664 matches
-
Petre Ignat (2005 - ) și Silviu Marian Chițu (2005 - ), epitropii Teodor Palade, Iulian Meșina, consilieri și credincioși, sub patriarhii Teoctist (†2007) și Daniel. Planul bisericii Sfanțul Gheorghe Grivița este de dimensiuni mari (33x15-18,5 m), de tip triconic, cu o turla poligonala zvelta peste naos și alte două turnuri octogonale mai mici, cu baze asemenea, ce flanchează vestibulul la fațadă. Pronaosul este acoperit cu o bolta cilindrica care se reazemă pe o galerie de arcade în registrul superior suprapusa peste arce sprijinite
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]
-
femeilor, din 1622. Aceastră structură este ridicată din bârne de stejar fățuite, încheiate în cheotori netede, bisericești, în tăietură dreaptă și cu dinte ascuns. Spre răsărit este adaus un transept îngust, evidențiat de două abside pătrate laterale, și un altar poligonal. Absidele sunt ridicte în cea mai mare parte din lemne scurte, refolosite din vechiul iconostas și altar, demolate la extinderea bisericii în 1864. Altarul este ridicat din lemne mai noi de stejar, încheiate în cheotori în coadă de rândunică, „nemțești
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
de intemperii. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă zincată, cu o turlă mare pe naos și trei turle false pe pridvor, pronaos și altar. Monumentul are formă de cruce (plan triconc), cu abside laterale pentagonale. Absida altarului de formă poligonală, precum și pridvorul pătrat, sunt decroșate față de restul corpului construcției. Biserica are o lungime de 26.60 metri, lățimea de 12.70 metri și înălțimea de 10 metri. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele sudic al
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
și trei turle false (câte una pe altar și pe cele două abside laterale). Turla aflată deasupra naosului se sprijină pe două baze, ambele de formă pătrată. Monumentul are formă de cruce, cu abside laterale pentagonale. Absida altarului de formă poligonală este ușor decroșat față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele vestic al pridvorului și cealaltă în peretele sudic al absidei altarului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
culoarea roșie și la partea superioară cu șindrilă fasonată cu model, de culoare galbenă. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată, fără turle. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de acces: una principală, aflată în peretele sudic al pronaosului, și alta secundară, situată în decroșul de sud al absidei altarului. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori și bolta bisericii au fost tencuiți. Intrarea în biserică se face pe o ușă (1.45x2.40 metri) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest, în care se află o fereastră. Tavanul este susținut de două grinzi longitudinale și una transversală. În 1948 s-a amenajat un cafas cu înălțimea de 2.50 metri și cu o balustradă de 0.90
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite cu culoare verde. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pridvorului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pereții interiori ai bisericii au fost tencuiți. Intrarea în biserică se face
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
al pridvorului. Pridvorul are o formă dreptunghiulară, având două ferestre pe laturile de est și de vest. Deasupra sa se înaltă zvelt turnul clopotniță, placat cu tablă și având ferestre în toate cele patru puncte cardinale. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest, cu trei laturi inegale. În acest spațiu se află două ferestre: una dreptunghiulară în axa contraabsidei și o alta pe peretele nordic. Deasupra pronaosului se află o boltă semicilindrică retrasă de la pereți la distanțe ce variază
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
-lea, văleatul stăruind poate în pragul de sus al ușii de vest, îngropat sub tencuială. Dimensiunile îi sunt modeste: laturile lungi de 8m, înălțimea de 1,70m, iar forma arhaică, o navă dreprunghiulară cu partea de vest și est nedecroșate, poligonale cu trei laturi. Clopotnița, de peste pronaos, cu foișor în console și coif, a fost adăugată târziu (secolul XIX), ca și șopronul, de formă poligonală, înconjurat cu palanc, rostuit pentru mărirea spațiului. În elevația interiorului s-a folosit modelul obișnuit, pentru
Biserica de lemn din Gialacuta () [Corola-website/Science/321065_a_322394]
-
de 1,70m, iar forma arhaică, o navă dreprunghiulară cu partea de vest și est nedecroșate, poligonale cu trei laturi. Clopotnița, de peste pronaos, cu foișor în console și coif, a fost adăugată târziu (secolul XIX), ca și șopronul, de formă poligonală, înconjurat cu palanc, rostuit pentru mărirea spațiului. În elevația interiorului s-a folosit modelul obișnuit, pentru pronaos (tavan drept) și naos (boltă în leagăn), mai aparte fiind cel al altarului - o boltă joasă, puțin curbată, tangentă la laturile poligonului. Cu
Biserica de lemn din Gialacuta () [Corola-website/Science/321065_a_322394]
-
află pe noua listă a monumentelor istorice. Biserica din satul Feregi, de dimensiuni modeste, poate fi datată după mijlocul secolului al XVII-lea. Pereții, ridicați din bârne de stejar, înscriu tipul arhaic al unui dreptunghi, cu altarul în continuarea navei, poligonal cu trei laturi. Deasupra pronaosului se ridică o clopotniță scundă, cu foișor simplu și coif învelit cu tablă. Acoperișul, în pante abrupte, a fost învelit în ultimele decenii cu țiglă. La exterior bârnele au fost învelite cu șiță ornamentală, vopsită
Biserica de lemn din Feregi () [Corola-website/Science/321083_a_322412]
-
împărătești, executate în secolul al XVIII-lea, au fost reînnoite în 1858, într-o manieră de lucru care face trimitere la stilul zugravului Nistor din Feleac (jud. Cluj). Lăcașul în discuție era o construcție de plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu patru laturi, îmbinată în ax. În dreptul celor două intrări, de vest și de nord, se afla un pridvor deschis prelungit, de forma unei prispe. Edificiul, tencuit la esterior, era prevăzut cu o clopotniță robustă, cu foișor în console și
Biserica de lemn din Tomnatecu de Jos () [Corola-website/Science/321118_a_322447]
-
piatră, grav avariat de un trăznet în 1897; acea ctitorie obștească figurează în tabelele conscripțiilor din anii 1733, 1750, 1761-1762, 1805 și 1819-1831 (harta iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 o omite). Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală cu trei laturi, prevăzut cu un turn-clopotniță robust, învelit în tablă zincată; același material s-a folosit și la acoperișul propriu-zis. Edificiul, renovat în 2006, este îmbrăcat la exterior cu șiță. Accesul în sfântul lăcaș se realizează prin două uși
Biserica de lemn din Bunila () [Corola-website/Science/321139_a_322468]
-
acoperiș din șindrilă în două pante, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Streașina edificiului este foarte largă, având 1.40 m. Monumentul are plan triconc, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu absidele laterale și pronaosul poligonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori ai bisericii au fost tencuiți până la nivelul de naștere a bolților
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
pe noua listă a monumentelor istorice. Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din cătunul Deleni își află începuturile, prin proporțiile sale modeste, îin secolul al XVII-lea. Pereții edificiului înscriu un dreptunghi cu capetele de est și de vest nedecroșate, poligonale cu trei laturi. Deasupra pronaosului a fost ridicat un turn-clopotniță solid, cu foișor în console și fleșă, acoperit, la fel ca întregul edificiu, cu șiță (reînnoită ultima oară în anul 1978). În 1953, suprafața exterioară a bârnelor a fost tencuită
Biserica de lemn din Deleni () [Corola-website/Science/321173_a_322502]
-
comun în patru ape și marcată pe vest, peste tinda-pronaos, de un turn. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul deschis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete plin, perforat doar de accesul central, în ax. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura iconostasului, care permite trei intrări rituale și un spațiu deschis sub rotundul bolții. Întreaga construcție de
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
pictură se crede că a fost puternic deteriorată în urma mutării edificiului cu aproximativ 100 m mai la sud în anul 1912, mutare necesară datorită deteriorării terenului ca urmare a ploilor abundente din anii 1911-1912. Planul bisericii este dreptunghiular cu absidă poligonală cu trei laturi, nedecroșată. Dimensiunile navei - lățimea fiind de 4,05 m iar lungimea de 8,80 m încadrează edificiul în categoria bisericilor de lemn de dimensiuni mici. Inițial biserica a fost acoperită cu șindrilă dar în urma mutării survenite la
Biserica de lemn din Chinciuș () [Corola-website/Science/320596_a_321925]
-
a monumentelor istorice sub codul SB-IV-a-B-12610. Din punct de vedere constructiv, biserica se încadrează în tipologia zonei. Asemănătoare cu biserica de lemn din Presaca, biserica de lemn din Broșteni are planul dreptunghiular completat în partea de răsărit cu o absidă poligonală cu cinci laturi, ușor decroșată. Spațiul interior este împărțit după regulile cultului în pronaos, naos și absida altarului. Biserica are două intrări, una pe latura de sud iar cea de-a doua pe latura de vest. Amândouă deschiderile oferă acces
Biserica de lemn din Broșteni, Sibiu () [Corola-website/Science/320622_a_321951]
-
aspect constructiv, biserica se încadrează în tipologia locului, raportul dintre înălțimea turnului clopotniță și lungimea bisericii fiind net în favoarea celei din urmă. Pereții de lemn, tencuiți, descriu un plan dreptunghiular care în partea de răsărit se termină printr-o absidă poligonală, cu cinci laturi, nedecroșată. Edificiul are un acoperiș unitar, din țiglă. În partea de vest a acestuia, deasupra pronaosului se află un mic turn-clopotniță. Turnul, de secțiune pătrată, are coiful de formă piramidală și este realizat din tablă. Câte un
Biserica de lemn din Sfântu Gheorghe, Mureș () [Corola-website/Science/320668_a_321997]
-
din lipsă de meșteri. Clopotnița este păstrată de la biserica de lemn a ortodocșilor, considerată a fi mai bună. Vechea clopotniță a rămas pe deal, fiind în mare măsură asemănătoare cu cea din prezent. Planul bisericii este dreptunghiular, cu absidă decroșată, poligonală cu cinci laturi. Acoperișul, unitar, este din șindrilă iar cândva, în partea de vest a coamei acoperișului se afla o cruce. Intrarea în biserică se află în axul bisericii, pe latura de vest. Datorită lucrărilor de mărire, atât peretele de
Biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320673_a_322002]
-
că între icoanele aflate în iconostas, există două piese datate și semnate de Toader Zugravul, una din anul 1744 iar cea de-a doua din anul 1749. Adusă din satul Cașva, de pe valea Gurghiului, biserica are planul dreptunghiular, cu pronaos poligonal, cu trei laturi spre vest și absida altarului decroșată cu cinci laturi. Prispa, aflată pe latura de sud, adăugată mai târziu, adăpostește intrarea în biserică. Vechiul ancadrament al intrării, a fost înlocuit, una din piesele fostului ancadrament fiind folosită ca
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
La sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, biserica, care purta hramul Sfintei Maria, a fost transformată în stil gotic și a fost fortificată. În anul 1506, absida semicirculară a fost demolată, corul a fost închis poligonal și sprijinit cu contraforți și boltit în rețea. Cu același prilej a fost ridicat un arc triumfal gotic din piatră profilată și a fost boltită nava centrală. Intrarea de pe partea de nord a fost întărită cu un turn cu patru
Biserica fortificată din Șura Mică () [Corola-website/Science/320790_a_322119]
-
spațial-arhitecturale sunt cele specifice cultului creștin ortodox, dispuse pe axa vest-est: pronaosul (tinda), naosul (nava) și absida altarului. Naosul (nava), încăperea destinată exclusiv bărbaților, este de formă dreptunghiulară. Intrarea în naos este situată pe latura de sud. Absida altarului este poligonală, nedecroșată, în prelungirea pereților corespunzători ai naosului. Turnul prezintă, ca și bisericile din zona Făgetului, elemente constructive si decorative ale barocului apusean. O particularitate este prelungirea acoperișului deasupra intrării, pe latura de vest, realizându-se o formă simplă de pridvor
Biserica de lemn din Baștea () [Corola-website/Science/320796_a_322125]
-
și la tot neamul lor, fiind paroh popa Ion și dascăl Vasilie frați fiind. Zugrav Ban Vasilie Porfirie de la Feisa, Sfârșit-au și lui Dumnezeu Laudă - 1789"" Aspectul bisericii era determinat de către forma planului. Acesta era dreptunghiular, cu absida altarului poligonală, cu cinci laturi, decroșată. Biserica nu avea turn-clopotniță amplasat peste acoperiș ci doar o clopotniță detașată. Această clopotniță a fost mutată, din vechea locație de pe "dealul bisericii", în centrul satului alături de cea de-a doua biserică de lemn a satului
Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320861_a_322190]
-
brad. Mai fin cioplite, datorită esenței lemnoase moi, acestea sunt îmbinate după aceleași tehnici: „coadă de rândunică" și „cheotoarea dreaptă". Sub aspect planimetric, ea se compune dintr-un pronaos și naos, înscrise unitar unui perimetru dreptunghiular, continuat cu un altar poligonal, cu pereții retrași, și, de asemenea, cu pridvor pe latura de sud, unde se afla și ușa de intrare în biserică, într-un ancadrament decorat cu motive geometrice și cu inscripția cu caractere chirilice a anului edificării, în partea superioară
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]