9,079 matches
-
mare de oraș și prezintă o implicarea antropică mai redusă, reprezentată prin amenajarea unor trasee sau drumuri marcate către diferite obiective (cabane, puncte de belvedere, mânăstiri). Exemple în acest sens sunt: Pădurile Mogoșoaia și Cernica (în apropierea Bucureștilor), Tâmpa și Poiana Brașov (în apropierea Brașovului), Feleac (Cluj-Napoca), Bârnova (Iași) ș.a.. 2.4.2. Fauna Pelicani Ursul carpatin Cocoșul de munte Păstrăvul Fauna se impune prin varietate, densitate, estetică și, mai ales, prin valoarea sa științifică și cinegetică. Din punct de vedere
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
56 m), Șurdești, Ieud (cea mai veche, atestată documentar în anul 1364), Bogdan Vodă (după numele primului domnitor al Moldovei) și Moisei. Din anul 1999, opt biserici din lemn au fost incluse în patrimoniul mondial UNESCO: Budești Josani, Desești, Bârsana, Poienile Izei, Ieud Deal, Șurdești, Plopiș și Rogoz. Mânăstirile sunt lăcașe de cult situate în locuri retrase și pitorești, unde se stabilesc cei care simt o chemare spre credință și care înțeleg să se dedice complet unei vieți de rugăciune și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
etc.. Manifestarea ciclurilor vegetale constituie, adesea, elemente de polarizare a turiștilor, în cadrul anumitor sărbători, intrate de mult în conștiința populației din acele locuri. Se remarcă: înflorirea liliacului la Ponoare (în Podișul Mehedinți), înflorirea bujorului (în Fânațele Clujului), înflorirea narciselor în Poiana Narciselor (Munții Apuseni) sau la Dumbrava Vadului (Brașov), sărbătoarea salcâmului în unele localități de pe Valea Dunării, sărbătoarea teiului, recoltarea castanelor etc.. Se adaugă, sărbătorile prilejuite de anumite activități specifice unor comunități, precum Sâmbra oilor, în Maramureș, pe 3 mai ș.a.
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
unor amenajări pentru sport (tenis, înot), săli pentru simpozioane și conferințe, Internet, oficii bancare ș.a.. Cele mai importante concentrări de hoteluri se întâlnesc în București (Intercontinental, Capșa, Bulevard, Crowne Plaza, Athénée Palace - Hilton) și în principalele stațiuni, precum Mamaia, Neptun, Poiana Brașov. În unele stațiuni balneoclimaterice, există și hoteluri amenajate pentru tratament. Pe lângă cazare și alimentație, ele prezintă și baze de tratament, în care sunt valorificate anumite resurse naturale (ape minerale, mofete, nămoluri terapeutice), cabinete medicale în cadrul cărora se poate realiza
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de schi, bob și sănii fac parte din farmecul agrementului pe zăpadă, fiind amenajate pe trasee cât mai drepte și cu o durată mare a stratului de zăpadă. Cele mai numeroase pârtii se concentrează în zona Văii Prahovei și în Poiana Brașov. În ultimii ani, pentru modernizarea unor stațiuni, s-au creat instalații nocturne în vederea practicării non-stop a schiului. În ultima vreme au apărut și în România parcurile de distracție, denumite și parcuri de amuzament sau parcuri tematice. Ele cuprind un
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
1) Turismul montan cunoaște trei categorii: Turismul balneoclimateric valorifică condițiile climatice cu caracter stimulativ ale zonei montane, contribuind la ameliorarea unor afecțiuni respiratorii și la creșterea rezistenței organismului. Cele mai reprezentative stațiuni pentru acest tip de turism sunt, de exemplu, Poiana Brașov, Predeal, Sinaia, Bușteni, Durău, Păltiniș, Stâna de Vale. Turismul de drumeție montană este stimulat de prezența unor peisaje geografice cu un pitoresc aparte, generat de varietatea reliefului (carstic, vulcanic, glaciar, pe conglomerate), de diversitatea ecosistemelor ș.a. Practicarea acestui turism
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de zăpadă), la care se adaugă infrastructura specifică, cu mijloace de transport pe cablu și pârtii amenajate. Principala regiune este Valea Prahovei (Sinaia, Bușteni, Predeal), unde sunt concentrate cca. ½ din lungimea pârtiilor și a mijloacele mecanice pe cablu. Se adaugă Poiana Brașov, Păltiniș, Stâna de Vale, Durău, Vatra Dornei ș.a. 2) Turismul litoral se desfășoară pe țărmul Mării Negre, mai ales la sud de Capul Midia, unde s-au amenajat 15 stațiuni, ce răspund unor motivații turistice diverse: recreere, agrement nautic, cură
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
voalura parapantei, într-un ham special, iar viteza de înaintare și direcția sunt controlate cu ajutorul a două comenzi. Se poate, astfel, plana pe distanțe variabile, în funcție de îndemânarea și simțul pilotului. Dintre locațiile cele mai cunoscute pentru acest sport, menționăm stațiunile Poiana Brașov și Rânca. Zbor cu parapanta (Brașov) Rapel (Munții Bucegi) Tiroliana (Bușteni) Rafting (Defileul Jiului) bungee jumpingaruncarea în gol, legat de o frânghie elasticăașa cum există în Cheile Râșnoavei (137 m înălțime) și la barajul de la Vidraru (166 m, cea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
lux din cinci țări s-au întrecut la „Europa Yacht Club”, din Eforie Nord. echitația - este practicată sub diferite forme: plimbări călare ori plimbări cu trăsura pe durate scurte (1-3 ore) sau lungi (o zi), pe itinerarii atractive (Cheile Râșnoavei, Poiana Brașov ș.a.). mountain biking - este o formă consacrată de parcurgere a unor circuite montane, utilizând o bicicletă special construită (anvelope și suspensii rezistente ș.a.), pentru parcurgerea unor zone sălbatice, coborârea unor pante dificile și, în general, a oricărui teren accidentat
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de deplasare, cu un vehicul de teren pentru 1-2 persoane, cu 4-6 roți sau cu șenile, ce poate urca pante abrupte sau relief accidentat. Aceste plimbări sunt posibile în multe din stațiunile mari, mai frecvent pe Valea Prahovei și în Poiana Brașov. paintball-ul - este un joc din categoria sporturilor extreme, ce constă în lupta simulată dintre două echipe dotate cu arme speciale („markers”) ce lansează bile cu vopsea. Proba împușcării unui jucător este pata de vopsea ce rezultă odată spargerea bilei
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Feldioara, Slimnic; bisericile fortificate: Prejmer, Hărman, Codlea, Câlnic; castelele Corvineștilor (Huniazilor) și Făgăraș; muzeele cu exponate inestimabile, de exemplu Muzeul Brukenthal în Sibiu, Muzeul Unirii în Alba Iulia; lacurile sărate de la Ocna Sibiului; relieful de pluviodenudare de la Râpa Roșie (Sebeș); Poiana cu Narcise de la Dumbrava Vadului (Depresiunea Făgăraș). Munții Apuseni constituie una dintre cele mai complexe și variate zone turistice din țara noastră, în care obiectivele naturale și cele antropice se îmbină armonios. Potențialul turistic este reprezentat de următoarele atracții turistice
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Carp și de pădurea Coroanei Regale. Pe atunci, ca și acum, turnătorii și codoșii nu lipseau. Așa că slujba era slujbă și trebuia făcută cu credință și devotament. Într-o bună zi găsi un flăcău cu boii de lanț într-o poiană, pe care-l întrebă care-i explicația prezenței lui în poiană? Flăcăul era din Tansa și era hărțăgos nevoie mare. Ciolac dorea să-i ia boii și să-i ducă la brigadă, dar flăcăul s-a opus, Ciolac a scos
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
turnătorii și codoșii nu lipseau. Așa că slujba era slujbă și trebuia făcută cu credință și devotament. Într-o bună zi găsi un flăcău cu boii de lanț într-o poiană, pe care-l întrebă care-i explicația prezenței lui în poiană? Flăcăul era din Tansa și era hărțăgos nevoie mare. Ciolac dorea să-i ia boii și să-i ducă la brigadă, dar flăcăul s-a opus, Ciolac a scos cuțitul din teacă și în vânzoleala lor l-a atins cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
lângă canton era și fântâna de unde lua apă. În acești codri încă mai era legendarul Bour, cerbul carpatin, căprioare, lupi și mistreți cu părul ca sârma. Anii au trecut. A uitat și Ciolac de întâlnirea cu flăcăul cu boi din poiană, numai că flăcăul nu a uitat, ba mai mult, s-a aprins în el flacăra și dorința de răzbunare. Ciolac era căsătorit și avea și o fetiță. Dar cum familia lui era la depărtare de doisprezece kilometri, tinerețea cu dorințele
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cred eu că vine de la acel rege dac „Duras Durpaneu”. Cel mai mult vânat în acest timp se află aici, căci locul este răcoros vara. La câteva zvârlituri de băț depărtare de brigadă, se află un stejar falnic și o poiană cu o suprafață de câteva hectare. La umbra copacului se puteau adăposti câteva sute de persoane. Aici, sub el, se aflau mese și scaune bătute pe țăruși în pământ unde se adunau vânătorii cu trofeele și tot aici avea loc
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Tu - Doamne”, prețuindu-vă ca pe un adevărat Dumnezeu al românilor. Adică, dumneavoastră sunteți Dumnezeul lui. Și pe aici știe el că vine grohăitorul cel mare și că aici nu vi se poate întâmpla nimic rău. La sfârșitul vânătorii, în poiana falnicului stejar secular, Sava a primit mulțumirile și felicitările pentru organizarea vânătorii din partea regelui. Dumitru B....ă Dumitru era un bărbat înalt de aproximativ doi metri și douăzeci de centimetri, cu părul blond, lung și creț. S-a căsătorit la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
etajarea reliefului, expoziția versanților, abundența izvoarelor din zona cuestelor, răspândirea pădurilor și a unor culturi ori a suprafețelor acoperite cu bălți, se pot constata o serie de diferențieri climatice locale. Astfel, în partea de N și NE a regiunii (platforma Poiana Mare - Lohan - Dobrina), unde înălțimea reliefului variază între 275 - 385 m, temperatura medie a aerului este cel puțin cu 1,5șC până la 2șC mai scăzută decât, de exemplu, la Huși (105 m altitudine absolută) și suprafața ocupată de această platformă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
temperatura medie anuală are valoarea menționată. De altfel, prezența fagului în pădurea de aici - arbore al cărui areal în țara noastră coincide, în general, cu arealul conturat de izoterma de 8șC - este o dovadă concludentă în această privință. Pe platforma Poiana Mare - Lohan - Dobrina brumele se produc mult mai târziu toamna și încetează mai devreme primăvara decât pe văi și în zonele cu relief mai coborât, spre care coboară și staționează masele de aer reci de pe dealurile înalte vecine. În schimb
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
masele de aer reci de pe dealurile înalte vecine. În schimb, zăpada cade mai devreme cu circa 12 - 14 zile toamna și se menține cu 15 - 20 zile mai târziu primăvara pe dealurile înalte, pe culmea Lohanului ori pe suprafața platformei Poiana Mare. Un regim termic asemănător, într-o oarecare măsură, există și în cuprinsul reliefului de cuestă care, în general, are o expoziție opusă căderii mai îndelungate a razelor solare. Pe lângă marea înclinare sub care cad razele solare pe suprafața cuestelor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de suprafață, respectiv apele curgătoare, se manifestă ca unul din cei mai activi și mai eficienți agenți modelatori ai reliefului. Principala arteră hidrografică din bazin este pârâul Lohan. Lohanul este afluent al Crasnei și izvorăște din zona înaltă a platformei Poiana Mare - Lohan. În hidrografia Moldovei Centrale, valea Lohanului este considerată ca o apariție morfologică târzie. Formarea ei s-ar fi produs în Cuaternar. Acest fapt morfologic a fost în legătură cu prăbușirea părții de nord a Câmpiei Române, care prin joasa ei
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
1956 solurile din bazinul pârâului Lohan, ale geografului I. Gugiuman, cât și din unele observații proprii pe teren se constată existența următoarelor tipuri de soluri: a) solurile de pădure podzolite ocupă întreaga zonă a dealurilor înalte de la obârșiile Lohanului (Platforma Poiana Mare - Lohan - Dobrina). Formarea lor a fost favorizată de cantitatea mai mare de precipitații care există aici, de temperatura mai scăzută a aerului și de abundența pădurii de fag și stejar, care, întrecut avea, însă, o arie de răspândire mult
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
totodată, ajută și la stabilizarea versanților. Totuși, aceste terenuri, după recoltare, rămân în continuare expuse eroziunii și alunecărilor. Pășunile și fânețele ocupă, în bazinul Lohan, terenurile agricole cele mai erodate, improprii pentru culturi. Sunt prezente la obârșiile Lohanului, pe platforma Poiana Mare - Lohan, care era, în trecut, aproape în totalitate împădurită. De asemenea, în cuprinsul cuestei Lohanului apar petice mai restrânse sau mai extinse de pajiști, acestea fiind tot rezultatul defrișării pădurii, proces în urma căruia s-au declanșat procese ample de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
o dovadă în acest sens fiind faptul că arealul solurilor de pădure este mai întins decât actuala răspândire a pădurilor, ca și toponimia locală (dealul „Fagului” la SV de satul Pâhnești, dealul „Curătura” de la SV de Epureni sau locul numit „Poiana Mare” de la obârșia Lohanului). În trecut, aproape întreaga suprafață a cuestei Lohanului era împădurită. Defrișările au fost făcute tocmai acolo unde pădurea era mai necesară și anume la contactul dintre culmile interfluviale și pantele deluviale ale văilor subsecvente, adică tocmai
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cu ramificații laterale, care au distrus complet versanții, creând așa numitele „pământuri rele” sau „badlands”. De exemplu, la sud și sud-est de satul Târzii, datorită acestui fenomen, suprafețe apreciabile de teren au devenit complet neproductive. Pe platoul înalt al platformei Poiana Mare - Lohan, la obârșiile Lohanului, există suprafețe, de teren inutilizabile, care sunt rezultatul existenței unei pânze acvifere cu debit foarte bogat și al defrișării masive a pădurii, care au intensificat procesele morfo sculpturale actuale. Suprafețele de teren neproductiv din restul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
iar resursele sunt regenerabile. În analiza de față avem trei mari sisteme de resurse: pădurea, izlazul și apa. Datorită tehnologiei destul de primitive, resursele pe care le extrăgeau din aceste sisteme erau destul de puține. Din pădure foloseau în principal lemnul și poienile pentru pășunat, izlazul era folosit alternativ ca loc de pășunat și teren agricol, iar apa pentru adăpatul animalelor, pescuit, stufăriș, papură și diverse amenajări cum ar fi crescătoriile de pește, morile și, mai târziu, gaterele. În studiul lui Stahl (1998
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]