664 matches
-
baza noului regim. Caracteristicile sunt legate de condițiile create în timpul tranziției, chiar dacă, fără îndoială, una dintre formele cele mai întâlnite la începutul instaurării este recursul la o lovitură de stat militară, cu toate consecințele pe care le presupune (violența și politizarea armatei). La noile instituții instaurate se va face referire în secțiunile dedicate modelelor autoritare. În cele din urmă, politicile adoptate pot varia destul de mult, depinzând de: a) conflictele politice fundamentale (menționate mai sus) și b) actorii care formează coaliția dominantă
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
religioasă. Aspectele importante și distinctive se referă, pe de o parte, la menținerea unității, ordinii și ierarhiei din cadrul instituției militare, și, pe de altă parte, la dotarea cu aparate represive eficiente. În special primul obiectiv nu este atins cu ușurință, politizarea armatei facilitând diviziunile interne (fracționarea). Este vorba de regimurile în care consolidarea este mai dificilă, instabilitatea fiind, de obicei, mai mare. 6. Durabilitatea și criza autoritară Consolidarea autoritară poate fi considerată încheiată atunci când construcția instituțiilor fiind completă, coaliția dominantă este
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
divizați în interior, sau cu o structură dezorganizată. Cazurile cele mai dificile sunt cele în care armata rămâne "nedeteriorată" în timpul schimbării, chiar și în privința status-ului și prestigiului social. Posibila neutralitate, pasivă inițial, se poate evalua, fie și parțial, spre politizare. Chiar dacă militarii sprijină regimul democratic, aceștia sunt potențial "periculoși": ei pot întotdeauna să încerce a menține un control parțial asupra puterii politice, mai ales după repetarea constantă a crizei [a se vedea Stepan, 1988]. Un alt aspect central al procesului
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
că, într-o țară, a existat o liberal-democrație de masă, caracterizată prin libertăți civile, sufragiu universal masculin, partide de masa - mai mult sau mai puțin organizate, sindicate, și asociații. Cu alte cuvinte, având durată și intensitate diferite, existată experiențe de politizare a participării colective, de participare la alegerile electorale și politice (la nivel local și național), de apărare a intereselor prin intermediul organizațiilor, de inițiere a unor procese de identificare a partidelor, de multe ori mai puternice decât înseși conotațiile ideologice. Această
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
numitei "memorii istorice" sau prin mecanisme de socializare politică care acționează, alături de conducerea partidului, în organizarea partidelor, în zonele de rezistență electorală sau în activitatea altor organizații colective care caracterizează democrațiile de masă. O evaluare exactă a unei astfel de politizări nu poate fi separată de două variabile: durata și tipul de experiență autoritară. Timpul scurs de la experiența democratică anterioară și tipul de autoritarism instaurat în acest interval fac mai mult sau mai puțin puternică influența moștenirii acelei experiențe de politică
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cu dizabilități (spre exemplu, neabordarea limbajului mimico-gestual la surzi ca obligație profesională pentru specialiștii care își desfășoară activitatea în școlile de surzi); absența schimbărilor profunde la nivelul înțelegerii rolului școlii în comunitate, lipsa de deschidere și flexibilizare a curriculumului școlar, politizarea programelor naționale referitoare la integrarea școlară a elevilor cu dizabilități , amatorismul, superficialitatea și dezinteresul la nivelul unor verigi de decizie importante în managementul procesului de dezvoltare a școlilor incluzive au făcut ca rezultatele să fie parțiale și nesemnificative în domeniul
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
a riscului pe care și le revendică. În acord parțial cu viziunea lui Foucault, teoreticianul cel mai frecventat în cartea pe care o comentăm, delimitîndu-se onest și elegant de teoriile reducționiste, cele care văd în biopolitică un simulacru rudimentar, o politizare a corpului, ca la sociologul Ferenc Feher, sau o biologizare a politicii, precum la Carl Schmitt, receptînd critic teoriile promovate de Giorgio Agamben, Școala de la Frankfurt, Axel Honnert, Habermas, Viorella Manolache optează pentru un binom recesiv format din viață și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ediția on line din 23 noiembrie 2012). Într-o simetrie (ne-)voită cu politica eugenică proiectată în interbelicul românesc, exegeza Viorellei Manolache pune accente ascuțite asupra discursului eugenic din ultimele decenii, cu proiectele sale asupra unei profilaxii a națiunii, cu politizarea și cu alte măști ale unei retorici nu o dată agresiv-discriminatorie. Publicația clujeană investigată relevă, în parte, obiectivele elitei românești, care, constată autoarea, "nu pleda pentru "normalizarea eugeniei" (cu tot ceea ce presupune prezumția potrivit căreia, politicile eugeniste se pot acomoda cu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care era expus personalul medical, rapoarte și aprobări multiple pentru efectuarea chiuretajului uterin, sentimentele generalizate de frică și culpabilitate. De asemenea, presiunile mărturisirii femeii, consecințele penale ale recurgerii la manevre abortive, condiționarea intervenției medicale de recunoașterea vinei pacientei, juridicizarea și politizarea actului medical, sentința definitivă asupra cazurilor că "decesul s-a produs din vina femeii prin efectuare sau supunere la manevre empirice în scop abortiv recunoscute" sunt indicii relevante pentru înțelegerea atrocităților politicii de creștere forțată a natalității, promovată de regimul
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
instituirea tratamentului antibiotic, pentru aceste stadii procedura recomandată fiind histerectomia 29. Contextualizată în continuumul medico-juridic țesut în jurul femeilor și medicilor, recomandarea cu precauție a practicării chiuretajului uterin pentru rezolvarea avortului complicat dobândește noi sensuri, care ne permite să întrevedem implicațiile politizării spațiului medical ce caracterizează implementarea pronatalismului ceaușist. Abundența de detalii care încearcă să normeze condițiile în care această intervenție putea fi efectuată poate fi explicată prin faptul că întreruperea de sarcină în alte condiții decât cele prevăzute de lege constituia
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
scopul actului medical și relația pacient-medic: necesitatea obținerii mărturisirii femeii, presiunile asupra ei, accesul restricționat la trusa de chiuretaj, infinitele rapoarte și aprobări necesare, posibila culpabilizare a medicilor și cea aproape sigură a femeii devin tot atâtea elemente definitorii ale politizării treptate a actului medical în cadrul unei politici pronataliste restrictive. În condițiile în care prevederile prin care se normează efectuarea acestei operații devin din ce în ce mai numeroase probabil datorită potențialului infracțional al acestei intervenții chirurgicale, recursul la histerectomie - preferat în 4 din cele
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
școală (amenințătoare, dar pasageră). Era un anti-model, în contrast cu o directoare de școală, de exemplu, care își dovedea zilnic competența, rezolvând situații neplăcute și fiind capabilă să producă realități ameliorate, să reziste la presiuni și solicitări deviante. Eroziunea socială provocată de politizare se infiltrase - dincolo de creațiile exclusive ale regimului, personajele "de la Partid" sau "de la comună" - și în zonele tradiționale ale respectabilității profesionale. Astfel, chiar și "învățătoarea mai în vârstă" a eșuat în rolul de mediator între adulți și copii, intrând în logica
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a două sondaje de opinie (2000 și 2002), autoarea constată că participarea în asociații voluntare are un efect redus asupra încrederii, atât sociale, cât și politice. Există însă un efect vizibil asupra nivelului participării politice și asupra ceea ce autoarea numește "politizare". Cei care participă la activități în mai mult de o organizație se dovedesc mai înclinați să voteze (și o fac mai frecvent de cât au dobândit vârsta legală de vot), dar și mai interesați de subiectele politice și mai dispuși
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de cât au dobândit vârsta legală de vot), dar și mai interesați de subiectele politice și mai dispuși să-și asume o identitate politică, adică să se auto-plaseze pe o scală stânga-dreapta. Odată controlat efectul variabilelor socio-demografice și de context, politizarea apare totuși independentă de participarea voluntară. În 2002 însă, cu ocazia celei de-a doua anchete, efectele politice apar mai evidente. Explicația poate fi contextul în care a fost realizată ancheta, între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, când în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ale alegerilor prezidențiale, când în turul doi apărea pentru prima oară un candidat al extremei drepte. Participarea apare aici legată și de încrederea socială și politică, de nivelul de civism (participarea electorală, semnarea unei petiții) și mult mai puternic de politizare decât apărea în 2000. Legătura cu aceste variabile se dovedește semnificativă și atunci când este controlată prin intermediul variabilelor socio-demografice. În ciuda acestor fapte, capitalul social se dovedește a avea totuși un efect politic minor, dacă îl comparăm cu capitalul cultural sau transformările
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
fi un guvern militar. Specifică unor guvernări latino-americane sau africane, aceasta nu este străină nici țărilor est europene. România a fost guvernată de un mareșal în timpul războiului. Este însă adevărat că regimul comunist a însemnat o neimplicare a armatei, în ciuda politizării ei masive. Susținerea unui guvern militar nu este foarte mare nici chiar în rândul celor ce declară o încredere ridicată în armată, ceea ce face din această alternativă cea mai puțin agreată soluție. Tabelul 5.3.5. În ce măsură sunteți sau nu
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și a porni de la zero într-o direcție total opusă. Este logica revoluționară radicală de totdeauna. în viața socială, ca și în cea culturală și artistică. De unde al doilea aspect al culturii totalitare: caracterul propagandistic, îndoctrinarea sistematică, educația zisă patriotică, politizarea întregii culturi, citatele rituale și manipulările grosolane de texte, fapte și date istorice. A gândi în același timp ceaușist, naționalist și marxist, într-o sinteză grotescă ce va trebui într-o zi analizată pe larg, a fost obiectivul principal generalizat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
spirit critic permanent vigilent, intransigent și animat de curajul opiniilor. Dar și în această ipoteză ideală, el nu mai este și nu mai poate fi doar apolitic. Cel mult un apartinic... 2. Literatura și politica Trăim o perioadă de intensă politizare a societății și culturii românești, dar totul are încă un caracter predominant spontan, uneori chiar dezordonat. O politică de idei, bine formulată și argumentată, adesea lipsește. Se discută mult despre politizare și depolitizare, despre relațiile dintre literatură și politică, dar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
2. Literatura și politica Trăim o perioadă de intensă politizare a societății și culturii românești, dar totul are încă un caracter predominant spontan, uneori chiar dezordonat. O politică de idei, bine formulată și argumentată, adesea lipsește. Se discută mult despre politizare și depolitizare, despre relațiile dintre literatură și politică, dar termenii problemei n-au de multe ori nici claritate, nici coerență sistematică. O privire organizată și de ansamblu devine mai necesară ca oricând. Este ceea ce ne oferă, între alții, chiar de la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în aceste cercuri, din nefericire, toate idiosincraziile, simpatiile și antipatiile personale, interesele de grup, listele preferențiale etc., etc. Românul, în general, nu știe să coopereze, păstrându-și în același timp personalitatea. Trebuie evitată totodată, și cu cea mai mare grijă, politizarea culturii, a tuturor acțiunilor culturale. în special a studiilor istorice care au suferit cel mai mult de pe urma acestei mentalități atât de agravate sub ceaușism. O istorie tendențioasă, polemică, făcută doar din replici, demascări și teze oficiale, în stil pur publicistic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
supun analizei critice conceptul „tutelei juristului-teolog”. În fond, Soroush propune distincția clară între sfera privată și cea publică, demers important al fostului militant khomeynist care afirmă azi că religia trebuie să aparțină sferei private. Descoperind pericolele pe care le implică politizarea religiei, acești gânditori postislamiști au provocat o dezbatere publică din care, ne spune Djalili, nu mai lipsesc teme ca deschiderea sistemului politic, rolul societății civile, valorile etice și cele ale democrației, rolul spațiului public, gestionarea economiei. Vina pentru toate neajunsurile
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
sub teroare. Adolescenți ori adulți, criminalii, care până ieri se ucideau doar între ei în perimetrul cartierelor în care locuiesc sau la granița dintre ele, și-au extins zonele în care operează. În plus, o legislație precară încurajează imigrarea ilegală. Politizarea subiectului atinge cote aberante. Exploatarea imigranților ilegali prin munca la negru consolidează ghemul vinovățiilor și sporește sursele unui anume tip de criminalitate. Societatea caută forme alternative de autoapărare. Una dintre ele este deja celebră. Filme de acțiune cu Charles Bronson
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
aceste opțiuni sunt aduse diferite argumente, a căror analiză ne arată că ele cad alături de problemă. Identific trei erori de argumentare, prezente la toți cei aflați în dispută: trimiterea la istoria noastră comunistă, invocarea diferitelor conjuncturi ca situații exemplare și politizarea discursului. Le voi prezenta pe rând, după care voi propune un posibil început de discuție pe marginea acestei teme. 1. Un prim argument al celor ce susțin parlamentarismul și semiprezidențialismul este de natură istorică. Parlamentariștii consideră că pentru noi o
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
unele prevederi ce îl obligă pe președinte să intervină în cazul derapajelor instituționale și altele ce îi cer să fie mediator. Cu o Constituție clară, tendințele lui Băsescu rămâneau în spațiul privat. 3. Al treilea viciu argumentativ des întâlnit este politizarea disputei. Este de înțeles faptul că oamenii politici nu pot judeca altfel decât urmându-și interesele imediate. Problema este că și cei din societatea civilă se lasă atrași în acest joc, argumentele lor fiind impregnate de parti-pris-uri. De exemplu, în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ajuns să fie controlat sistematic de o elită restrânsă, ce se autoconsidera avangarda atotștiutoare a legilor de dezvoltare a societății. Cu alte cuvinte, ne vom referi acum la pericolele care apar din cauza absenței separării puterilor în stat combinată cu o politizare totală a societății în ansamblu. Conform istoricului Paul Johnson, "cea mai importantă caracteristică a statului totalitar comunist a constat în faptul că ierarhia organelor de partid din orașe, districte, regiuni și republici, a fost plasată la fiecare nivel de autoritate
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]