2,516 matches
-
a viciului. Primul paradis nu m-a putut îndura. Am fost alungată ca să semănăn dezbinarea pe pămînt, să domnesc asupra patului supușilor mei. Soartă a celor ce cunosc și zeiță a două nopți. Unirea dintre somn și veghe. Eu fetusul poet, pierzîndu- mă mi-am cîștigat viața. Mă întorc din exil ca să fiu soția celor șapte zile și cenușa de mîine. Sînt leoaica seducătoare și mă întorc ca să acopăr de rușine pe cele supuse și ca să domnesc pe pămînt. Mă întorc
Joumana Haddad - Întoarcerea lui Lilith (fragmente) () [Corola-journal/Journalistic/5584_a_6909]
-
Cărtărescu,/ arca lui Manolescu -/ Cistelecan nu s-ar fi ars,/ ci ar fi aprins molcom, ardelenește,/ o țigară Gauloises Blondes/ de la vâlvătaie)” (p. 7). În celelalte pagini (o sută opt cu toatele) denundând, cum singură spune, acest nucleu, Crista Bilciu devine poetă. În sfârșit, un challanger este George Nechita (n. 1974). Descoperit de Svetlana Cârstean și publicat de aceeași Svetlana Cârstean în colecția pe care o coordonează la Editura Pandora M, Nechita e practic un necunoscut care descoperă poezia pe cont propriu
Patru debuturi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5074_a_6399]
-
companie sunt plecate la serviciu./ Fotografiile cu țărmuri însorite s-au ocupat noaptea cu studiul/ Vedelor, dar/ spre dimineață au trecut în cealaltă dimensiune.” Ce altceva e aceasta, dacă nu poezie? Și ce altceva sunt cei patru debutanți dacă nu poeți? Cu câte o singură carte fiecare, dar poeți.
Patru debuturi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5074_a_6399]
-
La ceasul ce aduce a octavă Pe-un portativ cu lacăte la toate liniile Și cheie cu încheieturile oxidate Și crestături Care niciunde nu se potrivesc Doar còpii De fiecare dată una lipsă Și Prezentare și traducere de Victor Ivanovici (Poeții greci au citit la întîlnirea de la Salonic cu poeții români participanți la turnirul poetic „Cununa de lauri de la Muntele Olimp”, septembrie 2011)
Poeți contemporani din Salonic by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/5085_a_6410]
-
--- Prozatoare, poetă, eseistă, editoare și traducătoare, scriitoarea germană Dagmar Dusil s-a născut la Sibiu și s-a stabilit de o viață în țara de demult originară. Este autoarea unor volume de proză foarte speciale, care s-au bucurat de un deosebit
Miniaturi sibiene () [Corola-journal/Journalistic/5086_a_6411]
-
literatura contemporană” (Șerban Cioculescu). Grupajul se încheie cu o tabletă de Sașa Pană, intitulată „Neuitatul februarie”, după ce începuse, în pagina 1, cu o tabletă în care Tudor Arghezi vorbea despre Uniunea Sovietică și „persoana profetică a lui Lenin”. De la bătrînul poet, la fostul avangardist - căruia i se speculează înclinațiile de stînga - , trecînd prin tinerii și mai puțin tinerii critici cu opinii altfel curajoase, toată lumea trebuie să răspundă apelului. E un fel de datorie și, poate, de penitență. Fiecare se achită cum
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5090_a_6415]
-
liberă, a existat un număr destul de mare de invitații, adresate unor personalități culturale (din afara literaturii), dar și politice. În cea mai mare parte, neonorate. Cât despre oficialități, ele au fost sublime, dar au lipsit cu desăvârșire. Îmi rămâne să mulțumesc poeților care au răspuns invitației de a citi, unii veniți de departe, lui Ion Caramitru, pentru că ne-a transmis ceva din dragostea lui pentru poezia lui Nichita și Sorescu, colegilor mei Gabriel Chifu și un cristian, pentru ideea Galei și pentru
Gala poeziei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5091_a_6416]
-
te-te, auzi,/ bâlbâiește-te, ți se comandă./ Altfel nu vei sfârși niciodată mazurca./ Niciodată nu-l vei ucide pe motan. Mat.” (pp. 75-76) Sigur că această atitudine, complet străină de tentațiile adamismului, va fi având și o explicație politică. Tinerii poeți de la Cenaclul de Luni trăiau, totuși, în mijlocul anilor celor mai negri ai regimului Ceaușescu. În acest sens trebuie înțelese, măcar parțial, accesele de balbuție din versurile de mai sus sau filipicele lui Alexandru Mușina, din teribilul Budila Express.) N-aș
Sfidarea retoricii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5483_a_6808]
-
pedale de pian, pentru ca apoi să clocotească reverberându-se în jurul speranței firave pe care gândul o trezise din somnul ei adânc.” (Ibidem, p. 215) Frumusețea unui tânăr trecând pe străzile orașului mediteranean, iarăși, îi aduce aminte unui alt personaj de versurile poetului grec: „Vedeam în el personajul din Seleukeia, în jurul căruia și-a țesut Kavafis poemul.” (Clea, p.83) E vorba de poemul „Unul dintre zeii lor”, transpus de L. Durrell în engleză: „Plimbându-mă prin piața din Seleukeia/ În ceas de
Centenar Lawrence Durrell by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4513_a_5838]
-
vadă că mari șansonetiști erau interesați de poezia lui. Cu mult înainte ca Brassens să impună publicului larg șansonetele sale pe versurile unui poet deja celebru, alții, precum Georges Auric, Francis Poulenc sau Elsa Barraine, l-au popularizat pe tânărul poet. Cel dintâi a fost compozitorul de origine română, Joseph Kosma, care, înainte de război, a transformat un poem al lui Aragon într-un fel de oratoriu. „Muzica m-a învățat multe despre poemele mele”, recunoștea Aragon în aceleași interviuri scoase astăzi
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4536_a_5861]
-
îndemnuri și intervenții privitoare la urmașii unora dintre confraț ii lor. Ultimul document ce se publică aici se constituie, de fapt, într-un fermecător discurs prilejuit de împlinirea a 80 de ani de existență. * [București], 9 februar[ie] 1956 Iubite poete Beniuc, În timpul ultimei ședințe de la Academie, am avut plăcerea să aud pomenindu-se de câteva ori numele lui George Mihail Zamfirescu 4, un talent literar concret. S-au împlinit 16 ani de la moartea acestui uitat. Editura de Stat pentru Literatură
Însemnări despre epistolograful Tudor Arghez by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4474_a_5799]
-
lui Perpessicius Acordarea premiului de literatură „Carol II” pentru acest an d[omnu]lui Perpessicius este cea mai dreaptă recompensă cuvenită unui om de litere. D[omnul] Perpessicius este astăzi una din cele mai amplu realizate figuri ale scrisului românesc. Poet și critic, d[omnia]sa a știut, prin munca asiduă dublată de o pătrundere a spiritului de o rară putere, să cucerească o poziție intelectuală pe care nimic n-o mai poate măcina. Cultura sa vastă îi dă o perspectivă
Întregiri la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4711_a_6036]
-
Zaica à l’anglaise). În ce privește intențiile ascunse ale compoziției, adevărul rămâne imposibil de stabilit. Oricum, faptul privește în prea mică măsură poezia generației optzeci. Important nu este dacă melodia conținea sau nu un astfel de mesaj disimulat, ci dacă tinerii poeți de la Cenaclul de Luni (și în speță Florin Iaru) aveau știință despre aceste polemici, cu totul inavuabile pe atunci în spațiul autohton. A presupune că da, așa cum procedează eseistul Andrei Oișteanu în studiul pe care îl dedică problematicii narcoticelor în
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
antice decât de Cicero sau de Clement din Alexandria, doi dintre cei care s-au referit la Democrit. Numele filozofului nu-i va fi spus prea multe. Sau în tot cazul, l-a găsit mai puțin relevant decât pe al poetului nevăzător care spune, la curtea lui Alcinou, povestea lui Ulise. Ceea ce pentru Ion Mureșan e o referință curentă, pentru Eugen Simion (și nu numai pentru el) e un fapt oarecum exotic. E, probabil, motivul pentru care comentatorii poeziei acestuia au
Cu cărțile la vedere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3443_a_4768]
-
dimensiuni și limite”, iar literatura - de „zonele interzise”: mahalalele, lumea interlopă, alienații mintal ș.cl. Singurul dezacord pe care-l am în legătură cu acest volum excelent vizează capitolul despre Geo Bogza (taxat dur pentru oportunismul rescrierilor de după 1947), a cărui arestare ca poet pornograf după reportajele antifranchiste despre Spania are un substrat politic cert. Nu cred că broșura sa ulterioară despre Stelian Popescu - cel mai mare negustor de pornografie din România, ar constitui o bizară „trezire a vînei morale” și o autojustificare slabă
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
și de istoria filosofiei, opera lui Caragiale, pe care atunci l-am descoperit în grandoarea inteligenței lui, opera lui Eugen Ionescu ș.a.” (p. 9). Intervalul evocat este exact acela în care autoarea s-a făcut remarcată în primul rând ca poetă. Membră a selectului club din jurul revistei „Echinox,” alături de congeneri ca Petru Romoșan, Emil Hurezeanu sau Ion Mureșan, ea debuta chiar în 1981 cu un volum, Aduceți verbele, entuziast primit de critică (prima cronică fiind semnată chiar de Nicolae Manolescu). Avea
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
ținta unor atacuri furibunde. Cum, adică, să spună ei despre țărișoara noastră asemenea oribile lucruri?! Caragiale a avut și el parte de reproșuri similare, atât în epoca în care a trăit, cât și la mijlocul anilor 1930, când un critic și poet l-a învinuit de... fanariotism moral. Irlandezii l-au urât pe Joyce la fel de tare ca englezii pe Amis și au refuzat până nu de mult să-i publice cărțile, ba chiar, decenii bune după moartea scriitorului, să accepte în librării
Interviu cu Martin Amis () [Corola-journal/Journalistic/3521_a_4846]
-
uriaș decalaj între „clopotnițe” și... clopoței! ș„Și clinchet de clopoței, pierdut în uitare” (S. C.) - „Sub dangătele clopotnițelor depărtate” (A. Ahmatova).ț Lipsit de adecvată cultură generală, „traducătorul” gafează până și în nota biobibliografică pe care o dă despre marea poetă, zicând că: „Anna Ahmatova a primit în anul 1964 Premiul Internațional de Poezie «Etno- Taormina»”... Păi, temerarule glosator, numele premiului în cauză nu se trage de la... „etno”, ci de la... vulcanul Etna de pe insula Sicilia! Deci, e „Etna- Taormina”! Mă rezum
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
Etna de pe insula Sicilia! Deci, e „Etna- Taormina”! Mă rezum doar la atât, gândindumă cu tristețe la câte năzdrăvănii ar putea fi pescuite din celelalte traduceri ale dlui S. C. - proza satirică rusă și versiunea românească a poemelor lui Robert Rojdestvenski, poet deloc ușor de tradus... În genere, Anna Ahmatova nu prea are noroc cu traducerile-i românești. Acum un timp, mi se propusese „să apăr” o colegă, mai bine zis - să-i îndreptățesc textele traduse, pe care cineva i le analizase
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
oarecum recunoscuți ca „buni” din literatura rusă în anumite cazuri dovedesc o elementară necunoaștere a subtilităților limbii din care românizează. În noiembrie 2012, la Târgul Internațional de Carte „Gaudeamus”, a fost propusă și o plachetă intitulată „Lecturi de poezie ale poeților ruși” - Maxim Amelin, Marina Borodițkaia și Anna Zolotariova, din a căror creație tradusese dna A. O. care, a fost trist să constat, uneori o dă serios în bară. S-o luăm pe rând cu exemplele. Într-un poem, Maxim Amelin
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
și alții), panoramări de o excepțională fidelitate (Flashback 1985... rămâne, până astăzi, cea mai serioasă carte despre „noul val”) și chiar o serie de addenda relaxate, relativiste și afectuoase (cel mai surprinzător capitol de acolo fiind cel în care Lefter, poet el însuși, „parodiază” amical poemele-etalon ale colegilor săi de la Cenaclul de Luni). Ceva mai subiectivă (dar făcând parte din întregul schițat mai sus) este recenta Prietenii din povestea literaturii. Nu întâmplător, venind să confirme perspectiva de care vorbeam, câteva texte
Dicțiune și afecțiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3528_a_4853]
-
devenită, apoi, Editura Minerva. 4. Din motive ușor de înțeles traducerea cărții lui Platon, Republica, nu a mai putut să apară. 5. Ștefan Milcu, personalitate plurivalentă a științei românești. Profesor universitar și membru al Academiei Române din 1948. 6. Lucia Negoiță-Chirilă, poetă, eseistă și una dintre cele mai bune și mai inspirate jurnaliste din Radio și Televiziunea Română. La Televiziunea Română a funcționat neîntrerupt în anii 1981-2004. Cu toate diligențele pe care le depune, Constantin Noica refuză să apară într-o emisiune televizată. 7
Constantin Noica și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6122_a_7447]
-
Nu mai e vorba de corzi sentimentale, de figuri ale cochetăriei, ci de asumarea unei condiții somatice, a unei fiziologii specifice. Vechea feminitate prezenta un complex față de autoritarismul, decizia, poza prestantă a masculinului, retrăgînduse într-un gineceu afectiv. Acum, femeia poetă poate păși cu siguranță pe un culoar propriu, avînd un simțămînt de independență a vitalității ce-i aparține. Calea a fost deschisă la noi de Maria Banuș, cu Țara fetelor, jurnal al ebuliției emoțional-senzuale juvenile, căpătînd în zilele noastre o
Un culoar propriu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3733_a_5058]
-
în bibliologie. 6. Marin Bucur - Emil Turdeanu (11 noiembrie 1911, Șibot - Hunedoara) în Istoriografie literară românească de la origini până la G. Călinescu. București, Editura Minerva, 1973, p. 434- 437. (Istoria literară veche la apogeu). 7. Victoria Ana Tăușan (n. 1937, Borod), poetă, eseistă, traducătoare și memorialistă. Autoarea câtorva cărți de referință. 8. Aprecierea se referă la Revista de Istorie și Teorie Literară, 39, nr. 3-4, 1991, care s-a constituit într-un număr omagial. Marin Bucur publică articolul - Contribuția lui Emil Turdeanu
Câteva însemnări despre Emil Turdeanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5540_a_6865]
-
era elev la Liceul „Spiru Haret“ din București. De asemenea, e necesar să precizez că fiecare epistola scrisă și trimisă de istoricul literar Dinu Pillat se constituie, în chip absolut, intr-o pozitie bibliografica, ceea ce e și cazul celor trimise poeților Lucian Blaga și Petre Păscu. * [București], 23 noiembrie 1954 Stimate domnule Blaga, În decursul ultimului an, ca un mic exercițiu critic, mi-am propus să fac pentru modernismul românesc ceea ce a întreprins Marcel Raymond 2 pentru acel francez, în cunoscutul
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]