908 matches
-
spun că nu era tocmai ușoară, prietene neliniștit... - Oricât de săracă era considerată mănăstirea Dancu, totuși își permitea să mai cumpere câte ceva. Una din cumpărături este cea făcută de egumenul Ieremia la 28 nov. 1707 (7216),când a cumpărat „optu pogoane de viie cu cramă gata, și cu casă, și cu șură gata, cu totul îngrădit, și cu vasele viilor...și unde iaste crama cu case cu tot să fac peste 9 pogoane.” Vânzătorii au fost Toader Bâtcă și soția lui
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
28 nov. 1707 (7216),când a cumpărat „optu pogoane de viie cu cramă gata, și cu casă, și cu șură gata, cu totul îngrădit, și cu vasele viilor...și unde iaste crama cu case cu tot să fac peste 9 pogoane.” Vânzătorii au fost Toader Bâtcă și soția lui Safta. Spuneai, mărite Spirit, că la 27 martie 1755 (7263) Matei Ghica voievod a hotărât ca sătenii aflați pe moșiile mănăstirii Dancu erau obligați să lucreze pentru mănăstire 12 zile pe an
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
purure să aibă a scuti o sută și cindzăci oi...doodzăci și cinci de vite: vaci, boi, cai, iepe. Așijdere și la vremea vădrăritului să aibă a scuti trei sute vedri vin, și la vreme pogonăritului să aibă a scuti patru pogoane de vie...Așijdere, și pentru zece oameni streini ce ș-or găsi fără bir...să fie scutiți...ce să fie numai pentru poslușnia sfintei mănăstiri...Si pentru a gusta mila ce am făcut...cu aceasta sfântă mănăstire dator să fie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
La 21 Iulie drum la Bencovo, pentru rechiziție, cu sublocotenentul Marinescu. Conversație cu locuitorii despre politica externă și despre stările de lucruri locale. Satul mic, numai de 40 de case, are vreo 3000 de decari, afară de pădure. (3 decari la pogon aproximativ). Dări cătră stat: 6 lei drumuri, 2-3 lei funciar la decar, și mică dare pentru școală. În cătun este școală. Unii bătrâni de 80 de ani; unul chiar între alții, regretau stăpânirea Turcului când armată nu făceau Bulgarii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
anii 1950, sau tăbăcitul pieilor din care multă vreme s-au câșigat bani frumoși și pe care pe alocurea, îl mai aflăm și astăzi. CAPITOLUL XIII Agricultura Motto: Nu pentru-o lopată de rumenă pâine, Nu pentru pătule, nu pentru pogoane, Ci pentru văzduhul tău liber de mâine Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane! Radu Gyr (pentru aceste versuri, poetul a fost acuzat de incitare la răscoală și condamnat la moarte de un tribunal comunist) Dar în pofida faptului că oamenii satului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Între ele, nici un drum, nici o cărare, nici o separație. Sate lungi, vechi, cu livezi de meri. De mirare că nu s-au împărțit și ele după pohta ce a pohtit-o fiecare inițiator privat, ca să arate ca un cioarece peticit: două pogoane de cânepă, unul de sfeclă, grâu cu maci, iarăși mere, porumb de mături. Unele curți erau prospere: case cu nouă-douăsprezece camere. Foarte rar cu băi și canalizare. În toată România, în zona rurală doar 8% dintre gospodării s-au contaminat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
liceale, fusese secretarul lui Carol, în exil, adus de Manoilescu. Pe tatăl său îl făcuse deja comandantul jandarmeriei, dintr-un șters colonel de la cercul de recrutare din Constanța. Campania electorală se anunța tumultoasă. Garda de Fier fîlfîia lozinca omul și pogonul -, încercînd să speculeze setea țăranilor de pămînt. Nicolae Titulescu cerea guvernului dizolvarea gărzii, susținînd că străinătatea socotește mișcarea legionară dăunătoare prestigiului nostru de Stat, și amenința cu demisia. Duca nu era convins de această necesitate. Înainte de a lua o hotărîre
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
în România. Cu ajutorul financiar substanțial al Germaniei naziste 1, s-a încercat unificarea într-o singură organizație, sub forma unei mișcări populare, a tuturor acestor formațiuni, folosindu-se lozinci populiste ca „asigurarea dreptului la muncă și la odihnă”, „omul și pogonul”, iar pentru atragerea intelectualilor tineri, lozinci xenofobe, cu predilecție antisemite. „Garda de fier”, de mai multe ori dizolvată, dar care acționa sub numele de Partidul „Totul pentru țară” și-a recrutat aderenți, în special în școli și universități. În timp ce băieții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
dreptului de revizuire a unor clauze teritoriale din Tratatul de la Trianon, interpretare inexactă împotriva căreia s-a înscris în fals, Millerand asigurînd-mă că în mintea sa nu era vorba decît de acele rectificări care, în urma unor anchete locale, priveau cîteva pogoane de pămînt arabil de pe marginea frontierei, luate de la unele sate rămase în Ungaria. Dar răul era deja făcut, și această scrisoare nefericită fu un izvor de necazuri. Per total, România manevra pe un excelent teren, iar noi găseam pretutindeni o
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a Ilinca au cumpărat ulterior întreaga moșie Plăvălar 42. Alături de moșiile Rus și Plăvălar, în rândul proprietăților funciare deținute de soții Vasile și Ilinca Balș s-au mai aflat și satele Poieni, Băzacii, Mănăstioara și Corni, din ținutul Suceava, două pogoane de vie la Bănceni, ținutul Hârlău, și alte patru pogoane de vie la Crucea, în ținutul Putna, după cum rezultă dintr-un act de împărțeală din 181243. După 1774, din aceste proprietăți, moșiile Rus, Plăvălar, Băzacii, Mănăstioara și Poienile au rămas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
moșiile Rus și Plăvălar, în rândul proprietăților funciare deținute de soții Vasile și Ilinca Balș s-au mai aflat și satele Poieni, Băzacii, Mănăstioara și Corni, din ținutul Suceava, două pogoane de vie la Bănceni, ținutul Hârlău, și alte patru pogoane de vie la Crucea, în ținutul Putna, după cum rezultă dintr-un act de împărțeală din 181243. După 1774, din aceste proprietăți, moșiile Rus, Plăvălar, Băzacii, Mănăstioara și Poienile au rămas cuprinse în granițele Bucovinei. Printr-o serie de acte succesorale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
nouă împărțire între frați a moștenirii rămase de la părinți, consemna, în anul 1812, că Vasile stăpânea câte o pătrime din moșiile din Bucovina și tot atâta din moșia Corni, ținutul Suceava, la care se adăuga partea sa din cele 2 pogoane de vie din ținutul Hârlău, ca și din cele 6 pogane de vie din ținutul Putna 285. Din motive pe care nu le cunoaștem, consilierul gubernial Balș a renunțat în același an la administrarea părților sale de moșie, vânzându-le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
o margine de groapă, Bietul taică-tău m-așteaptă... Tu odorul mamei-n urmă Să te-aduni cu frații-acasă Și să-mparți agoniseala De pe urma mea rămasă: Lui Codrin să-i dai pământul De la Moară, și cu via; Vaca, și-un pogon din Luncă, Lui Mitruș să-i lași zăvoiul De răchiți, dintre pâraie Carul, boii și cu plugul Să le lași lui Nicolaie. Iar tu, ca mai cu stare Decât frații ziși pe nume, Să iei casa-n care, maică, Ți-
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
prin apă. Tata zicea că „la transportatul recoltei acasă munca se tripla iar risipa era, de multe ori, mai mare decât jumătate din recolta adunată de pe ogor”. Trebuie spus că părinții mei au obținut de la părinții lor, prin căsătorie, trei pogoane de pământ arabil pe malul stâng al râului Buzău, dar prin împroprietărirea de după război, au primit nouă hectare pe malul drept al râului care nu avea nici un pod, trecerea la pământul dat prin împroprietărire fiind o grea problemă pentru
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
sau trei ore pe noapte. Mutat „La trei vânturi” tata a construit o casă mare, a crescut oi multe, avea vaci, boi, iar la căruță avea două iepe care făceau în fiecare an câte un mânz. Avea tata aproape două pogoane de vie pe rod, plantată numai de el. Cu toate acestea, iarna, tata avea mai mult timp liber, ba uneori chiar se plictisea. În astfel de momente, ieșea la drum în fața casei și invita câte un trecător în casă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
fi rămas cu el la plug, să fi rămas la coasă”, cum zicea Octavian Goga. În vara anului 1943, după ce am absolvit seminarul, tata a vrut să mă căsătorească cu o fată din Râmnicelu, care avea ca zestre 30 de pogoane de pământ arabil. Gândea tata că mă voi îmbogăți, că mă voi preoți și voi scăpa de război. Mi se părea o lașitate ceea ce-mi propunea tata. Am refuzat categoric, n-am aceptat nici un fel de comentarii. Am zis
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
făcea vânt cu picioarele și cânta: „mamă dragă astă noapte am avut un vis frumos” și cântând adormeau amândoi. Când Titi era mic, poate de un an și jumătate, tata s-a prins să cumpere niște pământ. A găsit șapte pogoane de vânzare. Ca să poată achita suma convenită, a vândut toată recolta, vacile, oile, porcii, până și păsările. A rămas numai cu caii. Mama a vândut covoare din casă și hainele care se puteau vinde, care aveau preț. Am rămas toți
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
primară de băieți și una de fete, o stație de telegraf și de poștă. Pe lângă marile plantații de viță-de-vie, livezi, grădini de zarzavat, la pitorescul acestori locuri contribuie și pădurea de lângă Huși, cu o suprafață de 820 ha (1640 de pogoane). În anii următori, populația a început să scadă: în 1887 - 14.000 locuitori; în 1891 - 12.660 locuitori; în 1899 - 13.443 locuitori. Știm că în anul 1873 a fost un incendiu devastator chiar în inima orașului, când a ars
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la altceva, nici chiar la alt topor. Așa se spunea pe timpul dominației claselor avute și rupte de realitățile vieții sociale și naționale,când cei care-și dădeau viața pentru apărarea acestei țări, nu erau luați în seamă, pentru câte un pogon de pământ promis, se luptau cu toate hoardele păgâne invadatoare, ca să apere moșiile celor care trăiau pe alte meleaguri mai onorabile. Probabil domnilor politicieni "culți", vă afectează faptul că la această Casă a Poporului, au lucrat, din câte cunosc eu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
casei - însemna întreaga gospodărie ca și locul din vatră pe care se poate construi o gospodărie Vechi unități de măsură 1 palmă =0,235 m; 1 pas = 6 palme = 1,310 m 1 funie = 20 pași = 26,200 m 1 pogon = 1/2 ha = 5000 m2 1 prăjină moldovenească = 179 m2 1 ha = 56 prăjini = 10.000 m2 1 falce = 80 prăjini Gavril Bădăluță (1900-1970), Caliopia - Galafira plecată din Lunca în 1929 RĂSPUNS la chestionarul pentru stabilirea condițiilor istorice, economice și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vite și cotețe pentru celelalte animale precum și grădina, amândouă fiind cca. ha teren. La câmp, din partea tatii aveau tot cam ha pământ arabil, iar din partea mamii vreo 30 de prăjini. Au mai cumpărat cam 3 ha. pământ arabil și vreun pogon de pădure din moșia Gh. Sterian prin Obștea Sf. Treime. Pe lângă cultivarea pământului, părinții mei sau ocupat cu creșterea vitelor: vaci, cai și îndeosebi oi, etc. Copiii: Gavril, Catrina, Tasia, Gheorghe, Costică, Vasile (înfiat de Vasile Boca) și Rusanda. Eu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Legea rurală, propusă de guvernul M. Kogălniceanu. Această lege progresistă pornește tot de la numărul de animale existent în gospodăria țăranilor clăcași: Categoria de avere Moldova Muntenia 1. șăran cu 4 boi și o vacă 5 fălci și 40 prăjini 11 pogoane 7 ha. sau 48.760m2 (5 ha. și 5112m2) 2. șăran cu 2 boi și o vacă 4 fălci 7 pogoane și 19 prăjini 5 ha. și 7.300m2 3 ha. și 9.067m2 3. șăran fără vite 2 fălci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Categoria de avere Moldova Muntenia 1. șăran cu 4 boi și o vacă 5 fălci și 40 prăjini 11 pogoane 7 ha. sau 48.760m2 (5 ha. și 5112m2) 2. șăran cu 2 boi și o vacă 4 fălci 7 pogoane și 19 prăjini 5 ha. și 7.300m2 3 ha. și 9.067m2 3. șăran fără vite 2 fălci și 40 prăjini 4 pogoane și 19 prăjini 3 ha. și 5.7600m2 2 ha. și 3.179m2 S-au făcut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
760m2 (5 ha. și 5112m2) 2. șăran cu 2 boi și o vacă 4 fălci 7 pogoane și 19 prăjini 5 ha. și 7.300m2 3 ha. și 9.067m2 3. șăran fără vite 2 fălci și 40 prăjini 4 pogoane și 19 prăjini 3 ha. și 5.7600m2 2 ha. și 3.179m2 S-au făcut împroprietăriri în 5827 de sate clăcășești și în Ș.462 sate mixte, în care, alături de răzeși, existau și clăcași. împroprietărirea s-a făcut în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că se vor împroprietări mai întâi țăranii care au rămas neîmproprietăriți în 1864, cei care se aflau pe moșiile respective, dupăă care se vor împroprietări și țăranii din localitățile mai apropiate. Se prevedea să se dea fiecărui îndreptățit câte un pogon în vatra satului pentru casă și grădină și câte 10 pogoane în țarină. Cei care primeau pământ trebuiau să se mute, în termen de 2 ani, 152 în comuna în care se afla pământul, pe care nu aveau voie să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]