656 matches
-
așijderè și Bîrnova, lîngă Iași, care apoi au fîrșit-oă Dabijè-vodă, fără beséreci în multe locuri și beserică lui Sfetii loanŭ, iară aicea în orasŭ, de îmrnă-sa făcută. Mitropolitul Anastasie Crimca a murit în anul 1629, fiind înmormântat în pronaosul Bisericii "Pogorârea Sf. Duh", sub o lespede de piatră fără nicio inscripție. Neinscripționarea pietrei de mormânt este atribuită de unii autori vremurilor tulburi care explicau un asemenea gest de discreție. Domnitorul Miron Barnovschi-Movilă nu a reușit să termine lucrările la mănăstire. Astfel
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
componentelor artistice și realizarea de construcții noi pentru modernizarea infrastructurii conexe. Lucrările au fost efectuate de SC General Construct SA Suceava, după o documentație realizată de firma de consultanță SC Regional Consulting SRL Suceava, și au vizat următoarele aspecte: Biserica "Pogorârea Sf. Duh” este construită în formă de navă, fiind asemănătoare ca plan, dimensiuni și împărțirea spațiului interior cu unele biserici construite în secolul al XVI-lea. Totuși, ea se deosebește de acestea printr-o absidă poligonală în partea de vest
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
pictură în frescă de către zugravii popa Crăciun Mătieș, popa Ignat și Gligorie, formați în școala de pictură moldovenească tradițională. Numele lor este încrustat pe peretele altarului. Aceștia au adăugat și unele elemente decorative împrumutate din miniaturile manuscriselor muntenești. Pictura bisericii "Pogorârea Sf. Duh" se mai păstrează în prezent doar pe zidurile și bolțile naosului și altarului. Potrivit unor tradiții, au fost picturi și în pronaos și pridvor, ale căror urme se mai vedeau prin anii '60 ai secolului al XX-lea
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
de pe cruce etc. În calota turlei este reprezentat Iisus Pantocrator, iar în conca absidei altarului este Înălțarea. Ca și la alte biserici din Moldova, în pictura murală sunt vizibile și unele elemente de folclor, costume de epocă etc. Catapeteasma bisericii "Pogorârea Sf. Duh" provine de la Mănăstirea Solca și este confecționată din lemn de tisă, în stilul rococo central-european al timpului, fiind bogat sculptată și aurită. Ea este formată din cinci rânduri de icoane. Pe primul rând (cel mai de jos) sunt
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
Mântuitorul cu Luca și Cleopa, Maica Domnului cu Elisabeta, Petru salvat din valurile mării și o Minune săvârșită de Sfântul Nicolae. Al doilea rând conține patru icoane mari cu următoarele teme: Mântuitorul pe scaunul arhieresc, Maica Domnului Împărăteasă cu Pruncul, Pogorârea Sfântului Duh (icoana hramului) și Sfântul Nicolae. Pe ușile împărătești se află icoanele Bunei Vestiri și a celor patru evangheliști, iar pe cele diaconești sunt pictați Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil. Al treilea registru este format din icoanele celor 12
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
modeste. După construirea bisericii mari, terenul din jurul micului lăcaș de cult a fost transformat în cimitir. Ca urmare a vremurilor tulburi din primele decenii ale secolului al XVII-lea, în anul 1627 domnitorul Miron Barnovschi-Movilă (1626-1629, 1633) a înconjurat Biserica "Pogorârea Sf. Duh" cu ziduri de apărare masive și înalte. Mănăstirea a căpătat astfel aspectul unei fortărețe, având la colțuri patru turnuri de apărare (numite astfel: Barnovschi, al arhimandritului, Gherontie și Silvestru), iar la mijlocul laturii sudice un turn-clopotniță înalt, pe care
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
în limba slavonă cu stema Moldovei și cu următorul text: ""Din mila lui Dumnezeu Io Miron Barnovschi Movilă Voievod, Domnul Țării Moldovei, a făcut portalul acesta cu cinci pârguri și îngrăditura de zid în jurul sfintei mănăstiri Dragomirna unde este hramul Pogorârii Sfântului Duh, întru pomenirea mea și a părinților mei, cu binecuvântarea arhiepiscopului chir Anastasie Crimca, mitropolit al Sucevei, anul 7135 august 30"" (1627). Zidurile de incintă sunt construite din piatră brută de carieră, având o grosime de 1,7 metri
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
și urmat de patriarhul armean cu clerul lui și cu episcopul copților, mărșăluiesc în procesiune grandioasă și solemnă, și cântând imnuri, de trei ori în jurul Sfântului Mormânt.” Odată procesiunea încheiată, Patriarhul Ortodox al Ierusalimului sau alt arhiepiscop ortodox citește rugăciunea Pogorârii Sfintei Lumini, își dă jos robele și intră singur în mormânt. „Prelații armeni și copți rămân în anticameră, unde spun că ședea îngerul când s-a arătat femeii credincioase (Maria Magdalena) după învierea” lui Iisus. Atunci, adunarea cântă „Doamne miluiește
Lumina Sfântă () [Corola-website/Science/312127_a_313456]
-
vizita mătușile. Ca urmare a creșterii numărului de viețuitoare din mănăstire, bisericuța de lemn a devenit neîncăpătoare și s-a simțit nevoia unui lăcaș de cult mai mare. Între anii 1838-1843 a fost construită o biserică de zid, cu hramul "Pogorârea Sf. Duh", după planurile arhimandritului Veniamin Velișcu, prin osârdia stareței Agapia Curt. În anul 1878 s-a construit un turn-clopotniță la vest de biserica nouă. După desființarea schiturilor Balș, Unsa și Orășeni, călugărițele de acolo au fost transferate la Mănăstirea
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
și o seamă de personalități cum ar fi: Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, George Enescu ș.a. Biserica "Sf. Arhangheli" a ars în anul 1921, ea fiind restaurată în 1957. În perioada 1955-1957, pictorul arhimandrit Vartolomeu Dolhan (1912-1980) a restaurat pictura bisericii "Pogorârea Sf. Duh" și a pictat în frescă pereții interiori ai bisericii de lemn. Prin Decretul nr. 410/1959, Mănăstirea Agafton a fost desființată abuziv, maicile de aici fiind trimise pe la casele lor. În acea perioadă, aici viețuiau peste 300 călugărițe
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
din bârne groase de stejar. După transformarea Schitului Agafton în mănăstire de maici prin 1814, bisericuța de lemn a devenit neîncăpătoare pentru comunitatea monahală în creștere. Astfel, între anii 1838-1843 a fost construită o nouă biserică de zid, cu hramul "Pogorârea Sf. Duh". Noua biserică a devenit biserica principală a mănăstirii, bisericuța din lemn preluând funcția de biserică de cimitir. Aici se află și mormintele celor trei mătuși după mamă ale poetului Mihai Eminescu: Sofia, Fevronia și Olimpiada Iurașcu, ultima dintre
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
nou. În prezent, în această biserică se slujește numai de sărbătoarea hramului. În jurul bisericuței se află cimitirul monahal unde sunt înmormântați călugării de demult și călugărițele. La intrarea în curtea cimitirului se află și un turn clopotniță de lemn. Biserica "Pogorârea Sf. Duh" a fost construită între anii 1838-1843, ca urmare a faptului că vechea biserică de lemn devenise neîncăpătoare pe măsură ce obștea monahală de la Agafton a crescut numeric. Piatra sa de temelie a fost pusă la 1 iulie 1838. Deasupra ușii
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
asemănătoare celor de pe biserică. Lângă biserică se află mormântul arhiereului Chesarie Răzmeriță "Sinadon" (1798-1888), fost locotenent de Mitropolit al Moldovei (1860-1863). El a decedat la Mănăstirea Agafton la 19 august 1888, fiind înmormântat două zile mai târziu lângă zidul bisericii "Pogorârea Sf. Duh", la dorința sa. Slujba înmormântării a fost celebrată de arhiereul Dositei Botoșăneanul. În jurul mănăstirii Agafton există un adevărat sat călugăresc ca și la mănăstirile Văratec și Agapia. Casele mănăstirești de la Agafton au reprezentat, în majoritate, zestrea părintească a
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
Baal și ai Astarteei, îi provoacă la întrecere și îi învinge, cu ajutorul providenței. În zadar aceștia săriseră în jurul altarului zeului și își făcuseră cu săbiile și sulițele, după obiceiul străbun, tăieturi până la sânge în propriul trup. Niciunul nu reușise miracolul pogorârii focului din cer care să mistuiască vitele de sacrificiu ritual. A reușit numai Ilie, cu rugăciunile sale. El a convins poporul să-i masacreze pe preoții idolatri, tot după obiceiurile sângeroase ale epocii. Seceta încetă, dar Izabela, voind să-și
Ahab () [Corola-website/Science/312982_a_314311]
-
al pridvorului, în dreapta ușii de intrare în biserică, a fost pusă o pisanie în limba slavonă cu următorul cuprins: ""Binecinstitorul Domn Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit acest hram în numele Pogorârii Sfântului Duh, care s-a și început a se zidi în anul 7011 (=1503), luna aprilie, 27 zile și s-a sfârșit în anul 7012 (=1504), iar al domniei sale anul al patruzeci și optulea curgător, luna ..."". Inscripția nu a mai
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
consolidare ale turnului clopotniță. Lucrările de consolidare au fost efectuate la nivelul etajului 2, cu stâlpișori și centuri din beton armat, precum și planșeu din beton armat la cota +15,87 m. Lucrările efectuate au constat în consolidarea următoarelor elemente: Biserica "Pogorârea Sf. Duh" este situată în zona sud-estică a incintei medievale. Ea a fost construită din piatră brută de carieră (soclul), piatră cioplită (pereții) și cărămidă (bolțile). Pereții au grosime de 1,5 m, iar temelia are aproape 2 m. Edificiul
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
Deasupra ușii din gropniță care dă spre naos există următoarea inscripție în limba slavonă: ""Binecredinciosul și iubitorul de Hristos Io Petru Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Țării Moldovei, fiul bătrânului Ștefan Voievod, a zugrăvit și împodobit acest hram în numele Pogorârii Sfântului Duh, la mănăstirea de la Dobrovăț, la anul 703... luna ..."". Luna și anul nu se mai disting. Pictura a fost restaurată în perioada 1930-1936, fiind spălată de retușurile ulterioare și de praful și fumul depuse în ultimele sute de ani
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
monumentului etc.Este în curs de amenajare și o parcare pentru autocare.Alături de monumentala biserică, pe teritoriul comunei Fărcașa demne de amintit sunt: Biserica ortodoxă Nouă din Buzești cu hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” datată din anul 1992, Biserica “Pogorârea Sfântului Duh” din Fărcașa ctitorită în anul 1978, Biserica Romano-catolică cu hramul “Sfântul Nicolae” din Fărcașa, construită în secolul al XIV-lea, Biserica “Sfinții Arhangheli” din satul Sirbi ridicată în anul 1998, Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din satul Tămaia construită
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și datează din anul 1857. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice deși este reprezentativă pentru mijlocul secolului XIX. Biserica veche de lemn cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din parohia Mierța a fost construită în anul 1857 prin contribuția credincioșilor, la îndemnul preotului de atunci Gheorghe Meseșan. Anul a fost notat de preot pe fila uneia din cărțile de cult din patrimoniul parohiei. Lucrarea a fost
Biserica de lemn din Mierța () [Corola-website/Science/309779_a_311108]
-
disting cei 12 apostoli. Cel de-al treilea registru prezintă evenimente din viața Mântuitorului sau care au legătură cu acesta: Nașterea Marii, Ducerea în biserică, Nașterea lui Isus Hristos, Botezul Domnului, Bunavestire, Marama Domnului, Duminica Floriilor, Învierea lui Isus Hristos, Înâlțarea Domnului, Pogorârea Duhului Sfânt, Schimbarea la față sau Adormirea Maicii Domnului.
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
prezintă pe Isus Cristos stând pe tron. În registrul următor sunt redate evenimente importante din calendarul bisericesc: "Nașterea Precistei", "Aducerea în biserică", "Nașterea lui Isus", "Botezul Domnului", "Bunavestire", "Duminica Floriilor", "Învierea lui Hristos", "Înălțarea Domnului", "Icoana cea nefăcută de mână", "Pogorârea Duhului", "Schimbarea la față" și "Adormirea precistei".
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
îngeri, Profeții și Apostolii, iar la baza turlei, în pandantivi, se află chipurile celor patru evangheliști. În registrul de sus sunt reprezentate Patimile lui Iisus (Spălarea picioarelor, Împărțirea Veșmintelor, Drumul spre Golgota, Răstignirea, Coborârea de pe Cruce, Paza Mormântului, Înălțarea Domnului, Pogorârea Sfântului Duh ș.a.), începând dinspre peretele nordic. În partea inferioară a pereților naosului sunt reprezentați sfinții militari. Tabloul votiv a fost pictat pe partea dreaptă a naosului. La 24 iunie 1589 odată cu aducerea în biserică a moaștelor Sf. Ioan cel
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
, județul Cluj, este considerată monument istoric și are hramul "Pogorârea Duhului Sfânt". Conform inscripției de la intrare, a fost ridicată în anul 1763. Pisania din altar surprinde și anul în care ea a fost pictată, 1768. Construită din lemn de brad pe tălpi de stejar, cu fundament de piatră și acoperită
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
aici de parohie. Pe la anul 1700, se pomenește de un număr de 14 familii de credincioși de religie ortodoxă, care abia la 1723, au reușit să-și clădească din bârne de brad, pe tălpi de stejar, o bisericuță cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt”. Preot local nu aveau, ci erau deserviți de preoții din parohia vecină- Stolna. În turnul actualei bisericuțe, actlualmente monument istoric, se găsește un mic clopot inscripționat cu anul 1642, dând de înțeles că ar fi fost posibil să
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
că biserica nouă s-a făcut în anul în care a ars cea veche sau cel târziu un an după aceea, deci biserica ortodoxă trecută la catolicism a ars probabil în anul 1826 sau 1827. În această biserică, cu hramul Pogorârea Sfântului Duh, și-au făcut greco-catolicii slujbele până în 1948 și din 1992 încoace - cu precizarea că și între 1948 și 1992 s-a slujit în ea de către ortodocși. Biserica, puțin modificată azi, a fost construită în stil maramureșean, cu împărțirile
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]