814 matches
-
existența, de-a nunta și de-a moartea. Așa se unesc nunta cu moartea. E sensul sentinței, unice și cutremurătoare: „Vai de nuntă fără plîns și de moarte fără rîs!”. Dar în sistemul alegoric al bocetelor și în acela al poemei mioritice, distanța e greu de apreciat. În primul caz, alegoria îndeplinește o funcție strict etnografică, de natură cutumiară: se regretă o întîmplare nefericită. Tragicul se află împlicat, decurge din firea lucrurilor. În baladă, în colinda rostită la fereastră, într-un
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a dezvoltat dramatica și enigmatica poveste a Păstorului. Cînd esența a fost căutată în geneză, cercetarea a căpătat un caracter limitativ și absolutizant. De pildă, direcția socio-etnografică reprezentată de nume de marcă (C. Brăiloiu, Ion Mușlea) a susținut să semnificația poemei ar decurge din obiceiurile de înmormîntare; mai precis, din reprezentările terifiante despre strigoi asociate cu legea, prescrisă în tradiție, cum că tînărului nelumit i se înscenează o festivitate alegorică de tipul moartea-nuntă Există argumente pentru ambele aspecte, însă problema nu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
-i mai ortoman Ș-are oi mai multe... Schimbarea direcției conflictuale într-o competiție de interese personale ar fi dus la denaturarea totală a fondului mioritic. Să reținem o afirmație lămuritoare a lui Eugen Lovinescu, unul dintre marii admiratori ai poemei: „Dacă ar fi pus mîna pe baltag, pe lîngă milioanele dispărute fără urmă în noaptea timpului, s-ar mai fi pierdut încă un cioban”. Miorița ar fi devenit, poate, asemenea oricărei balade eroice din folclorul românesc, iar păstorul - un șablon
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Vasile Alecsandri, Dan Botta, Lucian Blaga, Mircea Eliade. Aceștia au rămas în cadrele stricte ale textului ca fenomen de invenție artistică și de meditație existențialistă, ontologică și nu s-au aventurat în presupoziții fără temeiuri plauzibile. Au avut convingerea că poema, creație orală la origine, se comportă asemenea oricărei compoziții de valoare și-și dovedește disponibilitatea de a fi analizată cu mijloacele și tehnicile retoricii savante. Demersul axiologic și literar permite lămurirea multor compartimente formale și de fond, structura de gen
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
deși se recunosc unele secvențe povestite; nici în lirică, datorită îngrădirilor baladești, cu tot cu tonalitățile acute, uneori de doină, alteori de bocet și de colind. Pentru evitarea acestei situații dilematice, difuze, mai potrivit mi se pare să se utilizeze termenul de poemă decît cel de baladă. Structura complexă și „îmbinarea imposibilă” de genuri asigură unicitate textului și îl ridică la înălțimea capodoperei. Îmbinarea presupune un efort creator „exemplar”, în accepțiunea kantiană a termenului, realizabil de către o personalitate genială. Nicăieri în folclorul românesc
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
din rea-voință ori din nepricepere. Pentru depășirea acestui moment critic sunt necesare operații metodologice, cu scopul de a deschide noi perspective discuțiilor. Trebuie să se renunțe la prejudecata că fiecare direcție în parte a pus punctul pe i în înțelegerea poemei. Faptul îi pune în gratuită divergență pe folcloriști, adoptînd poziții partizanale, iar pe cititorii obișnuiți îi aruncă într-o mare derută; ceea ce înseamnă opacizarea cunoașterii, și într-o parte, și în cealaltă. Iată cîteva aspecte metodologice: 1. Adevărul gol-goluț este
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pare acumularea acestor date și mai ales sintetizarea lor, în așa fel încît cercetarea să nu pară limitată la aspectul pur etnografic, folcloristic, literar, istorist, etc. Toate pot fi cuprinse într-o sinteză superioară, reprezentînd „esența”, chipul de profunzime al poemei, cel pe care îl caută, cu vagi presupoziții, fiecare cercetător în parte. 2. Nu este suficient să gîndim în spiritul interdisciplinarității, pentru a ne asigura de înțelegerea „deschisă” asupra poemei. Aceasta riscă oricînd să devină o operație mecanică, de simplă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
într-o sinteză superioară, reprezentînd „esența”, chipul de profunzime al poemei, cel pe care îl caută, cu vagi presupoziții, fiecare cercetător în parte. 2. Nu este suficient să gîndim în spiritul interdisciplinarității, pentru a ne asigura de înțelegerea „deschisă” asupra poemei. Aceasta riscă oricînd să devină o operație mecanică, de simplă alăturare și nu de coordonare; de multiplicare și nu de sintetizare. Pornesc de la următoarea teză: Miorița, se pare, a devenit, în evoluția ei istorică, un sistem de texte integrate și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a ostașului) și se universalizează: mama ce-și caută fiul pierdut în urma unei întîmplări năprasnice. Suntem în măsură să definim Miorița în două moduri. Este vorba de un mod istorico-structural: sistem de texte integrate și transparente și de altul tipologic, poemă ce se caracterizează printr-o imposibilă și paradoxală îmbinare de genuri. Acestora li se poate adăuga încă o încercare de definire, dictată de statutul oralității și de mentalul colectiv: Miorița este o capodoperă ce realizează în imagini sensibile și dramatice
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nici o îngrădire. Poate nici o „epopee” din lume nu s-a bucurat de un asemenea statut prestigios în oralitate: de a modela întreaga etnie și de a continua să viețuiască în mod real, ca manifestare poetică mereu actualizată. Tocmai de aceea poema nu se reduce la descrierea etnografică, a păstoritului și nici la un asasinat aventurier, cum și-a închipuit G. Călinescu, deși i se găsește locul printre „miturile fundamentale”. Mediul agro-păstoresc reprezintă doar cadrul „fizic” al unei problematici complexe, după cum Shakespeare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
care țin de tehnica limbajului în asociere cu parcursul suitor al gîndirii, așa cum se întîmplă în orice domeniu al artei, indiferent de oralitate sau de cultura alfabetă, savantă. Problematica ce interesează înainte de toate privește tipul de metafizică la care aspiră poema românească. Orice moarte presupune o metafizică, în măsura în care este și „experimentată”, pe o treaptă culturală distinctă. Înălțarea în cultură este însoțită de diferențieri calitative, de substanță în ideologia morții. Se cunosc cazuri în care reperele fundamentale: integrarea în cosmicitate, iluzia întîlnirii
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
analiza, cu acuratețe, a paradigmelor timpului mioritic („Dac-o fi să mor”, „Frate, cum îți vrei moartea?”), continuînd cu „testamentele”, „metaforele”, „cîntarea orfică” din unele Miorițe (ca post-scriptum al „blîndei liniști”), restaurarea conceptului blagian de „spațiu mioritic” (pe motiv că poema nu este doar un singur text în variante, ci o pluralitate larg diseminată și intens trăită). Multe alte aspecte sunt de reținut, de pildă, redescoperirea mitului zalmoxian, tipologiile feminine, ideea că Miorița, ca Text, reprezintă o operă de patrimoniu. În
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tip Caraman, în favoarea comparatismului mitologic. Prevăd că se va întîlni cu marile mitologii ale morții, din cele mai vechi timpuri și atunci se va putea spune cu mai multă convingere ce este autohton și, totodată, universal, în „cea mai frumoasă poemă păstorească din lume”. 2. Traduceri Românilor li se alătură multe personalități străine, europene și nu numai, care recunosc deschis, cu entuziasm statutul de capodoperă al Mioriței; de la Jules Michelet la Leo Spitzer, de la Wilhelm von Kotzebue și Carmen Sylva la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
europene și nu numai, care recunosc deschis, cu entuziasm statutul de capodoperă al Mioriței; de la Jules Michelet la Leo Spitzer, de la Wilhelm von Kotzebue și Carmen Sylva la Rafael Alberti și Jean Rousselot. Din deceniu în deceniu, fără întrerupere, celebra poemă a trezit admiratori pînă astăzi. Așadar, istorici, lingviști, folcloriști, esteticieni, culturologi, poeți, dar și diplomați, conți, regine. Este cea mai cunoscută și apreciată creație românească peste hotare. Stau mărturie numeroasele studii savante consacrate poemei, ca și numărul impresionant de traduceri
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
deceniu în deceniu, fără întrerupere, celebra poemă a trezit admiratori pînă astăzi. Așadar, istorici, lingviști, folcloriști, esteticieni, culturologi, poeți, dar și diplomați, conți, regine. Este cea mai cunoscută și apreciată creație românească peste hotare. Stau mărturie numeroasele studii savante consacrate poemei, ca și numărul impresionant de traduceri în limbile de mare circulație și de pe întinsul mai tuturor meridianelor. Astfel, Miorița cunoaște o intensă răspîndire mondială, nu numai în patria ei carpato-dunăreană. Notă: Traducerile care urmează au fost selectate din corpus-ul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
răsăritul. Înaintea neantului, acela care ne construiește parcursul, cel de mai târziu, desigur, nu avem decât un sentiment: iubirea. Cel care o prinde, măcar de ultimul deget, o trăiește... Cel care nu o prinde, o dorește... Aceasta am învățat din poema Vasilicăi Ilie, și aceasta să rămâie pentru sufletul iubitoriu de poemă. Într-un final de carte (obiect rar, în vremea noastră și finalul, dar și cartea) Vasilica Ilie ne propune felul în care trebuie să ne punem întrebări. Aparent narativă
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
târziu, desigur, nu avem decât un sentiment: iubirea. Cel care o prinde, măcar de ultimul deget, o trăiește... Cel care nu o prinde, o dorește... Aceasta am învățat din poema Vasilicăi Ilie, și aceasta să rămâie pentru sufletul iubitoriu de poemă. Într-un final de carte (obiect rar, în vremea noastră și finalul, dar și cartea) Vasilica Ilie ne propune felul în care trebuie să ne punem întrebări. Aparent narativă, până la explicativ, cartea aceasta pune întrebări. Cartea aceasta are un timp
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
mormânt. Da da! În viața-mi tristă tu treci cu-a tale stele Albastre și în sboru-ți tu murmuri surâzând... E-amor? copilărie?... Sunt versurile mele Ce-ocupă a ta minte de murmurezi visînd? Surîzi!... Nu plânge numai la finele poemei C-o arfă pe-un mormânt. Ah! de-aș muri... tu, înger, fără să știi v-odată Că te-a iubit acela, ce zace în pământ, C-un rai întreg de visuri, cerimea înstelată De cugetări înalte cu dînsu-i îngropată
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ignorată, este camuflată la exterior de o vestimentație tip "dandy", de un convenționalism ilar: Ați observat vreodată ce bine îmi vine haina și cum știu să port pantalonii? Dar cravatele mele? Fularul meu, aruncat cu neglijență împrejurul gâtului, e o poemă japoneză". Dar partea cea mai savuroasă este lăsată de Arghezi la final, unde avem parte de un veritabil festin al grotescului ideologic, o dimensiune abstractă, care întregește splendid portretul moral al personajului cu aspirații politice. După ce se auto-prezintă în toată
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ungurească și turcească” (p. 212). Prin ceața densă lăsată pe istorie, străbat cu greu câteva crâmpeie de adevăr: a) Cuvântul ungur nu este la origine nume etnic pentru o populație ugro-finică, el exista chiar înainte de Atila: o glosă marginală la Poema Polonă face precizarea: „Decebal, rege unguresc” (p. 391); „Țara Ungurească” este totuna cu „Țara Panoniei” (p. 392) și cu Muntenia (p. 326); însuși Costin vorbește, pentru epoca ulterioară venirii în Panonia a unui grup de populație ugro finică, de unguri
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Își păstrează toate efectele terapeutice. Mâna caldă a colegei tale de bancă, Stela Dumitrescu, te atinge firav după ce Îți strecoară discret ceva În carnetul de note. Îți vezi imperturbabil de teză. „ Pe stradă urle viața și moartea / Și plângă poeții poema lor vană / Știu / Dar foamea grozavă nu-i glumă, nu-i vis / Plumb, și furtună, pustiu / Finis / Istoria contemporană / E timpul... toți nervii mă dor / o vino odată, măreț viitor”. Tu scrii că poetul a intenționat În această poezie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
carnetul de note fotografia ei pe care scrie: nu uita originalul, tocmai azi te-au terfelit prin mizerie, fără să scoți un cuvânt, fără să poți riposta, fără să te aperi măcar. Peste noapte va ninge și albul ca o poemă finală va acoperi această lume de noroi. Anul internațional al soarelui, cum a fost decretat de Națiunile Unite, se Încheie, Crăciunul se apropie și ultimul gând Înainte de a adormi Își Înfige cangea Într-un fel de soare din care curge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
poet cordobez, Începând să desfășoare o intensă activitate de redescoperire a vieții și operei lui Góngora. Groussac, Paul. Unul dintre primii poeți (1848-1929) parnasieni argentinieni, autor de povestiri și romane. Ca și Borges, marele său admirator, care Îl evocă În Poema de los dones (Poemul darurilor), a fost orb și director al Bibliotecii Naționale (1896-l898). Guano. Fertilizant natural, organic, foarte bogat În acid fosforic și azot, obținut din excremente, cadavre și resturi de pene ale unor păsări marine (În special cormorani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
creează; celelalte clipe cad ca frunzele toamna, după ce ele au făcut peste vară să crească lăstarul înflorit al clipei unice de care vorbim. Pentru principesa Bibescu, această clipă este debutul componistic al lui George Enescu, la Paris, în 1898, cu Poema română." (p. 15). Din păcate, memoria posterității s-a dovedit ingrată cu numele pianistei. Elena Bibescu a fost uitată aproape de tot, la ștergerea amintirii sale contribuind și amănuntul vitreg că de pe urma ei nu a rămas nici o înregistrare: "Nu există discuri
Pianista princiară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8671_a_9996]
-
Ed. La oveja negra, 1983. Aristóteles, Poética, Caracas, Universidad Central de Venezuela, 1982. Banfi, Antonio, Declaración a la poesía [Declarație poeziei], în Filosofía del arte [Filosofia artei], La Habana, Ediciones Icaic, 1967. Baumgarten, Alexander Gottlieb, Reflexiones filosóficas en torno al poema [Reflecții filosofice despre poem]; în A. G. Baumgarten y otros, Belleza y verdad. Sobre la estética entre la Ilustración y el Romanticismo [Frumusețe și adevăr. Estetică între Iluminism și Romantism], Barcelona, Albă Ed., 1999. Blaga, Lucian, Geneză metaforei și sensul culturii
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]