1,705 matches
-
recomandat, iar în cazul soiurilor pentru struguri de masă se va indica epoca de valorificare a acestora, rezistența la transport și la păstrare; 12. Zonarea soiurilor , constituie ultima parte a schemei de descriere, referindu-se la precizarea amplasării judicioase în podgoriile și centrele viticole a căror condiții ecologice sunt valorificate cel mai bine de către fiecare soi. Schema ampelografică pentru descrierea soiurilor vinifera se aplică și în cazul soiurilor de portaltoi, cu unele adaptări determinate de specificul acestora. Aceasta este simplificată cuprinzând
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cale este dinspre cartierul Păcurari, pe strada Munteni. Cele două intrări sunt în același timp și axele principale de compoziție peisagistică a grădinii care intersectează toate sectoarele. Prima intrare începe din strada Dumbrava Roșie și străbate Grădina, având în fundal Podgoria Copou, iar a doua este o continuare a Șoselei Munteni și are în fundal Biserica Anastasie și Chiril. 2.2.Caracterizare fizicogeografică Indici geografici: 47011" latitudine nord și 27033" longitudine E. Altitudinea variază între 54 150m, cu o diferență de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
parte, proceselor geologice, de alunecare și de prăbușire a terenului de pe versanți, fenomene care au avut loc în ultimul secol. Geomorfologia terenului este foarte variată, formată în urma procesului de eroziune, colmatare și alunecare de teren. Diferențele de nivel între valea Podgoriei și cei doi versanți au permis realizarea pe verticală a formațiunilor de vegetație asemănător cu etajarea lor naturală. Substratul litologic În zona Copou se găsesc frecvent lentile sau pungi de nisip, încastrat în loess și materiale loessoide. În trecut pe
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Pe versantul vestic al dealului Copou și apoi pe versanții văii Podgoria Copou se mai întâlnesc regosoluri, erodisoluri și enclave de soluri holomorfe, iar pe firul văii și soluri alumiale, coluviale, aluvio-coluviale, hidromorfe. Hidrografia Teritoriul grădinii este străbătut de pârâul Podgoria Copou, cu debit mic dar constant, alimentat de izvoarele de coastă. Prin îndiguirea lui, s-au amenajat medii ecologice acvatice (3 lacuri), încheind cu "Microdelta Dunării", medii propice pentru flora și vegetația palustră și acvatică. Apa izvoarelor de coastă, bogată
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
țara noastră, boala se întâlnește în plantațiile situate pe terenuri argiloase și în anii cu primăveri reci și umede. Ea a fost semnalată de Tr. Săvulescu și col., în anul 1931, în prezent apreciindu-se că este prezentă în toate podgoriile țării (I. Pop, 1988). Simptome. Plantele virotice prezintă lăstarii slab dezvoltați, cu internodurile scurte, dispuse în zig-zag. Datorită acestui fapt, frunzele apar înghesuite, lăstarii luând aspectul de tufă deasă. Planta apare mult înghesuită și prin manifestarea fenomenului de proliferare a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Valea Rinului și Moselei. Natura virotică a fost înlăturată în urma cercetărilor efectuate de către J.Giannotti și col. în anul 1969 și confirmată de A. Caudwell și col. în 1971 (P. Ploaie, 1973). În țara noastră boala a fost semnalată în podgoriile Murfatlar, Valea Călugărească, Odobești, Miniș, pe soiurile Cardinal, Italia, Afuz Ali și Regina Puglia (C. Rafailă și M. Costache, 1968). Simptome. Plantele prezintă numai unii lăstari cu simptome de îngălbenire aurie, în timp ce restul par a fi sănătoși. Frunzele lăstarilor infectați
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
au fost constatate de către J. Planchon în anul 1878 și din această țară s-a răspândit peste tot cu mare rapiditate, determinând împreună cu filoxera pagube considerabile plantațiilor viticole. La noi în țară, mana a fost observată în anul 1887 în podgoriile Buzăului dar, după P.Viala, este aproape imposibil ca ea să fi apărut așa de târziu, ținând seama că boala era semnalată în țările vecine încă din anul 1881. Pagubele produse de mană sunt foarte mari, nu numai în anul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
care trebuie să se execute stropitul. Stațiile de prognoză și avertizare nu pot acoperi suprafețe viticole prea întinse, deoarece valorile de temperatură și precipitații și în special durata menținerii picăturilor de apă pe organele plantei, variază foarte mult în cadrul unei podgorii. Prin înființarea punctelor de sprijin în interiorul zonei unei stații de prognoză și avertizare s-a reușit să se aplice tratamentele în mod diferențiat în funcție de microclimate. Mai recent prin dispozitivul "Agroexpert" înregistrarea datelor climatice se face pe calculator, la intervale de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vie Uncinula necator Făinarea sau oidiumul viței de vie este o boală originară din America de Nord. În anul 1845 a fost observată în Anglia de către C.M.Tuker și studiată în 1847 de către J. M. Berkeley, de unde s-a răspândit în toate podgoriile din Europa. La noi în țară, făinarea a fost descoperită în anul 1851, iar astăzi este des întâlnită în toate podgoriile țării, fiind considerată ca o boală ce depășește în unii ani, pierderile produse de mană. Simptome. Ciuperca atacă frunzele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în Anglia de către C.M.Tuker și studiată în 1847 de către J. M. Berkeley, de unde s-a răspândit în toate podgoriile din Europa. La noi în țară, făinarea a fost descoperită în anul 1851, iar astăzi este des întâlnită în toate podgoriile țării, fiind considerată ca o boală ce depășește în unii ani, pierderile produse de mană. Simptome. Ciuperca atacă frunzele, lăstarii ierbacei, ciorchinii și boabele, din primăvară până toamna târziu. Pe frunze se observă un miceliu fin, ca o pânză de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
lăstarii atacați să fie tăiați și distruși prin ardere. Importanță mai mare o are de asemenea, aplicarea corectă a lucrărilor de întreținere (tăiat, legat, copilit, prășit, combaterea buruienilor) cât și administrarea îngrășămintelor în complex cu evitarea azotului în exces. În podgoriile unde boala este frecventă și păgubitoare, alegerea soiurilor în vederea înființării noilor plantații se face ținând seama și de rezistența acestora la făinare. Combaterea chimică se face cu produse din grupele: Gr.A:CTK Sulf 80-3 kg/ha; Gresfin 0,25-0
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
încă din antichitate Pierderile de recoltă pot fi foarte mari; după P.J.Anderson (1956), în Chile boala a produs în cursul anilor 1951-1952 pierderi ce s-au ridicat la 80-100 % din recoltă. În țara noastră, boala se întâlnește în unele podgorii din Muntenia și Dobrogea, fiind mai frecventă în anii umezi și pe hibrizii producători direcți. Ea a fost semnalată de către Tr. Săvulescu în anul 1929, iar din 1992 a fost observată și la Iași. Simptome. Ciuperca atacă organele verzi ale
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
M. Carter în anul 1957. La noi în țară a fost menționată pentru prima dată de C. Rafailă și Maria Oprea în plantațiile viticole de la Comarna, Cotnari și Bucium din județul Iași, în anul 1982, iar ulterior și în alte podgorii din țară. Simptome. Butucii atacați prezintă creșteri vegetative slabe, comparativ cu cei sănătoși, lăstarii fiind mai mici și cu internodiile mult scurtate; frunzele sunt mici, deformate sau ușor răsucite, decolorate iar în cazul unui atac avansat apar arsuri pe marginea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în țările din apusul Europei. A fost semnalată prima oară de către C. Sauvageot și J. Perraud în anul 1894, când au găsit-o într-o plantație din Auvergne din Franța. La noi boala se extinde, ea fiind semnalată în unele podgorii din Moldova (Odobești, Nicorești, Huși) ca urmare a înlocuirii tratamentelor cu zeamă bordoleză care erau bune și împotriva rujeolei, cu produse organice. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, în primăvară sau la începutul verii, după a secetă prelungită urmată de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
aplicate împotriva manei, sunt suficiente și pentru prevenirea și combaterea acestei ciuperci. 10.12. Putregaiul cenușiu al strugurilor Botryotinia fuckeliana Atacul acestei ciuperci se manifestă cu foarte mare intensitate în toamnele ploioase, când pagubele pot fi deosebit de mari. În unele podgorii, pagubele sau ridicat la 70-80 % din recoltă. De asemenea, se înregistrează atacuri puternice în depozitele de forțat vițe altoite precum și în pepinierele viticole. Simptome. În camerele de forțat vițe, butașii altoiți prezintă la nivelul scoarței un puf cenușiu, alcătuit din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
concentrația ridicată în zahăr duce la obținerea vinurilor licoroase, tari, de o deosebită calitate. Acest "mucegai nobil" dorit de viticultori scade însă producția cu peste 40 %. În unele toamne secetoase, pe colinele expuse insolației, se constată același fenomen și în podgoriile din țara noastră, obținându-se astfel vinuri licoroase din soiurile: Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească ș.a. Atacul pe frunze și lăstari se întâlnește rar și nu prezintă importanță deosebită. Transmitere-răspândire. Din cercetările efectuate de C. Sandu-Ville, Al. Lazăr și M.
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Fabre și F. Dunal sub numele de “. În Germania, boala este semnalată în anul 1961, în regiunea viticolă Palatinat. În România prima semnalare a excoriozei a fost făcută de C. Rafailă în anul 1970. Boala, provoacă pagube însemnate în multe podgorii din țară. Simptome. Pe lăstarii tineri se observă la începutul primăverii, pe primele internodii de la bază, răni brune, adesea eliptice, mai mult sau mai puțin unite, cu pete brun-întunecate sau negre, situate pe o parte a lăstarului sau uneori inelare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bine populația de la țară de pe aici" și au "mâini care dovedesc că utilizarea termenului de țăran este autentică". Aceștia "au moștenit calitățile tradiționale de la bătrânii noștri" sunt "adevărați Vendéens ai populației de la țară" sau "care înțeleg în întregime ce înseamnă podgoriile Champenois" Aceștia sunt conștienți de "dificultățile întâlnite de către păstorii noștri" care "sunt legați de regiunea Auvergne acolo unde s-au născut, unde trăiesc și acolo unde este inima lor". Este necesar să "se voteze local pentru cetățenii locului" și nu
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
persoanelor juridice, în alte categorii de folosință agricolă, se poate face cu avizul organelor agricole de specialitate județene, numai în următoarele cazuri: a) terenurile arabile situate în zonele de deal, ce constituie enclave din masivele de vii și livezi, din podgoriile și bazinele pomicole consacrate, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale*), pot fi transformate în plantații viticole și pomicole; ... b) terenurile arabile din zonele de șes, necesare completării masivelor viticole destinate pentru struguri de masa și
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
persoanelor juridice, în alte categorii de folosință agricolă, se poate face cu avizul organelor agricole de specialitate județene, numai în următoarele cazuri: a) terenurile arabile situate în zonele de deal, ce constituie enclave din masivele de vii și livezi, din podgoriile și bazinele pomicole consacrate, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale*), pot fi transformate în plantații viticole și pomicole; ... b) terenurile arabile din zonele de șes, necesare completării masivelor viticole destinate pentru struguri de masa și
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
cu eticheta "Busuioacă de Bohotin" sau "Zghihară" (pentru întărirea spiritelor, a solidarității întru bine), ci primim și literatură de aleasă calitate. Când spunem Huși, ne gândim la un orășel patriarhal, situat, pitoresc, într-un amfiteatru divin, mărginit de biserici și podgorii, animat de iubitori de carte, de-ar fi să-l pomenim pe colegul biblioteconom Constantin Donose sau pe părintele Dobzeu. În registrul scriitorilor consacrați în ultimele decenii, îi aflăm consemnați pe Ion Alexandru Angheluș (Dumnezeu să-l odihnească în pace
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ales în zona colinară, pe nisipuri, precum și pe alte terenuri cu condiții favorabile. Arealele destinate culturii viței de vie, denumite areale viticole, sunt supuse delimitării teritoriale. Articolul 2 (1) Plantațiile de viță de vie se grupează, teritorial, în regiuni viticole, podgorii, centre viticole și plaiuri. Definițiile acestora sunt date în anexa nr. 1. ... (2) Plantațiile de viță de vie situate în afară perimetrului delimitat al podgoriilor și centrelor viticole sunt considerate vii răzlețe. ... Articolul 3 Din patrimoniul viticol național fac parte
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
teritoriale. Articolul 2 (1) Plantațiile de viță de vie se grupează, teritorial, în regiuni viticole, podgorii, centre viticole și plaiuri. Definițiile acestora sunt date în anexa nr. 1. ... (2) Plantațiile de viță de vie situate în afară perimetrului delimitat al podgoriilor și centrelor viticole sunt considerate vii răzlețe. ... Articolul 3 Din patrimoniul viticol național fac parte următoarele categorii de plantații și terenuri: a) plantațiile de viță de vie roditoare, plantațiile de portaltoi, plantațiile-mama furnizoare de coarde-altoi sau de butași, pentru înrădăcinare
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
destinate producerii vinurilor și altor produse vitivinicole cu denumire de origine. ... (2) Arealele viticole delimitate pentru producerea vinurilor, a produselor pe bază de must și vin și a strugurilor de masa cu denumire de origine cuprind terenurile situate într-o podgorie sau într-un centru viticol care, datorită condițiilor naturale, soiurilor de viță de vie cultivate și tehnologiilor de cultura aplicate, permit obținerea unor produse de înaltă calitate, caracterizate prin originalitatea însușirilor de calitate care le recomanda sa poarte denumirea locului
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
superioară cu denumire de origine se face sub numele arealului de producere delimitat - în mod obișnuit, al centrului viticol, eventual al plaiului - și al soiului sau sortimentului de soiuri, iar a vinurilor de calitate fără denumire de origine, prin indicarea podgoriei sau a zonei de producere, eventual a soiului sau a sortimentului de soiuri; c) vinurile speciale sunt obținute din musturi sau vinuri, prin aplicarea unor tratamente autorizate, și prezintă caracteristici determinate de însușirile tehnologice ale materiei prime și de tehnologia
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]