1,652 matches
-
prin alimentație. Polenul, hrișca, meiul, iaurturile și chiar și fructele și legumele (deși în cantități mici) conțin într-o formă foarte ușor asimilabilă cam toți acești 8 aminoacizi. Există alimente care conțin toți cei 8 aminoacizi esențiali cum ar fi : polenul, migdalele (atenție căci coaja migdalelor este toxică! - vezi sfaturile practice de la finalul cărții), quinoa, soia, gălbenușul de ou, spirulina ș.a. Consumul de carne provoacă în timp (mai ales în cazul combinațiilor alimentare greșite) diverse afecțiuni și boli. Organismul uman nu
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
hărmălae cuibul ca să se adăpostească. În noaptea-ntunecată, toate dorm: păsari, gâze, flori, frunzele atârnă ude. În zori cerul e senin fară nici un norișor, iar pădurea s-a trezit și e o mare forfotă: Albinuțele își pregătesc găletușele să adune polenul din floricele, gâzele mișună grăbite, lăcusta își coase fusta ce i-a rupt-o scaietele, licuriciul își repară felinarul. Numai melcul-i suparat Că afară este soare și în casă a intrat Să se ferească de soare. Florile acum la
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
că am fost bebeluș și tu m-ai crescut. Legenda fluturașului Odată, o rază de soare se îndrăgosti foarte tare de flori. De cum se arăta soarele pe bolta cerului, ea se și furișa și pleca să vadă florile. Le mirosea polenul de pe petale și se minuna când găsea lacrimile dimineții pe frunze. - De ce sunt atâtea lacrimi pe frunzele voastre? - Seamănă cu niște lacrimi, dar ele sunt de fapt boabe de rouă, răspunse florile somnoroase. - Ce sunt boabele de rouă? - Boabele de
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
se știe dar s-au trezit speriate de zgomotul făcut de niște albinuțe ce purtau în mâini niște coșulețe micuțe. - Ce se întâmplă. ce e cu ele? întrebă gărgărița tânără pe gândăcelul înțelept. - Au ieșit din stupi albinuțele să culeagă polenul de la flori. - De la flori? Se miră gărgărița. - Da de la flori, privește în jurul tău câte au apărut. Într-adevăr, printre pâlcurile de zăpadă au apărut așa, niște clopoței gingași de culoarea zăpezii, ceva mai încolo câteva flori de culoare violet numite
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
mai vârstnice, La Duparc: nimeni n-a alergat după ele ca să-și tocească picioarele până la genunchi. Greșeala e a bărbaților care și le-au făcut soții, când de fapt ele erau flori prea parfumate ca să nu se încaiere fluturașii pentru polenul lor... ― Exact: soțul Iolandei, Manole n-a știut să se oprească la timp. A voit să sechestreze numai pentru sine grațiile acestei femei talentate. ― Ascultă, Mihaela, eu nu mă refer decât la necinstea actriței. În loc să mărturisească bărbatului: da, iubesc pe
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
înseamnă A IUBI! A iubi: o naștere, prima ninsoare, o ploaie după o zi de jar, un cer senin, ieșirea la un luminiș după ore de luptă cu desișurile unei păduri în care verdele plantelor, zumzetul necuvântătoarelor înaripate ce culeg polenul, susurul izvoarelor și azurul ce încununează coroana pomilor sunt totul pentru sufletul meu de copil ce privește mereu spre soare! Edenul e printre noi, trebuie doar acceptat de fiecare dintre noi: să poți alerga liber prin 10 prundișul unei albii
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
și la obiect. Mă încântă și mă fortifică lumina din ochii micilor mei interlocutori, nevinovăția copilărească și tinerețea exuberantă din jurul meu - aflându-mă propriu-zis într-un stup de albine și albinuțe care în curând vor porni cu hărnicie să adune polenul și nectarul din cărțile pe care vor învăța cu atenție - cărțile fiind pentru ei florile din care vor strânge mierea cunoștințelor lor. Mi s-au oferit aplauze și flori, dar cea mai frumoasă floare - floarea recunoștinței, peste ani - mi-a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
capră: trebuia să fie mai mult, dacă viața lui are vreun sens. Ajunge lângă River Run Estates, se strecoară prin liziera de sicomori. O ia pe poteca lungă, doi kilometri și jumătate de promontoriu plin de muște negre și de polen, lipsit total de protecție în fața vremii nemiloase. Râul se dă înapoi pe măsură ce se apropie de el. Grangurii îl iau în primire. Cap de capră, cap de capră. Calc-o. Forța înțelegerii îl silește să se așeze pe un petic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de pildă, că a umblat mult prin Munții Carpați, dar n-a umblat hai-hui ci a căutat și a descoperit o comoară. Nu o grămadă de bani, o comoară cu mult aur sau cu pietre scumpe ci o comoară cu ... polen. Pe atunci se numea Emil Pop. Polenul arborilor din munți e purtat de albine, de bondari, de fluturi sau e dus de vânt. Când vântul încetează, polenul se depune. Fie pe arbori înfloriți, fie pe ce se nimerește. Uneori nimerește
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Munții Carpați, dar n-a umblat hai-hui ci a căutat și a descoperit o comoară. Nu o grămadă de bani, o comoară cu mult aur sau cu pietre scumpe ci o comoară cu ... polen. Pe atunci se numea Emil Pop. Polenul arborilor din munți e purtat de albine, de bondari, de fluturi sau e dus de vânt. Când vântul încetează, polenul se depune. Fie pe arbori înfloriți, fie pe ce se nimerește. Uneori nimerește în câte o groapă. Și poate rămâne
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
o comoară cu mult aur sau cu pietre scumpe ci o comoară cu ... polen. Pe atunci se numea Emil Pop. Polenul arborilor din munți e purtat de albine, de bondari, de fluturi sau e dus de vânt. Când vântul încetează, polenul se depune. Fie pe arbori înfloriți, fie pe ce se nimerește. Uneori nimerește în câte o groapă. Și poate rămâne acolo foarte mult timp. Fără să vrea și fără să știe, așadar, arborii din Munții Carpați, au lăsat în anumite
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
nimerește în câte o groapă. Și poate rămâne acolo foarte mult timp. Fără să vrea și fără să știe, așadar, arborii din Munții Carpați, au lăsat în anumite gropi, în aceste depozite cu totul speciale, părticele din trupul lor. Studiind polenul din comori, Grădinarul a descoperit istoria pădurilor locului, de la primele păduri care au apărut în Munții Carpați, până astăzi. Tot în munți a umblat apoi Grădinarul, ani în șir, ca să cerceteze toate plantele, floare cu floare, frunză cu frunză. Se
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
stat cu noi, spuse Thaw apărîndu-se. — Dar tatăl nu a stat. Observați eczema de pe scrot și din dosul genunchiului și de la coate. Tipică. — I s-au făcut teste de piele? întrebă un student. — Da. Reacționează violent la toate tipurile de polen, la păr, blană, pene, carne, pește, lapte și la praf. Astea nu pot fi decît iritații. Dacă astea ar fi cauza, și-ar petrece toată viața în pat, dar el are frecvent perioade fără astm... Nu-i așa? — Da, întări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
supravegherea reprezentărilor ce vin din gândire), prin meditația pregătirii pentru moarte (a trăi fiecare zi din viață, ca și când ar fi ultima). ANIMALELE SPERIE, NU AU MÂINI, MÂINILE STAU LA BAZA UMANITĂȚII Albinele arată prin dans unde se află flori și polen, lupii simt unde se găsește prada, totul aparține instinctului; doar oamenii știu că pot fugi cu picioarele, că acestea sunt membre, pe care animalele le au în număr diferit, că cele două picioare umane se deosebesc și se aseamănă cu
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
că iubesc viața cu o tenacitate de catâr m-a ajutat să rezist". Dinu suferea de un astm bronșic grav și trăia, dependent de medicamente, sub teroarea că una din crize îi va fi fatală. De aceea se ferea de polen, de câini, de ceață, de orice i-ar fi putut declanșa astmul și, pentru a nu răci, umbla ca Siminel îmbrăcat cu un pulover pe care-l scotea numai în zilele foarte calde. După-amiaza făcea lungi plimbări pe țărm. Dealtfel
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
fel de pâlnie de cauciuc pe care și-o fixa pe nas și pe gură și respira. "Ăsta are boala ta", i-am zis lui Dinu. Nu, are altceva. Mai simplu". Mi-a părut rău. Aș fi adus în cameră polen sau păr de câine, care-i provocau crize lui Dinu, ca să-l văd învinețindu-se. Câteodată mă urmărea și pe țărm. Arunca bucăți de pâine peștilor, se juca lovind apa cu pietricele plate, care săreau ca un țipar, sau se
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
rogi pe doctorul Dinu să te însoțească în această escapadă scârboasă. El nu vrea. Tu insiști. El nu vrea în continuare. Își cere scuze, pretextează că-l doare capul, că se teme de o criză de astm; e prea mult polen în aer. Bănuiești că minte. De unde atâta polen toamna? Și insiști mai departe. Îi propui chiar un compromis; să te aștepte în cătun până îți desăvârșești răzbunarea. În cele din urmă reușești să-i impui voința ta. Era normal. Cu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
această escapadă scârboasă. El nu vrea. Tu insiști. El nu vrea în continuare. Își cere scuze, pretextează că-l doare capul, că se teme de o criză de astm; e prea mult polen în aer. Bănuiești că minte. De unde atâta polen toamna? Și insiști mai departe. Îi propui chiar un compromis; să te aștepte în cătun până îți desăvârșești răzbunarea. În cele din urmă reușești să-i impui voința ta. Era normal. Cu timiditatea lui cam greoaie și cuviincioasă, doctorul Dinu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
că iubesc viața cu o tenacitate de catâr m-a ajutat să rezist”. Dinu suferea de un astm bronșic grav și trăia, dependent de medicamente, sub teroarea că una din crize îi va fi fatală. De aceea se ferea de polen, de câini, de ceață, de orice i-ar fi putut declanșa astmul și, pentru a nu răci, umbla ca Siminel îmbrăcat cu un pulover pe care-l scotea numai în zilele foarte calde. După-amiaza făcea lungi plimbări pe țărm. Dealtfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
fel de pâlnie de cauciuc pe care și-o fixa pe nas și pe gură și respira. „Ăsta are boala ta”, i-am zis lui Dinu. „Nu, are altceva. Mai simplu”. Mi-a părut rău. Aș fi adus în cameră polen sau păr de câine, care-i provocau crize lui Dinu, ca să-l văd învinețindu-se. Câteodată mă urmărea și pe țărm. Arunca bucăți de pâine peștilor, se juca lovind apa cu pietricele plate, care săreau ca un țipar, sau se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
rogi pe doctorul Dinu să te însoțească în această escapadă scârboasă. El nu vrea. Tu insiști. El nu vrea în continuare. Își cere scuze, pretextează că-l doare capul, că se teme de o criză de astm; e prea mult polen în aer. Bănuiești că minte. De unde atâta polen toamna? Și insiști mai departe. Îi propun chiar un compromis; să te aștepte în cătun până îți desăvârșești răzbunarea. În cele din urmă reușești să-i impui voința ta. Era normal. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
această escapadă scârboasă. El nu vrea. Tu insiști. El nu vrea în continuare. Își cere scuze, pretextează că-l doare capul, că se teme de o criză de astm; e prea mult polen în aer. Bănuiești că minte. De unde atâta polen toamna? Și insiști mai departe. Îi propun chiar un compromis; să te aștepte în cătun până îți desăvârșești răzbunarea. În cele din urmă reușești să-i impui voința ta. Era normal. Cu timiditatea lui cam greoaie și cuviincioasă, doctorul Dinu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ai trezit? [1937] * BUNĂVESTIRE PENTRU FLOAREA MĂRULUI Bucură-te, floarea mărului, bucură-te! Uite în preajmă-ți pulberi de aur ca un nor în aer! Țâșnesc firele ca dintr-un caier de pretutindeni și de nicăiri! Nici o făptură nu-ntreabă. - Polenul căzut în potire ca un jar îl îndură toate florile, în dulci suferinți peste măsură și peste fire. Bucură-te, floare ca ghiocul, și dumirește-te! Nu trebuie fiecare să știm cine-aduce și-mprăștie focul. Dar, vezi, arhanghel sunt, iar
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
îmi veți ținea odată și urna cu cenușa mea. Visez: frumoase mâni, când buze calde-mi vor sufla în vânt cenușa, ce-o s-o țineți în pălmi ca-ntr-un potir, veți fi ca niște flori, din care boarea-mprăștie - polenul. Și plîng: veți fi încă așa de tinere atunci, frumoase mâni. LACRIMILE Când izgonit din cuibul veșniciei întîiul om trecea uimit și-ngîndurat prin codri ori pe câmpuri, îl chinuiau mustrîndu-l lumina, zarea,norii - și din orice floare îl săgeta c-
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
la plimbare, acolo, afară, pe străzile din Esquilino. El Însă, era Închis ca-ntr-o pușcărie, pe nedrept. Dimineața colcăia Într-o marmeladă de cuvinte Îmbibate de birocrație, de evaluări și apeluri la liniște. Scirocco, vântul cald, aducea În clasă polen, petale și praf. Prin ferestrele deschise intra zgomotul traficului și un miros de asfalt Încins, de pizza cu suc de roșii amestecat cu duhoarea gazelor de eșapament - mirosul Romei. Din curtea școlii se auzeau mingile și primele clase care făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]