793 matches
-
mană; masă; mărire; mereu; merit; miere; mila; cu milă; milog; milos; mine; mîna; de mîncare; moșneagul; mult; prea mult; necaz; necesită; neîncetat; nevoi; nevoiaș; nimic; nota; obișnuință; obligații; a obține; oferi; om; a ordona; orfan; organism; panică; pămînt; pleacă; plînge; poamă; pofte; poftim; politicos; de pomană; porunci; posibilitate; poveste; pretenții; prieten; primești; pune; puturos; răgaz; răspuns; rău; reducere; refuz; repede; reținere; rugă; sănătate; scrisoare; sfaturi; siguranță; slăbiciune; socoteală; a solicita; solicitare; soție; a spune; stresant; a striga; supărat; telefon; de toate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); desert (4); dulceață (4); gem (4); bine (3); cafea (3); dragoste (3); măr (3); mere (3); suc (3); amară (2); amor (2); bomboana (2); bunătate (2); buze (2); căpșună (2); fruct (2); fructe (2); frumos (2); ca mierea (2); poamă (2); turtă (2); vin (2); acadea; adorat; aduce; și mai amar; amăruie; apetisant; armonie; aromat; belele; biscuit; bombonică; bună; bunișor; buză; casă; casă părintească; ceai; ciocolata; ciocolate; cuvînt; delicat; deliciu; deosebit; diabet; dragă; duios; dulce; eu; fericire; fete; finetti; foame
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
meseria; meseriaș; minți; a minți; mîncare; neajuns; necinstit; necioplit; necredincios; neliniște; neliniștit; nemernic; nemilos; nemulțumire; neputință; netrebnic; nevoia; noapte; noaptea; nu!; oameni; obraznic; cu ochii; din ogor; om rău; ca tot omul; pantof; păcăli; păcătos; a păcătui; pere; pierde; pleacă; poamă; politică; Ponta; popă; portofel; primește; primi; prinde; prună; rană; rapid; a răpi; romi; roșu; satanic; sărac; scîrbă; a scoate; smintit; spaimă; sta; stat; a sustrage; șmecheri; șmecherii; șoc; a șterpeli; teamă; telefon; tîlhări; tîlhărie; timpul; toți; trăi; trecut; din trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
multe; foame; ghiocei; golire; grajd; gustare; harnic; imensă; împlinire; împlinit; înverzită; leagăn; de legume; legumiferă; livada; lot; lumină; lună; măr; a mea; mere; meri; minune; mireasmă; mișcare; mîndrie; morcov; multitudine; muntoasă; ogor; ojă; parfumat; pasăre; pădure; pepene; pitici; plan; plăpîndă; poame; primăvară; priveliște; Prîslea; proaspăt; producte; proprietate; publică; puișori; reculegere; roditoare; Saint-Tropez; secător; sens; spurcată; strat; struguri; șezlong; teren; trandafir; tufe; țărînă; vară; vechi; veselie; vie; zarzavat; zid (1); 795/166/71/95/0 greși: iertare (43); omenește (37); eroare (34
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lua; lua masa; lupul; macaroane; maică; maniere; maxilar; mămăligă; a se menține; menținere; mesi; mestecă; mezeluri; miere; Mihaela; mîna; multă; muncă; muncitor; murături; necesar; nepăsare; nesătul; nesimțire; nimic; o, da!; obosit; ou; palmă; palme; păpa; pepene; pește; piure; plăcinte; plin; poamă; portocală; potoli foamea; potolire; praf; produse; proteină; rahat; rar; reacție; realimentare; regim; relaxare; ritual; roade; ruguma; salam; sandwich; saturație; saț; a sătura; săturate; pe săturate; scîrbos; servește; servi; a se servi; societate; Somalia; somn; sos; spaghetti; stare; subțire; supraviețui; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
semnătură; sfaturi; siguranța; siguranță; sîrguință; soartă; spînzurătoare; stoarce; străpunge; strîmt; strîngăreț; strîngător; sufocare; sufocă; sugrumare; șurubul; tainic; taur; termina; timp; toamna; trage; umeri; urît; ușă; vesela; viitor; voință; zgîrcenie (1); 796/301/94/207/0 strugure: vin (252); dulce (81); poamă (55); fruct (54); vie (38); must (22); ciorchine (21); toamnă (20); acru (15); bun (12); gustos (12); alb (11); boabe (11); mov (8); fructe (7); copt (6); mîncare (6); vulpe (6); dulceață (5); gust (5); mare (5); roșu (5); viță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
22); ciorchine (21); toamnă (20); acru (15); bun (12); gustos (12); alb (11); boabe (11); mov (8); fructe (7); copt (6); mîncare (6); vulpe (6); dulceață (5); gust (5); mare (5); roșu (5); viță de vie (5); bob (4); de poamă (4); Moldova (4); stafide (4); suc (4); bobițe (3); bogăție (3); cireașă (3); negru (3); viță (3); aromă (2); baltă (2); beție (2); boabă (2); bobiță (2); bunici (2); piersică (2); sănătate (2); strugure (2); toamna (2); vară (2); violet
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
struguri (55); alcool (53); dulce (46); beție (26); alb (16); bun (13); plec (13); sînge (12); petrecere (10); acru (9); beat (9); sec (9); apă (8); bere (8); strugure (8); acasă (7); gustos (7); amețeală (6); licoare (6); plăcere (6); poamă (6); veselie (6); pleacă (5); ajung (4); mă duc (4); gust (4); lichid (4); merg (4); Moldova (4); must (4); romantism (4); țuică (4); vie (4); degeaba (3); distracție (3); negru (3); pahar (3); repede (3); sărbătoare (3); sosesc (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și el vânt tânăr, vânt de mugur. El este ca să împăneze codrul, pomătul. El curăță totul. În aprilie te simți, așa de ușor și de sănătos, parcă ai zbura! Vântul de mai, de iunie, e vânt de roadă, vânt de poame. Vântul de iulie, de august, e vânt mai bătrân, de strâns. Vânturile de septembrie, octombrie, sunt vânturi bogate. Vânturile din postul Crăciunului și din Câșlegi, dacă nu vor avea tărie, atunci își fac pe urmă a lor. Vânturile cele mari
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a rudelor, printr-un praznic ce se dă de pomană la 12 săraci, "pentru ca să aibă ei și familia celor căsătoriți, pe cealaltă lume, un pom pe care să se odihnească". Pomul se așează în pământ și se împodobește cu diferite "poame" (fructe) și cu un șarpe făcut din lumină de ceară pentru a reprezenta "pomul lui Adam din Paradis", iar, lângă pom, se așează un "scaun de brad", 339 pentru odihna vieții pe lumea cealaltă. În anumite regiuni, mai ales în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cuptor, gospodinele merg noaptea, în grădină, până a nu răsări soarele, cu lopata pe care s-a pus colacul, o ridică asupra pomilor și strigă: Cum e cuptorul și lopata plină de pâine, așa să fie copacii, pomii ,plini de poame."407 Ca și în Bucovina, și în alte țări europene, cum ar fi Suedia și Danemarca, colacul de Crăciun se păstrează până primăvara, atunci fiind sfărâmat și amestecat cu grâul de sămânță, pentru ca recolta să fie bogată.408 Pentru descătușarea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
zicând: "Cum au trecut sfinții / Prin foc și prin apă, / Așa trecem și noi."426 De Alexii, pe 17 martie, în Bucovina se obișnuiește să se facă un foc din frunzele pomilor din grădină, din coajă de brad și din "poame" (fructe) sfințite de Ziua Crucii, cu care se afumă gospodăria, înconjurându-se casa și grădina de trei ori, pocnind, în același timp, în fierul plugului. Apoi, cu fierul de la plug se sapă puțin la rădăcina fiecărui pom pentru a rodi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fierul de la plug se sapă puțin la rădăcina fiecărui pom pentru a rodi mai bine peste an.427 În Bucovina, "pentru a se încălzi îngerii", în ziua de Blagoviștenie (Bunavestire), se face foc în ogradă, dinaintea ușii, punându-se alături poame, sare și o cofă cu apă care, după aceea, se dau de pomană.428 În schimb, focurile din Joia Mare sunt făcute "pentru morți", "ca să aibă la ce se încălzi și sta la lumină", deoarece, se spune că morții vin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
au dus și s-au înecat / Părinții cum au aflat, / S-au dus de i-au îngropat: / Pe fecior chiar lângă drum, / Iar pe fată peste drum. / Din fecior a răsărit / Un brad mândru aurit, / Iar din fată-a răsărit / Poamă verde aurită. / Poama tot în sus creștea, / Pe brăduț îl cuprindea. Cine pe-acolo trecea / Poamă vie tot mânca, / Iar din gură blestema: Ardă-i focul de părinți / C-au despărțit doi iubiți!"186 În ceremonialul de trecere, de la anul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
s-au înecat / Părinții cum au aflat, / S-au dus de i-au îngropat: / Pe fecior chiar lângă drum, / Iar pe fată peste drum. / Din fecior a răsărit / Un brad mândru aurit, / Iar din fată-a răsărit / Poamă verde aurită. / Poama tot în sus creștea, / Pe brăduț îl cuprindea. Cine pe-acolo trecea / Poamă vie tot mânca, / Iar din gură blestema: Ardă-i focul de părinți / C-au despărțit doi iubiți!"186 În ceremonialul de trecere, de la anul cel vechi la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
îngropat: / Pe fecior chiar lângă drum, / Iar pe fată peste drum. / Din fecior a răsărit / Un brad mândru aurit, / Iar din fată-a răsărit / Poamă verde aurită. / Poama tot în sus creștea, / Pe brăduț îl cuprindea. Cine pe-acolo trecea / Poamă vie tot mânca, / Iar din gură blestema: Ardă-i focul de părinți / C-au despărțit doi iubiți!"186 În ceremonialul de trecere, de la anul cel vechi la anul cel nou, omul este prezent ca microcosm, mai ales în colinde, această
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Rămâi, gazdă, sănătoasă, / Ca o garoafă frumoasă, / Când o ai și-o pui pe masă. / La anul și la mulți ani!"128; "Iar Adam când a greșit, / Dumnezeu l-a pedepsit: Du-te, Adame, de la mine, / C-ai gustat din poame verzi, / Din păcate nu te vezi! / Iar Adam a prins a plânge, / Din guriță-a prins a zice: / Raiule cu poame dulce, / De la tine nu m-aș duce. / Femeia care mi-ai dat / Pe mine m-a înșelat! / Iată floarea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
128; "Iar Adam când a greșit, / Dumnezeu l-a pedepsit: Du-te, Adame, de la mine, / C-ai gustat din poame verzi, / Din păcate nu te vezi! / Iar Adam a prins a plânge, / Din guriță-a prins a zice: / Raiule cu poame dulce, / De la tine nu m-aș duce. / Femeia care mi-ai dat / Pe mine m-a înșelat! / Iată floarea soarelui / Și cu lemnul domnului / Șed la ușa raiului / Și judecă florile: Florilor, pădurilor, / Unde vi-s miroasele? / Le-au luat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în valoare în-omenirea lui Dumnezeu și îndumnezeirea omului, transcendentul care se smerește până la trăirea umană și omul care se înalță spiritual, prin cunoașterea Logos-ului primordial: "Masă rotilată, / Galbănă de t`atră (piatră), / Da` în cornu mesei / Pomuț rămurat / De poame-ncărcat. / Drumari pe drum trece / Și poame culege / Pe mânuri, p-în sânuri. / Luna-n drum le-o stat, / Mândru i-o-ntrebat: Cine vi le-o dat? / Noi le-am căpătat / De la sfântul soare / Cu mare rugare."136 Fețele existențiale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
omului, transcendentul care se smerește până la trăirea umană și omul care se înalță spiritual, prin cunoașterea Logos-ului primordial: "Masă rotilată, / Galbănă de t`atră (piatră), / Da` în cornu mesei / Pomuț rămurat / De poame-ncărcat. / Drumari pe drum trece / Și poame culege / Pe mânuri, p-în sânuri. / Luna-n drum le-o stat, / Mândru i-o-ntrebat: Cine vi le-o dat? / Noi le-am căpătat / De la sfântul soare / Cu mare rugare."136 Fețele existențiale ale timpului, ilustrând moartea și învierea, sunt reprezentate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fiind de "însemne apotropaice" ale drumurilor, caselor și mormintelor, împotriva făpturilor malefice care bântuie lumea.184 Îndeletnicirile zilnice ale omului tradițional se desfășurau în funcție de alternanța lună nouă / lună veche: Copacii răsădiți la lună nouă au numai flori și n-au poame, da la lună plină sunt plini de poame"; "de samanat e bine să sameni, dacă luna s-a învechit, s-a pișcat"; "de vrai să ai flori frumoase, le sameni la lună nouă, că înfloresc toată vara, iar dacă sameni
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mormintelor, împotriva făpturilor malefice care bântuie lumea.184 Îndeletnicirile zilnice ale omului tradițional se desfășurau în funcție de alternanța lună nouă / lună veche: Copacii răsădiți la lună nouă au numai flori și n-au poame, da la lună plină sunt plini de poame"; "de samanat e bine să sameni, dacă luna s-a învechit, s-a pișcat"; "de vrai să ai flori frumoase, le sameni la lună nouă, că înfloresc toată vara, iar dacă sameni ceva de trebuință, atunci trebuie să sameni la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mare de vie nobilă. Avea soiuri foarte bune, îngrijea via cu pasiune, fiind mai mult decât o muncă a câmpului pentru el. Pentru a-și proteja via, domnul Cioană își făcuse o casă în care stătea mai ales atunci când strugurii (poama cum îi spuneam noi copiii) începeau să se coacă și via trebuia păzită. Din strugurii recoltați scotea un vin excelent pe care îl vindea soția lui în special cunoscătorilor într-ale vinului. Prin comparație, via noastră avea mai mult viță
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
prezente în culegere. Am intercalat în corpul volumului informațiile din capitolul „Adaos“, respectînd ordinea alfabetică a cîtorva cuvinte-cheie pline de farmec și ingeniozitate. Cititorul va putea citi despre: ac, acoperămînt, Adam, aguridăă belșug, blid, boală, bostan, bou, bucurieă cocoșă ploșniță, poamă, podă vie, vineri, vis, vită, vorbă bună, vorbă reaă zăbală, zestre, zmeu. Din cartea lui Gh.F. Ciaușanu Superstițiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi și nouă, publicată în aceeași serie, Culegeri și studii XXI, în anul 1914
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
este o femeie albă și rece. Ea îi cheamă la ea pe înecați. (Gh.F.C.) Cînd bei apă din rîu sau te scalzi, suflă peste ea, ca sufletele păcătoșilor să se ducă departe. (Gh.F.C.) Pentru a îmbuna apele, oamenii le dau poame și bani. (Gh.F.C.) Nu boteza doi copii în aceeași apă. (Gh.F.C.) Aplecate Cînd ești bolnav de aplecate*, să-ți freci cu scuipat mîna. Arginți Să nu vinzi lucrurile care le-ai căpătat de pomană, că Dumnezeu îți trece banii în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]