sinoptice, 230 stații climatologice, 1665 posturi pluviometrice și 250 posturi fenologice. Din 1945, sistemul de transmitere a informațiilor din interorul rețelei trece la un sistem modern. Astfel se renunță la comunicațiile prin telegraf care utilizau alfabetul Morse, la transmiterea prognozelor prin teleimprimatoare. În urma reglementărilor OMM, din anul
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
celelalte localități din zonă. Clima Țării Bârsei este temperat continentală, caracterizându-se prin nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental. Amplitudinile termice sunt mari, frecvențele înghețurilor târzii și timpurii sunt ridicate, regimul pluviometric este de tip continental, iar cel eolian — moderat. Măgura Codlei reprezintă un veritabil barometru pentru locuitorii Țării Bârsei. Atunci când nori negri se așeză deasupra acesteia, se anunța vreme defavorabilă. Precipitațiile atmosferice variază de la 747 mm în zona Brașov, la sub
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
aparțin bazinului hidrografic râului Parana. Cele mai importante râuri sunt Paranapanema, Iguaçu, Ivaí. Datorită potențialului hidroenergetic ridicat, în regiune au fost construite hidrocentrale, care furnizeasă energie, zonelor limitrofe. Clima este subtropicală umedă, temperaturilie oscilând 4 °C și 21 °C. Indicii pluviometrici oscilează între 1.500 mm și 2.500 mm anual. are un sector agricol suficeint de diversificat și productiv. Sectorul industrial e în creștere. Deține întîetatea națională la producția de porumb și se plasează pe locul doi la producția de
Paraná () [Corola-website/Science/305521_a_306850]
-
are vechi tradiții în cultura viței de viței de vie, podgoria Dealul Bujorului s-a dezvoltat odată cu înființarea Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Viti-Vinicole din orașul Târgu Bujor (S.C.D.V.V). Această zonă, datorită condițiilor extreme de temperatură ale aerului, deficitului pluviometric și dinamica umidității atmosferice, prezintă particularități mai rar întâlnite în altă parte a țării (zona fiind foarte secetoasă). Aranjate pe terase, plantațiile cultivate cu viță de vie se extind an de an. În prezent podgoria are aproape 4000 ha. cu
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
tipul continental de variație anuală a presiunii atmosferice. În lunile august și septembrie se produc cele mai mari creșteri ale valorilor presiunii atmosferice. Valorile sunt cuprinse între 755 și 762 mm. Întreg județul Dolj se caracterizează, din punct de vedere pluviometric, prin cantități medii anuale de precipitații relativ mici. Cantitatea medie înregistrată la stația Calafat, în perioada 1896-1988, este de 561 mm. În 1980, potrivit înregistrărilor făcute la Calafat, cantitatea totală de precipitații a fost de 607,3 mm, depășind media
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
cantitate lunară, de 160,2 mm. În perioada 1896 - 1988, cantitatea medie anuală de precipitații în Poiana Mare este de 510,5 mm. Cea mai mare cantitate de precipitații este de 429,5 mm, înregistrată în 1980. Studiind tabelul postului pluviometric Poiana Mare constatăm că maxima anuală de precipitații de 109,5 mm s-a înregistrat pe 1 octombrie 1981. În ceea ce privește repartizarea precipitațiilor pe luni, se observă o creștere continuă din februarie până în iunie, urmează o scădere a acestora până la sfârșitul
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
ecuatoriali de sud ai Pacificului. Trăsăturile reliefului se văd oglindite în numele pe care le-au dat băștinașii insulelor: "Hiva Oa", „creasta lungă”; "Nuku Hiva", „creasta stâncii”; "Fatu Iva", „nouă stânci”; "Fatu Huku", „bucată de piatră„; "Ua Pou", „două piscuri”. Regimul pluviometric variază mult de la o insulă la alta și de la un an la altul. Vânturile alizee moderează căldura și aduc ploi. Ecosistemul insulelor este influențat de marea depărtare față de țărmurile continentale ceea ce face ca speciile endemice să fie foarte rare. În afară de
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
Șiretului favorizează foehnizarea ușoară a maselor de aer vestice și nord-vestice la coborârea versantului împădurit din est și formarea brizelor de deal-vale. Microdepresiunile formate la contactul cu glacisul piemontan oferă nuanțe de adăpost . Este de remarcat aridizare pronunțată a regimului pluviometric în ultimele 3 decenii, în sensul predominării anilor secetoși și creșterii gradului de torențialitate. Temperatura medie are valori de 8-8,5 °C, precipitațiile apropiindu-se de 580-600 l/m2. Zona este circumscrisa în nord de râurile Trebiș (emisar Bistrița) cu
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
întoarce și o ia spre sud-est printr-un defileu scurt în stânci de calcar. Are lungimea de 2o km și un bazin hidrografic de 105 kmp. În Depresiunea Iordanului clima este foarte caldă și uscată. Ea cunoaște efectul de umbră pluviometrică , adică aerul care ajunge la ea se încălzește coborând în vale, iar munții care o delimitează împiedică patrunderea altui curent de aer. Din punct de vedere climatic, sudul depresiunii reprezintă, de fapt, continuarea Deșertului Iudeei Flora din Depresiunea tectonică a
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
caldă decât în mod obișnuit, media valorilor maxime urmând să ajungă la 31 la 32 grade. Minimele termice se vor situa, în medie regională, între 15 și 17 grade, valori mai scăzute fiind posibile la începutul și finalul intervalului. Regimul pluviometric va fi în general deficitar, exceptând intervalul 15-18 august când sunt prognozate averse locale. PROGNOZA METEO. VREMEA ÎN MOLDOVA Vremea va fi călduroasă pe tot parcursul intervalului, iar până în jurul datei de 16 august va fi caniculară mai ales în
PROGNOZA METEO pe regiuni. Vremea pe două săptămâni, 10-23 august 2015 by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101886_a_103178]
-
de grade. Mediile temperaturilor minime vor avea aproximativ aceeași evoluție, vor urca spre o medie regională de 19 grade în prima parte a intervalului, iar în a doua săptămână de prognoză, vor marca o ușoară scădere, spre 16 grade. Regimul pluviometric se va menține deficitar pe parcursul celor două săptămâni, averse în general slabe, pe arii restrânse, fiind de așteptat, mai ales după data de 16 august. PROGNOZA METEO. VREMEA ÎN DOBROGEA Până în jurul datei de 16 august, vremea se va menține
PROGNOZA METEO pe regiuni. Vremea pe două săptămâni, 10-23 august 2015 by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101886_a_103178]
-
se va situa în jurul valorii de 22 de grade. Pentru a doua săptămână de prognoză este estimată o răcorire a vremii, media temperaturilor maxime urmând să ajungă la 29...30 de grade, iar a minimelor la 18...19 grade. Regimul pluviometric se va menține deficitar pe parcursul celor două săptămâni, doar izolat fiind posibile ploi slabe, de scurtă durată, îndeosebi în perioada 16 - 18 august. PROGNOZA METEO. VREMEA ÎN MUNTENIA Valorile termice se vor menține ridicate până spre sfârșitul primei săptămâni de
PROGNOZA METEO pe regiuni. Vremea pe două săptămâni, 10-23 august 2015 by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101886_a_103178]
-
în medie de 18...19 grade, însă local temperaturile nu vor coborî sub 20 de grade. O ușoară scădere de temperatură va fi posibilă în perioada 9 -11 august când vor fi medii ale minimelor de 16...17 grade. Regimul pluviometric se va menține deficitar pe parcursul celor două săptămâni, doar izolat fiind posibile ploi slabe, de scurtă durată. PROGNOZA METEO. VREMEA ÎN CRIȘANA Procesul de încălzire a vremii din prima săptămână se va concretiza prin creșterea valorilor maxime de temperatură de la
PROGNOZA METEO pe regiuni. VREMEA pe două săptămâni, 3-16 august by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101898_a_103190]
-
de 18...19 grade, însă local temperaturile nu vor coborî sub 20 de grade. O ușoară răcorire va fi posibilă în perioada 9 - 12 august când vor fi aproximativ 17 grade, în medie, pe regiune. Pe parcursul celor două săptămâni, regimul pluviometric se va menține deficitar, doar izolat fiind estimate ploi slabe, de scurtă durată, cel mai probabil în perioada 11 - 13 august. PROGNOZA METEO. VREMEA ÎN TRANSILVANIA În intervalul 3 - 7 august vremea se va încălzi de la o zi la alta
PROGNOZA METEO pe regiuni. VREMEA pe două săptămâni, 3-16 august by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101898_a_103190]
-
săptămână fiind de persistență a unui regim termic ridicat, local canicular. Valorile termice nocturne vor fi în medie de 15...17 grade, ceva mai scăzute în primele nopți, dar și în perioada 9 - 11 august. Pe parcursul celor două săptămâni regimul pluviometric se va menține deficitar, cu probabilitate foarte redusă pentru ploi izolate, de scurtă durată, în special în zonele mai înalte de relief. PROGNOZA METEO. VREMEA ÎN MOLDOVA În intervalul 3 - 7 august vremea va continua să se încălzească de la o
PROGNOZA METEO pe regiuni. VREMEA pe două săptămâni, 3-16 august by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101898_a_103190]
-
ridicat, local canicular, cu o posibilă ușoară răcorire în jurul datei de 8 august. Aceeași evoluție este estimată și în regimul valorilor nocturne, cu o medie de 14...15 grade în primele nopți și 16...18 grade în restul perioadei. Regimul pluviometric se menține deficitar, probabilitatea de ploaie fiind foarte scăzută pe tot parcursul celor două săptămâni. PROGNOZA METEO. VREMEA ÎN DOBROGEA Vremea va deveni călduroasă în cea mai mare parte a regiunii, astfel că temperaturile maxime se vor menține în general
PROGNOZA METEO pe regiuni. VREMEA pe două săptămâni, 3-16 august by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101898_a_103190]
-
un posibil val de căldură mai intens și persistent. Media minimelor termice va fi de 17...19 grade, dar în zonele joase de relief vor fi și nopți tropicale, când local temperaturile nu vor scădea sub 20 de grade. Regimul pluviometric se va menține deficitar pe tot parcursul celor două săptămâni, doar izolat, în estul și în sudul extrem al regiunii, fiind posibile averse slabe în zilele de 5 și 6 august. PROGNOZA METEO. VREMEA ÎN OLTENIA Vremea va deveni călduroasă
PROGNOZA METEO pe regiuni. VREMEA pe două săptămâni, 3-16 august by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101898_a_103190]