2,904 matches
-
județul Ilfov. Dragomirna, mănăstire-fortăreață în Eparhia Sucevei, ctitorită de Mitropolitul Anastasie Crimca marele logofăt Lupu Stroici la 1608, căreia i se adaugăși turnul-clopotniță la 1627, folosită și temniță pentru deținuții politici-verzi, sub Carol II, Antonescu și comuniști. Dragomirna-Dealul, în Nordul podișului Sucevei. Dragonul-constelație din emisfera boreală situată între Ursa Mare și Ursa Mică. Dragoslavele-comună în județul Argeș pe Dâmbovița. Dragoș-Vodă, comună în județul Ialomița. Dragu-comună în județul Sălaj. Drăgan-râu, afluent stâng al Crișului Repede, la Ciucea, izvorăște din Munții Vlădeasa. Drăganu-comună
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1676 din 03 august 2015 Toate Articolele Autorului Apare Decebal din stâncă! Lovește Cerul gândul vieții Și Creatorul Talentat Frământa Dunărea și Marea, Pământul nostru minunat. Din taină Lui și a iubirii Apar podișuri, râd Carpații, Răsare soarele-mplinirii, Se nasc copiii, zâmbesc frații... Apare Decebal din stâncă, Pe malul Dunării-nspumate, Purtând o dragoste adâncă Pentru popor, pentru dreptate. Urmașii lui, copii de dac, Poartă în suflet bucurie. Se duce veacul peste veac
APARE DECEBAL DIN STÂNCĂ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374036_a_375365]
-
bogată în spectator, manifestarea s-a încheiat cu note optimiste și cu multe jocuri distractive atât pentru copii cât și pentru maturi. În limba mea zâmbește codrul cu ponoare, În limba mea izvoarelor mă vreau. În limba mea-mi șoptesc podișuri și ogoare, În limba mea și-a mamei visele mă iau... Să plâng nu pot deloc în limbi străine, Iar de vorbesc în ele tot gândesc în ea? În limba mamei în care spun povești cu zâne Și zorile-mi
NE MÂNDRIM CU CE AVEM, ÎN SPERANŢĂ!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375417_a_376746]
-
dreptunhi conturul casei, iar apoi începea aducerea celor necesare ridicării ei. Nu lipsea nimic din care noua casă să aibă de trebuință și să nu se găsească la îndemâna celor care o construiau. Bătrânii din satul Goruni, fostă Velichioiu, din scobitura Podișului Dobrogei, ce se alătură graniței bulgărești, spre Cainargea, spuneau că moșii lor rânduiau intrările spre răsărit, ca atunci când pătrundeai în casa omului să vezi pe peretele camerei mari, sala de primire și de servire a mesei în zilele de sărbătoare
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
zidit o cetate și a numit cetatea după numele fiului său...” (Anania, 2011:32), așa cum în zilele noastre proprietatea poartă numele celui care o ridică și în care își poartă de grijă lui și urmașilor lui. Satul Goruni, așezat în Podișul Oltinei, în partea de sud-vest a județului Constanța, cândva, purta numele turco - tătar de Velichioi, provenit din două cuvinte Veli - Chioiu (din lb. turcă: veli = protector, ocrotitor, părinte și köy = sat). Familia Joldeș, în fapt, un membru al familiei, trecut
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
văzduh și uneori îmi vorbește de locurile prin care am trecut... Din orășelul Basarabiei noastre am plecat la Bălgrad (Cetatea Albă), numele mai demult al orașului Alba Iulia, oraș cu însemnătate istorică, situat pe malul stâng al râului Mureș, în podișul Transilvaniei - zonă centrală a țării noastre - vegheat de Munții Apuseni și de Carpații Meridionali, cu vestitele vârfuri Pătru și Șureanu ale munților Sebeșului. Revenisem de fapt în zona județului Alba, orașul Alba Iulia fiind la distanță rutieră de Câmpeni de
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
cu insula fericiților descrisă în „Utopia” de Thomas MORUS. „Apele românești între NISTRU și TISA, izvorăsc și se varsă în Dunăre, curgând numai printr-un teritoriu românesc. S-ar putea vorbi de un destin românesc al apelor care izvorăsc din podișul Ardealului ori din munții ce înconjoară acest podiș, răspândindu-se către cele patru zări ale lumii. Aidoma acestor ape, podișul Ardealului este înconjurat din toate părțile de un brâu dens și extins de populație românească, Ardealul situându-se astfel în
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
MORUS. „Apele românești între NISTRU și TISA, izvorăsc și se varsă în Dunăre, curgând numai printr-un teritoriu românesc. S-ar putea vorbi de un destin românesc al apelor care izvorăsc din podișul Ardealului ori din munții ce înconjoară acest podiș, răspândindu-se către cele patru zări ale lumii. Aidoma acestor ape, podișul Ardealului este înconjurat din toate părțile de un brâu dens și extins de populație românească, Ardealul situându-se astfel în centrul teritoriului de viață românească”. 3 Această sugestivă
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
Dunăre, curgând numai printr-un teritoriu românesc. S-ar putea vorbi de un destin românesc al apelor care izvorăsc din podișul Ardealului ori din munții ce înconjoară acest podiș, răspândindu-se către cele patru zări ale lumii. Aidoma acestor ape, podișul Ardealului este înconjurat din toate părțile de un brâu dens și extins de populație românească, Ardealul situându-se astfel în centrul teritoriului de viață românească”. 3 Această sugestivă descriere aparține scriitorului poet ION COJA. Vorbind cu respect și oarecare amărăciune
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
cu insula fericiților descrisă în „Utopia” de Thomas MORUS. „Apele românești între NISTRU și TISA, izvorăsc și se varsă în Dunăre, curgând numai printr-un teritoriu românesc. S-ar putea vorbi de un destin românesc al apelor care izvorăsc din podișul Ardealului ori din munții ce înconjoară acest podiș, răspândindu-se către cele patru zări ale lumii. Aidoma acestor ape, podișul Ardealului este înconjurat din toate părțile de un brâu dens și extins de populație românească, Ardealul situându-se astfel în
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
MORUS. „Apele românești între NISTRU și TISA, izvorăsc și se varsă în Dunăre, curgând numai printr-un teritoriu românesc. S-ar putea vorbi de un destin românesc al apelor care izvorăsc din podișul Ardealului ori din munții ce înconjoară acest podiș, răspândindu-se către cele patru zări ale lumii. Aidoma acestor ape, podișul Ardealului este înconjurat din toate părțile de un brâu dens și extins de populație românească, Ardealul situându-se astfel în centrul teritoriului de viață românească”. 3 Această sugestivă
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
Dunăre, curgând numai printr-un teritoriu românesc. S-ar putea vorbi de un destin românesc al apelor care izvorăsc din podișul Ardealului ori din munții ce înconjoară acest podiș, răspândindu-se către cele patru zări ale lumii. Aidoma acestor ape, podișul Ardealului este înconjurat din toate părțile de un brâu dens și extins de populație românească, Ardealul situându-se astfel în centrul teritoriului de viață românească”. 3 Această sugestivă descriere aparține scriitorului poet ION COJA. Vorbind cu respect și oarecare amărăciune
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
cu insula fericiților descrisă în „Utopia” de Thomas MORUS. „Apele românești între NISTRU și TISA, izvorăsc și se varsă în Dunăre, curgând numai printr-un teritoriu românesc. S-ar putea vorbi de un destin românesc al apelor care izvorăsc din podișul Ardealului ori din munții ce înconjoară acest podiș, răspândindu-se către cele patru zări ale lumii. Aidoma acestor ape, podișul Ardealului este înconjurat din toate părțile de un brâu dens și extins de populație românească, Ardealul situându-se astfel în
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
MORUS. „Apele românești între NISTRU și TISA, izvorăsc și se varsă în Dunăre, curgând numai printr-un teritoriu românesc. S-ar putea vorbi de un destin românesc al apelor care izvorăsc din podișul Ardealului ori din munții ce înconjoară acest podiș, răspândindu-se către cele patru zări ale lumii. Aidoma acestor ape, podișul Ardealului este înconjurat din toate părțile de un brâu dens și extins de populație românească, Ardealul situându-se astfel în centrul teritoriului de viață românească”. 3 Această sugestivă
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
Dunăre, curgând numai printr-un teritoriu românesc. S-ar putea vorbi de un destin românesc al apelor care izvorăsc din podișul Ardealului ori din munții ce înconjoară acest podiș, răspândindu-se către cele patru zări ale lumii. Aidoma acestor ape, podișul Ardealului este înconjurat din toate părțile de un brâu dens și extins de populație românească, Ardealul situându-se astfel în centrul teritoriului de viață românească”. 3 Această sugestivă descriere aparține scriitorului poet ION COJA. Vorbind cu respect și oarecare amărăciune
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
în ofensivă. Se zvonea pe front că la București se negociază întoarcerea armelor împotriva nemților. Ce curvă mai este și politica asta! Luna își făcuse apariția pe cerul senin și plin de stele. Se vedea ca în palmă pe tot podișul străjuit de ambele părți de fălnicia munților. Sus, sub un fag secular se afla coliba de la stâna lui Miron. Câinii, cum au simțit miros de om străin, au și început să latre și s-o ia la vale în întâmpinarea
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
Iaara, Sasa și Avivim. Vecinătățile fortăreței purtau numele Înțeleptului Yehoșua Ben Nun; acolo i-au rămas și osemintele. La întretăierea de drumuri, teritoriu neînsemnat ca suprafață, reprezenta un nod, o cheie de unde aveai sub priviri întreaga vale a Hulei până în podișul Golan, așezarea Naflati la sud, Namara la nord. Din același punct aveai controlul drumurilor spre Roș Până și Metula, până spre Hermon. „În Aprilie l948 - își continuă povestirea sărbătoritul nostru - am primit ordin să cucerim cetatea și mormântul cu rămășițele
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
și trăiri în România se citește fluid și fără sincope, deși acțiunea ei nu e palpitantă ca a unui film de aventuri, ci armonios-ritmică, precum ciclurile naturii și ale vieților protagoniștilor ei: țărani maramureșeni, țigani ungurești, sași ardeleni, români din Podișul Transilvaniei și ... un englez care vorbește dialectul din nord, își cumpără coasă și cal, renovează casele celor plecați spre alte zări, se-ndrăgostește de temperamentul vulcanic al țiganilor și prinde gustul bucatelor și obiceiurilor din străbuni. Setea lui nestăvilită de
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
se milostivească odată și să ude pământulnul aprins de atâta secetă. Numai în zori, câțiva nori, rătăciți pe marea albastră a cerului, mai lăcrimau stropi de apă vie, care mai țineau pomii să fie verzi. Uscăciunea cuprinsese întreaga zonă din podișul Oltețului, de ajunseseră crăpăturile în scoarța pământului de băgai ciomagul de cinci palme, și tot ar fi mai mers în jos, dacă ar fi fost drepte. Cum se uita el în zarea largă printre frunzele rare ale prunilor, care nu
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
organizării Secției de Artă Populară a Muzeului Regiunii Porților de Fier și editării volumului Arta Populară în Mehedinți ,3 această subzonă Dealurile Motrului, este doar amintită 4. Pe de altă parte Marcela Popilian Bratiloveanu, în Monografia Plaiul Cloșani , detașează subzona Podișul sau Platforma înaltă a Mehedințiului de la poalele munților Mehedinți, respectiv -Plaiul Cloșani, tratând-o separat 5, de restul Zonei Mehedinți, considerând subzona Dealurile Motrului, ca făcând parte din nord-estul unității etnografice Mehedinți. Mai târziu reluând tema delimitării zonelor etnografice din
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Editura Autograf, MJM, Craiova, 2009, p. 53 4. Paul Petrescu Pavel Ciobanu , Arta Populară în Mehedinți, Drobeta Tr Severin , 1983, p. 12 5. Marcela Bratiloveanu Popilian, Plaiul Cloșani, Editura Sport Turism, București, 1990, p. 7-23 și vezi harta. 6. 1. Podișul sau Platforma înaltă a Mehedințiului de la poalele munților Mehedinți, numit și Plaiul Cloșani, 2. Dealurile Motrului, 3. Câmpia Înaltă sau Piemontul Bălăciței, 4. Câmpia Joasă a Blahniței, 5. Partea din Clisura Dunării, 6. Lunca Joasă a Dunării. (După Paul Petrescu
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
zămislită atunci când s-a oprit să se odihnească. A vrut în mărinimia Sa, să lase și românilor o bucurie, o poartă deschisă a Raiului. Nu la toți. Doar unora. Celor privilegiați și dragi Lui. Altora le-a dăruit munții, dealurile, podișurile sau câmpiile. Dobrogenilor, oameni aleși ai lui Dumnezeu, le-a dăruit marea. O bogăție inepuizabilă în frumos. Acelor cărora nu le-a fost hărăzită această moștenire, Le-a spus că au nevoie doar de un șevalet, de o pensulă, de
DRUMUL CATRE NICAIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377017_a_378346]
-
și clavecinul, Nu apăsa tare, sublimul, Doar din evlavie, șoaptă și rugă Poate să nască, să se distrugă Poate, sub degete boante și tari, Iar tu, viața mea, poți să dispari. De are vântul umbră și eu am, Trecând peste podișul tibetan, O, Sancho, ți-amintești orașul Ce ne-a gonit cu mătura, fărașul? Un cimitir de cărți înspre Apus, Pe unde- atlanții s-au pierdut, s-au dus, Nu-i mică lumea, este chiar prea mare, Iubirea nu prea-i
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377050_a_378379]
-
și clavecinul, Nu apăsa tare, sublimul, Doar din evlavie, șoaptă și rugă Poate să nască, să se distrugă Poate, sub degete boante și tari, Iar tu, viața mea, poți să dispari. De are vântul umbră și eu am, Trecând peste podișul tibetan, O, Sancho, ți-amintești orașul Ce ne-a gonit cu mătura, fărașul? Un cimitir de cărți înspre Apus, Pe unde- atlanții s-au pierdut, s-au dus, Nu-i mică lumea, este chiar prea mare, Iubirea nu prea-i
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377047_a_378376]
-
inimă dorul de casă, De oamenii din sat, De cerul înstelat, De pâinea mamei dulce de pe masă... ÎN LIMBA MEA... LIMBA ROMÂNĂ În limba mea zâmbește codrul cu ponoare, În limba mea izvoarele mă vreau. În limba mea-mi vorbesc podișuri și izvoare, În limba mea și-a mamei visele mă iau... Să plâng nu pot deloc în limbi streine, Iar de vorbesc în ele tot gândesc în ea... În limba mamei în care spun povești cu zâne Și zorile-mi
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]