793 matches
-
va fi cine știe ce: din moment ce sunt atât de bolnavi, e de presupus că din închisoare vor intra direct în spital. Asta dacă nu cumva vor deschide urgent vreo afacere cu lapte și cornuri și vor circula din clasă în clasă, distribuind poamele rupte din raiul eternei social-democrații românești. Dintr-un anumit punct de vedere, e și acesta un bun început: dacă la capătul drumului - un drum, dacă se poate, cât mai scurt - ne vom trezi fără binefăcători, tot vom câștiga ceva. Renunț
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]
-
și prost. O fi, n-o fi, mai am de-un ban speranță, Chiar dacă știe că-s un pic răscopt, Încerc să tac... O, adevăru-i zdreanță! Mă minte, o ajut așa cum pot... De ce nu-mi zice doamna că-i o poamă, Iar eu, că-i sunt cu-naintașii leat? Iubirea din credință își ia hrană; Batrânii-și fug de ani, ca de-un păcat. și uite-așa, cu dulcile brașoave, Ni-s nopțile mai lungi și mai suave!
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
vie în Dacia, în epoca preromană. Strugure apare așadar în Dicționarul Academiei (DLR) ca provenind din traco-dacă, deși DEX-ul a păstrat, reticent, mențiunea "etimologie necunoscută". Oricum, pînă și strugure a fost concurat de sinonime de origine latină: auă și poamă. Auă provine din latinescul uva "strugure", e atestat în româna veche, dar a ieșit din circulație, mai păstrîndu-se doar izolat, regional. Poamă, în schimb, e încă destul de răspîndit, cu sensul restrîns de "rod al viei", în limbajul popular, mai ales
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
reticent, mențiunea "etimologie necunoscută". Oricum, pînă și strugure a fost concurat de sinonime de origine latină: auă și poamă. Auă provine din latinescul uva "strugure", e atestat în româna veche, dar a ieșit din circulație, mai păstrîndu-se doar izolat, regional. Poamă, în schimb, e încă destul de răspîndit, cu sensul restrîns de "rod al viei", în limbajul popular, mai ales în Moldova, unde se vorbește de "cules de poamă", "boabe de poamă", "vin de poamă" etc. Termenii de alte origini au o
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
în româna veche, dar a ieșit din circulație, mai păstrîndu-se doar izolat, regional. Poamă, în schimb, e încă destul de răspîndit, cu sensul restrîns de "rod al viei", în limbajul popular, mai ales în Moldova, unde se vorbește de "cules de poamă", "boabe de poamă", "vin de poamă" etc. Termenii de alte origini au o poziție mai curând marginală în câmpul semantic al viei: din grecește avem timpuria aguridă sau tîrzia stafidă, ca și aracul; podgoria și teascul sunt slave. Vinul, via
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
dar a ieșit din circulație, mai păstrîndu-se doar izolat, regional. Poamă, în schimb, e încă destul de răspîndit, cu sensul restrîns de "rod al viei", în limbajul popular, mai ales în Moldova, unde se vorbește de "cules de poamă", "boabe de poamă", "vin de poamă" etc. Termenii de alte origini au o poziție mai curând marginală în câmpul semantic al viei: din grecește avem timpuria aguridă sau tîrzia stafidă, ca și aracul; podgoria și teascul sunt slave. Vinul, via și vița sunt
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
din circulație, mai păstrîndu-se doar izolat, regional. Poamă, în schimb, e încă destul de răspîndit, cu sensul restrîns de "rod al viei", în limbajul popular, mai ales în Moldova, unde se vorbește de "cules de poamă", "boabe de poamă", "vin de poamă" etc. Termenii de alte origini au o poziție mai curând marginală în câmpul semantic al viei: din grecește avem timpuria aguridă sau tîrzia stafidă, ca și aracul; podgoria și teascul sunt slave. Vinul, via și vița sunt cuvinte atestate în
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
vie din primele noastre texte juridice: în Pravili se spune, de pildă, că "acela ce va tăia via roditoare (...) să-i taie mănule"; din fericire, pe de altă parte, "ceia ce vor întra în vie (...) pentru șcaț să mănînce numai poame, să nu se certe". Bogăția și importanța terminologiei viticole la români poate fi ilustrată și prin mulțimea denumirilor populare ale soiurilor de viță și de struguri. În dicționarul etnobotanic al lui Al. Borza, sînt cîteva sute de termeni de acest
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
Afumată, Afuz-ali, Albișoară, Băbădească, Băbească, Bătrînă, Bătută neagră, Boierească, Brumărie, Busuioacă, Ceasla, Coarnă ruginoasă, Coarnă vulpășiță, Creață, Deșirată, Fetească, Galbenă, Gorgan, Haina neamțului, Hamburg, Iepuroaică, Italiană, Leșească, Lipovană, Lugojeană, Mierloasă, Muscat, Mustoasă, Negru vîrtos, Ochi de cîine, Otonel, Paradaisă, Pietroasă, Poamă bălaie, Poamă crăiască, Poamă de sticlă, Poamă ghergheliu, Poamă păsărească, Razachie, Tămîioasă, Zaibăr etc. Destul de multe sunt și derivatele termenilor de bază, chiar dacă nu au toate o circulație semnificativă; de la vin s-au format diminutivele vinișor, vinuleț, vinuț (mai rar
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
Albișoară, Băbădească, Băbească, Bătrînă, Bătută neagră, Boierească, Brumărie, Busuioacă, Ceasla, Coarnă ruginoasă, Coarnă vulpășiță, Creață, Deșirată, Fetească, Galbenă, Gorgan, Haina neamțului, Hamburg, Iepuroaică, Italiană, Leșească, Lipovană, Lugojeană, Mierloasă, Muscat, Mustoasă, Negru vîrtos, Ochi de cîine, Otonel, Paradaisă, Pietroasă, Poamă bălaie, Poamă crăiască, Poamă de sticlă, Poamă ghergheliu, Poamă păsărească, Razachie, Tămîioasă, Zaibăr etc. Destul de multe sunt și derivatele termenilor de bază, chiar dacă nu au toate o circulație semnificativă; de la vin s-au format diminutivele vinișor, vinuleț, vinuț (mai rar), vinaș, dar
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
Băbească, Bătrînă, Bătută neagră, Boierească, Brumărie, Busuioacă, Ceasla, Coarnă ruginoasă, Coarnă vulpășiță, Creață, Deșirată, Fetească, Galbenă, Gorgan, Haina neamțului, Hamburg, Iepuroaică, Italiană, Leșească, Lipovană, Lugojeană, Mierloasă, Muscat, Mustoasă, Negru vîrtos, Ochi de cîine, Otonel, Paradaisă, Pietroasă, Poamă bălaie, Poamă crăiască, Poamă de sticlă, Poamă ghergheliu, Poamă păsărească, Razachie, Tămîioasă, Zaibăr etc. Destul de multe sunt și derivatele termenilor de bază, chiar dacă nu au toate o circulație semnificativă; de la vin s-au format diminutivele vinișor, vinuleț, vinuț (mai rar), vinaș, dar și augmentativele
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
neagră, Boierească, Brumărie, Busuioacă, Ceasla, Coarnă ruginoasă, Coarnă vulpășiță, Creață, Deșirată, Fetească, Galbenă, Gorgan, Haina neamțului, Hamburg, Iepuroaică, Italiană, Leșească, Lipovană, Lugojeană, Mierloasă, Muscat, Mustoasă, Negru vîrtos, Ochi de cîine, Otonel, Paradaisă, Pietroasă, Poamă bălaie, Poamă crăiască, Poamă de sticlă, Poamă ghergheliu, Poamă păsărească, Razachie, Tămîioasă, Zaibăr etc. Destul de multe sunt și derivatele termenilor de bază, chiar dacă nu au toate o circulație semnificativă; de la vin s-au format diminutivele vinișor, vinuleț, vinuț (mai rar), vinaș, dar și augmentativele (tot rare) vinoi
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
Brumărie, Busuioacă, Ceasla, Coarnă ruginoasă, Coarnă vulpășiță, Creață, Deșirată, Fetească, Galbenă, Gorgan, Haina neamțului, Hamburg, Iepuroaică, Italiană, Leșească, Lipovană, Lugojeană, Mierloasă, Muscat, Mustoasă, Negru vîrtos, Ochi de cîine, Otonel, Paradaisă, Pietroasă, Poamă bălaie, Poamă crăiască, Poamă de sticlă, Poamă ghergheliu, Poamă păsărească, Razachie, Tămîioasă, Zaibăr etc. Destul de multe sunt și derivatele termenilor de bază, chiar dacă nu au toate o circulație semnificativă; de la vin s-au format diminutivele vinișor, vinuleț, vinuț (mai rar), vinaș, dar și augmentativele (tot rare) vinoi și vinoaică
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
din Pann merită citit și pentru dialogul cu ardeleanul care nu văzuse în viața lui o vie și o descrie în grai local (,Ghia aiei-i pi-un deal pusă / Tot cu țepi pin ea împunsă"), sau pentru celebra Poveste a poamelor, încheiată cu blestemul adresat "bubosului strugur".
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
ta vrei să... te duci la tata! (Geamăt) Mamă!... Aproape de urechea ei, sperând.) Ai nevoie de ceva? (Tăcere) Dormi?... Mamă! (Alt geamăt.) Mămică!... Sunt eu, Rareș! (Geamăt.) ’Tu-i faza de recuperare! Lu’ soră-mea și... noră-ta!... Două... pp... poame!... Stau de patru ore aici și n-ai scos un cuvânt!... O silabă! (Liniște. Suspină resemnat și se întoarce în fotoliu.) Acu’... Doctoru’!... (Sare la agendă) Fără salvare... dar cu doctor! (Apelează) Hai!... răspunde!... (Mesajul.) O fi și ăsta tot
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
asculți, totuși, ca pe difuza melodie a vieții, asta sînt perechile de linii, spunînd, în mai împrăștiate cuvinte, ce spune poezia dintotdeauna. Că mersul omului, în șiruri niciodată drepte, e scris de ciudatul comerț pe care-l fac păsările și poamele cu stelele. Din cînd în cînd, căzătoare. Foile calendarului ucis de o mișcare neprevăzută a pupilei" (I) sînt tablele de argilă pe care se scrie această poezie pe cît de vanitoasă, pe atît de fragilă. Și nu fiindcă verbele ei
Ani pereche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7374_a_8699]
-
în plâns, cu folos liric; alături de exotism și umor, cucerește împletirea postmodernă a mai multor straturi culturale (de la homerica Odisee la Edwin Lugo): ŤMagdalena, o fată de la câmpie/ unde se-mbrățișează Apure cu Orinocco/ era o plăsmuire din ierburi și poame/ Ťuna chica llanera de pura cepať/ cu arome de roșcove și odolean.../ În ajun de Crăciun/ boabele de cafea dădeau în copt roșu/ buzele ei ardeau în pâlpâiri stacojii, aidoma;/ și legăna brațele moi/ cu miez din nectar de lechosa
Vise din cartierul de est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7160_a_8485]
-
înțeles cum s-a născut în el gustul pentru imaginar, Márquez se referă la o zonă a Columbiei în legătură cu care se povesteau minuni. Tot ce relatează mi se pare anost: „Se spune că în mijlocul ei se află un copac cu poame de aur, de trunchiul căruia era legată o luntre care, în fiecare zi de 2 noiembrie, Ziua Morților, plutește singură până la țărmul celălalt, păzită de caimani albi și de șerpi cu clopoței de aur...” Am să reiau Toamna patriarhului (veacul
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4590_a_5915]
-
Dacă Răpciune e cald, Brumărel (Octombrie) e rece și umed, scrie adevarul.ro. Credințe populare Dacă rândunelele pleacă devreme, e semn că iarna va veni repede. Dacă înfloresc scaieții în această lună, toamna va fi frumoasă. În septembrie începe culesul poamelor și se pregătesc gropile pentru altoi. Tradiția împarte luna septembrie în: Săptămâna Sântămăriei Mici, Săptămâna Strugurilor, Săptămâna Averii și Săptămâna lui Mioi. Prima săptămână din lună îi este dedicată Sfintei Fecioare Maria. Săptămâna a doua este cea în care se
Septembrie la români: credințe populare. De se consideră pregătirea pentru o nouă viață by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/73943_a_75268]
-
doi pruni rengloți, cu trei peri de vară și doi peri de toamnă, cu vișini și cu o tufă de alun, grădina în care Ticu cosea iarba, din două în două săptămîni, iar eu eram obligată să culeg zilnic toate poamele căzute, să nu cumva să putrezească în iarbă, și le dădeam la porci, ori, dacă erau coapte, le goleam în butea largă în care Ticu aduna fructe pentru jinars, grădina aceea curată ca o livadă de mănăstire, și care era
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
De-aș știi și eu ce-o hi hrumos în lume! Hrunzele copacilor, hreamătul vântului nu-ș decât povești.” Grigore asculta chicotind la vorbelele stâlcite ale fetișcanei. Ea se tolăni visătoare și mușca cu pofta aceea cu care mușcă fete din poamele dulci și zemoase. Ofta uitându-se la lună, neplină încă. A doua noapte Grigore o salută respectuos pe străină, iar ea se prefăcu sfioasă și fugi, dar într-a treia seară, când luna se arăta dodoloață fata stătu de vorbă
Editura Destine Literare by ANDREEA VIOLETA BOBE () [Corola-journal/Journalistic/101_a_272]
-
a declanșat în Banat, iar autoritățile, luate prin surprindere, emit circulare peste circulare. „Boala aceasta mai cu seamă se lipește de aceia oameni care în casă și în îmbrăcăminte nu păzesc curățenia, care slab se hrănesc și neavând pâine lângă poame, care prin beție sau prin alte îmbuibări slăbesc puterile sale cele trupești... vă sfătuim ca casăle voastre curate să țineți prin deschiderea ușilor și fereștilor aer proaspăt înlăuntru să sloboziți. Crăstăveți și cucuruzi crud să nu mâncați ci totdeauna cu
Agenda2005-10-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283446_a_284775]
-
trimitere la lictariu: un ardelenism (împrumut din maghiară), explicat la rândul său ca „miere de prune". În uz și în dicționarele ulterioare, acest sens se va impune tot mai mult: la Șăineanu, în Dicționarul universal, magiunul este și „fiertură de poame" - „magiun de prune, de struguri, de dovleac", iar la Candrea - „pastă făcută din poame fierte", „de prune, de gutui". Sinonimele sale regionale sunt povidlă (împrumut din ucraineană și poloneză) și pecmez (tot din turcă, ca atâtea alte dulciuri: peltea, șerbet
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
de prune". În uz și în dicționarele ulterioare, acest sens se va impune tot mai mult: la Șăineanu, în Dicționarul universal, magiunul este și „fiertură de poame" - „magiun de prune, de struguri, de dovleac", iar la Candrea - „pastă făcută din poame fierte", „de prune, de gutui". Sinonimele sale regionale sunt povidlă (împrumut din ucraineană și poloneză) și pecmez (tot din turcă, ca atâtea alte dulciuri: peltea, șerbet etc.). Dintre celelalte cuvinte ale seriei, gem (pasta obținută din fructe fierte, cu adaos
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
struguri/ cerul e chiar în dosul frunzelor viu ca trupul/ fetei pe care cuvintele au amețit-o și s-a urcat în/ podul grajdului să fie mai aproape de semnele vuitoare/ ale norilor/ visa și cerea struguri/ visa și cerșea alte poame/ mîinile mele buimace i-au cuprins oasele/ pata albă a frunții// am cîștigat pentru tine un mănunchi de vegetație/ cuvinte încurcate moalele capului - ca o curte/ umezită de ploaie/ ca o fereastră brună// te-ai trezit și ți-am arătat
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]