4,582 matches
-
caracterizați printr-o densitate de reticulare globală, care reprezintă fracția de unități structurale implicate în acest proces. Variația densității de reticulare, q, funcție de cantitatea de DVB (figura 5) și respectiv funcție de solvent (figura 6), arată cum variază structura reticulată a polimerilor funcție de condițiile de sinteză. Prezența diluantului favorizează apariția ciclizărilor, ceea ce determină o limitare a participării legăturilor duble pendante din interiorul ciclurilor intramoleculare. Valorile reținerilor de solvent cresc cu creșterea cantității de reticulant (probele 1-3 ). Probele cu un conținut mic de
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
la o cantitate constantă de DVB, mecanismul reacției de reticulare este același și direct proporțional cu cantitatea de solvent (influența diluției sistemului de polimerizare reticulantă). Mecanismul reticulării. În reacția de reticulare, molecula primară se adiționează la legătura dublă pendantă a polimerului primar, formând o reticulare între două molecule polimere primare. Fiecare macroradical devine centrul de formare a unui “microgel monocatenar” care conține duble legături pendante. Reacțiile posibile ale unui asemenea macroradical sunt prezentate în schema 3. Schema 3. Reacții posibile în timpul
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
se repetă; X nr. moli reticulant/ nr. moli componentă monovinilică. Dacă se determină experimental valoarea Mc, atunci raportul Mc/Mct reprezintă gradul de polimerizare al componentei divinilice (Tabelul 4). 2.2. Poli (RPhMI — co — TMPTA) reticulați sub formă de perle Polimerii au fost sintetizați în mod similar celor cu DVB, într-o instalație tipică polimerizărilor în suspensie în care, într-o primă etapă, se introduc faza apoasă și stabilizatorul, sub agitare, temperatura ajusustandu se la 45 șC. În acest moment se
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
spălate cu vapori de apă și extrase cu metanol într-un aparat de tip Soxhlet. In urma sitării, sau obținut perle de dimensiuni 0,10 — 0,5 mm, cu un randament de 69-72% . Astfel au fost sintetizate patru serii de polimeri reticulați cu o bună geometrie a sferelor (figura 7) utilizând diferite diluții și un raport molar CPMI / TMPTA â 0,16 / 0,84 mol/mol (tabelul 5). Caracterizarea spectrală a polimerilor reticulați sintetizați a evidențiat structura complexă a acestor polimeri
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
de 69-72% . Astfel au fost sintetizate patru serii de polimeri reticulați cu o bună geometrie a sferelor (figura 7) utilizând diferite diluții și un raport molar CPMI / TMPTA â 0,16 / 0,84 mol/mol (tabelul 5). Caracterizarea spectrală a polimerilor reticulați sintetizați a evidențiat structura complexă a acestor polimeri. Spectrele FTIR ale produșilor obținuți (figura 8) prezintă benzi de absorbție caracteristice comonomerilor de plecare la: 3000-2800 cm-1 (COOH); 1755cm-1 și 1265 cm 1(νCÂO ester); 1780, 1720, 1395-1400, 710 cm
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
polimeri reticulați cu o bună geometrie a sferelor (figura 7) utilizând diferite diluții și un raport molar CPMI / TMPTA â 0,16 / 0,84 mol/mol (tabelul 5). Caracterizarea spectrală a polimerilor reticulați sintetizați a evidențiat structura complexă a acestor polimeri. Spectrele FTIR ale produșilor obținuți (figura 8) prezintă benzi de absorbție caracteristice comonomerilor de plecare la: 3000-2800 cm-1 (COOH); 1755cm-1 și 1265 cm 1(νCÂO ester); 1780, 1720, 1395-1400, 710 cm -1 (structură imidică); 2970 cm -1 (grup alifatic în
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
benzi de absorbție caracteristice comonomerilor de plecare la: 3000-2800 cm-1 (COOH); 1755cm-1 și 1265 cm 1(νCÂO ester); 1780, 1720, 1395-1400, 710 cm -1 (structură imidică); 2970 cm -1 (grup alifatic în legături nou formate). Influența condițiilor de preparare a polimerilor reticulați asupra caracteristicilor produșilor obținuți sub formă de perle a fost pusă în evidență de câteva caracteristici specifice polimerilor cu structură permanent poroase, așa după cum se observă în Introducerea diluantului produce câteva efecte speciale asupra proprietăților copolimerilor sintetizați. Astfel, creșterea
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
1720, 1395-1400, 710 cm -1 (structură imidică); 2970 cm -1 (grup alifatic în legături nou formate). Influența condițiilor de preparare a polimerilor reticulați asupra caracteristicilor produșilor obținuți sub formă de perle a fost pusă în evidență de câteva caracteristici specifice polimerilor cu structură permanent poroase, așa după cum se observă în Introducerea diluantului produce câteva efecte speciale asupra proprietăților copolimerilor sintetizați. Astfel, creșterea cantității de diluant (scăderea fg), duce la creșterea probabilității reacției de ciclizare și implicit la scăderea reacțiilor de reticulare
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
solubilitate al amestecului diluant este destul de mare permițând crearea structurii poroase /37/. Aceeași probă, posedă valoarea cea mai 161 mare a mărimii Mc,(tabelul 7), mărime ce trebuie corelată cu calitatea termodinamică a porogenului și caracterizează ansamblul rețelei tridimensionale a polimerului. Valorile Mc, (masa moleculară medie dintre două reticulări) pentru polimerii studiați au fost calculate din date de umflare la echilibru cu ajutorul ecuației Flory-Rehner /38/ și sunt trecute în tabelul 7. Ws — greutatea polimerului umflat ; Wp — greutatea polimerului uscat; ρs densitatea
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
poroase /37/. Aceeași probă, posedă valoarea cea mai 161 mare a mărimii Mc,(tabelul 7), mărime ce trebuie corelată cu calitatea termodinamică a porogenului și caracterizează ansamblul rețelei tridimensionale a polimerului. Valorile Mc, (masa moleculară medie dintre două reticulări) pentru polimerii studiați au fost calculate din date de umflare la echilibru cu ajutorul ecuației Flory-Rehner /38/ și sunt trecute în tabelul 7. Ws — greutatea polimerului umflat ; Wp — greutatea polimerului uscat; ρs densitatea solventului utilizat la umflare; φ fracția volumară a polimerului în
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
porogenului și caracterizează ansamblul rețelei tridimensionale a polimerului. Valorile Mc, (masa moleculară medie dintre două reticulări) pentru polimerii studiați au fost calculate din date de umflare la echilibru cu ajutorul ecuației Flory-Rehner /38/ și sunt trecute în tabelul 7. Ws — greutatea polimerului umflat ; Wp — greutatea polimerului uscat; ρs densitatea solventului utilizat la umflare; φ fracția volumară a polimerului în stare umflată; χ parametrul de interacțiune Flory Huggins; Mc — masa moleculară medie dintre două reticulări. Reacțiile specifice mecanismului radicalic de polimerizare reticulantă -când
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
rețelei tridimensionale a polimerului. Valorile Mc, (masa moleculară medie dintre două reticulări) pentru polimerii studiați au fost calculate din date de umflare la echilibru cu ajutorul ecuației Flory-Rehner /38/ și sunt trecute în tabelul 7. Ws — greutatea polimerului umflat ; Wp — greutatea polimerului uscat; ρs densitatea solventului utilizat la umflare; φ fracția volumară a polimerului în stare umflată; χ parametrul de interacțiune Flory Huggins; Mc — masa moleculară medie dintre două reticulări. Reacțiile specifice mecanismului radicalic de polimerizare reticulantă -când reacția de propagare liniară
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
pentru polimerii studiați au fost calculate din date de umflare la echilibru cu ajutorul ecuației Flory-Rehner /38/ și sunt trecute în tabelul 7. Ws — greutatea polimerului umflat ; Wp — greutatea polimerului uscat; ρs densitatea solventului utilizat la umflare; φ fracția volumară a polimerului în stare umflată; χ parametrul de interacțiune Flory Huggins; Mc — masa moleculară medie dintre două reticulări. Reacțiile specifice mecanismului radicalic de polimerizare reticulantă -când reacția de propagare liniară este simultană cu cea de reticulare și ciclizare pot fi dirijate din
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
parametrul de interacțiune Flory Huggins; Mc — masa moleculară medie dintre două reticulări. Reacțiile specifice mecanismului radicalic de polimerizare reticulantă -când reacția de propagare liniară este simultană cu cea de reticulare și ciclizare pot fi dirijate din sinteză și determină caracteristicile polimerilor reticulați. Copolimerizarea reticulantă dintre CPMI și TMPTA poate avea loc loc conform schemei de reacție 4, după unul din mecanismele prezentate a, b sau c. Scăderea masei moleculare medii dintre două reticulări este o consecință a creșterii densității de reticulare
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
energia de activare; e) n — ordinul de reacție Deoarece reticulările sunt întâmplătoare, o densitate de reticulare mare (așa cum este la copolimerul Co-3), presupune o structură neomogenă compactă. Valoarea mică a porozității (P%21,67) și o reticulare puternică este caracteristică polimerilor cu o bună stabilitate termică. Din acest motiv, descompunerea termică a polimerilor reticulați /16/ depinde de condițiile de sinteză, așa după cum rezultă și din tabelul 8. Comportarea termogravimetrică a poli(TMPTA —co-CPMI) a fost urmărită în intervalul de temperatură 0
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
o densitate de reticulare mare (așa cum este la copolimerul Co-3), presupune o structură neomogenă compactă. Valoarea mică a porozității (P%21,67) și o reticulare puternică este caracteristică polimerilor cu o bună stabilitate termică. Din acest motiv, descompunerea termică a polimerilor reticulați /16/ depinde de condițiile de sinteză, așa după cum rezultă și din tabelul 8. Comportarea termogravimetrică a poli(TMPTA —co-CPMI) a fost urmărită în intervalul de temperatură 0 — 900 0C cu o viteză de încălzire de 90C/minut. Curbele degradărilor
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
de sinteză, așa după cum rezultă și din tabelul 8. Comportarea termogravimetrică a poli(TMPTA —co-CPMI) a fost urmărită în intervalul de temperatură 0 — 900 0C cu o viteză de încălzire de 90C/minut. Curbele degradărilor termice care au loc la polimerii reticulați studiați (figura 9) prezintă trei stadii de descompunere, cu pierderi semnificative de greutate în intervalul 200 — 600C. Degradarea copolimerilor rezultați are loc în trei stadii, indiferent de structura poroasă, diferența constând în valorile de temperatură caracteristice fiecărui stadiu. Primul
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
procesul de imobilizare este ușor de realizat; procesul, fiind reversibil, permite recuperarea ușoară a preparatului, care după activare se poate reutiliza. Procesul de legare ionică a enzimelor pe suporturi solide este controlat de difuzie. Pentru imobilizarea ionică pot fi utilizați polimeri liniari. Astfel, ureaza [30] a fost imobilizată pe poli(clorură de vinil) sau poli(acrilonitril) funcționalizați cu grupări de dimetilamină. Coenzimele ca NAD, FAD, ATP au fost imobizate [31] într-o emulsie de copolimeri acrilici reticulați funcționalizați prin hidroliză. Invertaza
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
Procesul poate fi redat prin următoarea schemă de reacție: Reacția enzimatică de obținere a L-aminoacizilor Au fost folosite numeroase procedee de imobilizare. Aminoacilaze relativ active și stabile s-au obținut prin imobilizarea ionică, covalentă sau includerea în geluri de polimeri [54]. Imobilizarea invertazei pe schimbători de ioni acrilici prin legare ionica s-a facut pe suporturi cu grupe funcționale de etilenamină, propilendimetilamină și grupări de hidrazidă, atât în sistem baie cât și pe coloană Procesul catalitic a fost controlat prin
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
pierdere a activității și/sau schimbarea substratului specific. Totuși, forța legăturii dintre suport și enzimă fiind mult mai puternică, scoaterea enzimei din suport nu mai poate avea loc la variații de pH. Se cunosc trei căi de obținere a sistemului polimer enzimă [63ț. A. Grefarea unei enzime pe un suport insolubil în apă și funcționalizat MnX + E → MnE +X B. Copolimerizarea unei enzime cu un monomer reactiv nM + E → MnE unde, MnE poate avea următoarea structură: C. Combinarea primei metode de
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
a glucoamilazei. Astfel, copolimeri ai bis metacrilaților cu acetatul de vinil sau propionatul de vinil, funcționalizați prin reacția de hidroliză urmată de reacția cu epiclorhidrina, sunt utilizați în procesul de imobilizare a glucoamilazei [68ț. Randamentul de imobilizare este de 75%. Polimeri ca poli(N-aminometilacrilamidă) reticulați cu clorură de acriloil sau clorură de alil, au fost utilizați pentru reținerea fizică prin adsorbție a glucoamilazei [69ț urmată de fixarea covalentă prin tratare cu derivați de carbodiimidă. Astfel de preparate au o activitate enzimatică
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
solid). Materialul la suprafața căruia sunt adsorbite componentele poartă denumirea de sorbent sau adsorbant. Suprafața specifică a sorbentului reprezintă aria totală pe care solutul oare la dispoziție pentru a fi adsorbit dar în cazul moleculelor mari (de exemplu colorani azoici, polimeri etc.) nu se poate acoperi întreaga suprafață iar adsorbșia se face doar parțial. În lucrarea de față se va studia adsorbția unui colorant (indigo - carmin sau orice alt colorant) aflat în soluție pe suprafața unui sorbent (Al 2 O 3
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
principiu, orice pulbere insolubilă în fază continuă - mediu de dispersie și cu densitatea mai mare decât cea a mediului de dispersie). Diverse surse de proveniență a ligninei *Lignina este un compus macromolecular mult mai activ chimic decât celuloza sau alți polimeri naturali, datorită grupelor funcționale pe care le conține în macromolecula sa, fiind componentul aromatic principal al țesuturilor vegetale reprezentând 20-40 % din masa plantelor superioare unde este prezentă în peretele celular și în spațiile intercelulare. Mod de lucru. Interpretare rezultate. În
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
pornește cronometrul și se măsoară timpul în care întreaga cantitate de pulbere se sedimentează. Se calculează raza Stockes și se interpretează rezultatul știind că densitățile și viscozitățile pentru substanțele luate în analiză prezintă următoarele valori: DETERMINAREA MASEI MOLARE A UNUI POLIMER PRIN MĂSURAREA PRESIUNII OSMOTICE Principiul lucrării Una dintre metodele de determinare a masei molare a unui polimer este prin măsurarea presiunii osmotice. În cazul în care avem douăvase - unul cu soluție sau dispersie a unui anumit compus și un vas
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Stockes și se interpretează rezultatul știind că densitățile și viscozitățile pentru substanțele luate în analiză prezintă următoarele valori: DETERMINAREA MASEI MOLARE A UNUI POLIMER PRIN MĂSURAREA PRESIUNII OSMOTICE Principiul lucrării Una dintre metodele de determinare a masei molare a unui polimer este prin măsurarea presiunii osmotice. În cazul în care avem douăvase - unul cu soluție sau dispersie a unui anumit compus și un vas cu solventul pur - separate de o membrană semipermeabilă care permite trecerea exclusiv a moleculelor de solvent, nu
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]