1,937 matches
-
în : 1. Măsuri de protecție socială sunt acțiuni de anticipare și prevenire a comportamentelor agresive și violențe, cu aplicare promptă și eficiența; acestea revenind în special organelor judiciare, organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale, prin diversele programe de asistență socială a grupurilor populaționale vulnerabile, prin îmbunătățirea condițiilor de trai, etc.; 2. Măsuri de autoprotecție revin în sarcina persoanelor particulare și ele trebuie să fie rodul unor influiențe organizate în vederea evitării riscului victimal și al victimizării. Din punct de vedere al asistenței medicale preventive
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
major și de 44 ori mai mare decât În populația generală. De-a lungul timpului s-au depus numeroase eforturi În Încercarea de a Înțelege mai bine care sunt factorii care determină creșterea marcată a risului suicidar În cadrul acestui grup populațional. Brent a constatat că riscul suicidar este mult mai mare În cazul pacienților cu episod mixt decât În cazul celor cu episod maniacal pur, fapt constatat și de studiul efectuate de Strakowski și colab. , care a cuprins pacienți În vârstă
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
suicidul. La pacienții depresivi se estimează o rată a suicidului de 15% pentru depresia majoră, În timp ce riscul suicidului este de 60-120 de ori mai mare la alcoolici față de populația generală. Evident, riscul crește când cele două tulburări coexistă. Studiile clinice populaționale arată că suicidul este fenomenul caracteristic comorbidității depresie-alcoolism. Suicidul este În același timp principala cauză de spitalizare la acești pacienți. Consumul de alcool Înainte de tentativa autolitică sau de suicid este o realitate binecunoscută. O cantitate mare de alcool crește riscul
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
de tipul constituțional al subiectului și de modelul de răspuns al acestuia din punct de vedere emoțional-afectiv. El poate avea următoarele aspecte: paranoia senzitivilor, depresii reactive, fenomene pitiatice. B. Reacții colective și sociale, sau „psihozele reactive”, apar la un grup populațional în condițiile unor cataclisme sociale (război, bombardament, deportări, captivitate, revoluții, cutremure, incendii, inundații). Ele pot lua diferite aspecte psihopatologice: panică, teroare, frică, violență, stupoare, acțiuni paradoxale etc. Stările reactive, mai sus analizate, oferă o largă paletă de tulburări psihopatologice specifice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
performanțelor. R. Zazzo prin scala NEMI (Nouvelle Echelle Metrique de l'Intellingece) pune accentul pe performanțele motorii și pe funcțiile de organizare spațială și temporală. R.L. Thorndike, E.P.Hagen și J.M. Sattler printr-o cercetare longitudinală efectuată într-un grup populațional, ne oferă o imagine sintetică de reprezentare a distribuției scorurilor QI, așa cum se poate vedea în graficul de mai jos. ***(grafic, pag. 359 verso, ms.) În acest grafic Media, Normalul cuprinde categoria de subiecți cu un QI între 90-110, situațiile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca o întârziere în dezvoltarea și maturizarea psihobiologică și psihosocială (G. Gottlieb) Întârzierile în dezvoltare sau oprirea din dezvoltare la un anumit nivel va determina instalarea diferitelor forme sau grade de retard mintal. Termenul de retard mintal desemnează un grup populațional extrem de eterogen care are în comun o deficiență de dezvoltare care afectează capacitatea de învățare, asociată cu alte forme de deteriorare sau incapacități neuropsihice. Între aceste aspecte diferențiate, legate de tulburările de dezvoltare ale sistemului personalității există o relație strânsă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
selectivă. Asupra acestor aspecte vom reveni. 39. PSIHOZELE COLECTIVE I (Factorii de modelare și control ai psihologiei colective) Cadrul general al problemei Psihologia colectivă este rezultatul unui complex de factori determinanți care contribuie la configurarea profilului sufletesc al unui grup populațional. Spre deosebire de psihologia individuală care este, în primul rând, rezultatul dispozițiilor genetice individuale, psihologia colectivă care configurează profilul sufletesc al unui grup social, este rezultatul trăsăturilor specifice etno-rasiale, care corespund în plan individual cu structura genetică a grupului respectiv, iar, pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
genetică a grupului respectiv, iar, pe de altă parte, totalitatea factorilor social-istorici, etno-culturali și moral-religioși care normează și determină natura sufletească și formele de gândire, sensibilitate și comportament ale grupului social respectiv. Acestea dau originalitatea, unicitatea și marca specifică grupului populațional de referință, diferențiindu-l în raport cu alte comunități social-umane. Este de la sine înțeles faptul că factorii mai sus menționați sunt cei care, în egală măsură, determină și configurează atât starea de sănătate mintală colectivă, cât și formele de anormalitate psihică ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care, situând boala psihică în centrul atenției sociale, au proiectat nebunia în sfera obscură a iraționalului. Din acest motiv s-a creat chiar un mit al nebuniei care a dus la segregarea, din punct de vedere social, a unor grupe populaționale asupra cărora erau proiectate culpabilitățile colective: leproși, ciumați, eretici sau sectanți religioși, vrăjitoare. Aceste forme de culpabilizare colectivă, de factură mitico-magică ce au persistat pe tot parcursul istoriei, au luat în secolul XX aspectele unor proiecții sublimate ale urii colective
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
au persistat pe tot parcursul istoriei, au luat în secolul XX aspectele unor proiecții sublimate ale urii colective și ale „luptei de clasă”, în care procesul de deculpabilizare colectivă se realiza prin transferul proiectiv al culpabilității colective asupra unor grupe populaționale „țintă” (evrei, negri, persoane posesoare de avere, intelectuali etc). Ne găsim îm fața unei veritabile stări de Psihoză colectivă, menținută, în special, în societățile cu un regim social-politic de tip totalitar, represiv. Psihozele colective, indiferent de epoca istorică în care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin discursul colectiv. Înțelegem prin termenul de discurs colectiv acel limbaj social-politic ce exprimă o anumită ideologie și care permanent, în mod repetitiv, utilizând formule simple, directe, prin repetiție și persuasiune cu un extrem de puternic conținut emoțional-afectiv, se adresează maselor populaționale, creînd un curent de opinie cu o anumită direcție de orientare-țintă precisă ca intenție, în scopul formării unor modele de gândire subordonată și a unor modele de comportament dirijat. Prin aceasta discursul (ideologic) colectiv devine cel mai important și, în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
intime ale individului. Instituția terorii are la baza ei ca mecanism frica de vinovăție și pedeapsa. În societățile totalitare, fenomenul fricii sociale are un dublu sens: frica comunității social-umane de autoritate, iar, pe de altă parte, frica autorităților de masa populațională. Această dublă frică va genera o stare de tensiune între populație și autoritate, un sentiment de nesiguranță și suspiciune. Aceasta va genera o incertitudine și o insecuritate permanentă, accentuată și prin faptul că societatea, masa de indivizi, proiectează culpabilitatea asupra
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și axiologice generale. Ele au un caracter de cele mai multe ori aberant, nefundat, luând chiar aspectul formal și de conținut al unor construcții delirante de masă, colective. În sensul acesta menționăm, ca mai frecvente și specifice, următoarele forme de manifestare: migrația populațională către alte regiuni sau țări, diferite de cea de origine, ca expresie a căutării unei ordini și siguranțe sociale care să anuleze angoasele și să confere o identitate precisă și sigură; conduitele de panică, psihozele delirante având ca substrat angoasa
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în geneza tulburărilor psihice după cum urmează: factori neculturali: factori genetici-ereditari, climatici, alimentari, demografici, sociologici; factori pur sociologici: modelele de educație, presiunile psihosociale, încurajarea unor anumite conduite patologice, schimbarea relațiilor interumane etc.; factori culturali cum ar fi următorii: mobilitatea geografică, migrațiile populaționale, schimbările culturale și conflictele culturale, izolarea socio-culturală etc.; alți factori, de natură psiho-biologică, dar cu efect cultural, cum sunt următorii: creșterea duratei de viață, difuzarea medicamentelor analgezice și psihotrope, creșterea factorilor de stres, suprasolicitarea individului prin mijloace mass media. Toate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
naturii persoanei. 44. STATUL, BOALA PSIHICĂ ȘI BOLNAVUL MINTAL Raporturile omului cu statul Capitolele precedente au analizat aspectele tulburărilor psihice în planul colectivităților umane. Aceste tulburări psihice colective, care recunosc aceleași cauze, au forme de manifestări unitare și cuprind grupe populaționale importante numeric au fost numite psihoze colective. Vom încerca să extindem analiza noastră asupra acestor fenomene pentru a căuta o altă explicație a lor, diferită de cea medico-psihiatrică. Din totdeauna nebunia a avut două accepțiuni: socio-culturală și medico-psihiatrică. Această „diferențiere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-o, în ciuda evidențelor. Participanții Optimizarea unui curriculum educațional și construirea unui curriculum nou nu pot fi considerate activități private sau ezoterice; dimpotrivă, ele sunt întotdeauna publice și trebuie desfășurate în condiții de transparență maximă. Mai mult, schimbările curriculare afectează categorii populaționale diverse, care necesită implicarea lor în procesul dezvoltării curriculare. În legătură cu acest aspect, opiniile specialiștilor sunt convergente. A.I. Oliver opinează că dezvoltarea curriculară modernă nu poate fi considerată validă decât dacă este rezultatul unei abordări colective 21. Abordarea cooperativă este impusă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și jumătate, cu toate că și-au diminuat influența directă, mai continuă să exercite o influență mijlocită în învățământul privat. Taxele percepute de instituțiile educative private constituie un instrument prin care „învățământul de clasă” este menținut - și, odată cu el, curriculumul diferențiat; - schimbările populaționale influențează direct sau indirect curriculumul, mai ales în țările cu învățământ descentralizat. Creșterea numerică a unei comunități sau descreșterea ei, mobilitatea populațională pot influența conținutul pregătirii, sistemul de intrare sau cel de ieșire practicat în școlile comunității respective. În România
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
educative private constituie un instrument prin care „învățământul de clasă” este menținut - și, odată cu el, curriculumul diferențiat; - schimbările populaționale influențează direct sau indirect curriculumul, mai ales în țările cu învățământ descentralizat. Creșterea numerică a unei comunități sau descreșterea ei, mobilitatea populațională pot influența conținutul pregătirii, sistemul de intrare sau cel de ieșire practicat în școlile comunității respective. În România, o atare tendință se înregistrează mai ales în mediul rural; noul curriculum educațional național impus de Ministerul Educației în 1998 va încuraja
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
55‑75; - intelectul de limită sau liminar - IQ = 75‑85. În funcție de codificarea medicală a deficiențelor mintale, putem opera următoarele clasificări: a) codificarea OMS (Organizația Mondială a Sănătății): - IQ = 50‑70 - întârziere (înapoiere) mintală ușoară, debilitate mintală (aproximativ 85% din segmentul populațional care prezintă deficiențe mintale); - IQ = 35‑49 - întârziere (înapoiere) mintală medie (aproximativ 10% din întreaga populație cu deficiențe mintale); - IQ = 20‑34 - întârziere (înapoiere) mintală gravă (aproximativ 3‑4% din totalul persoanelor deficiente mintal); - IQ sub 20 - întârziere (înapoiere) mintală
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Problemele acestora sunt uneori dificil de rezolvat din cauza gravității și a amplorii lor, pe de o parte, iar pe de altă parte, din cauza unor obiceiuri și stiluri de viață defectuoase transmise de la o generație la alta. Cel mai expus segment populațional la situațiile de risc intens și multiplu este reprezentat de copii. Copilăria în sine, ca perioadă de viață, este supusă multor riscuri. Climatul economic al țării, care influențează piața forței de muncă, precum și nivelul cheltuielilor publice reprezintă principalul factor structural
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
din punct de vedere politic de spus astăzi. Poți fi imediat acuzat că intri În compania nefericitului Tim Fortuyn, politicianul olandez asasinat acum doiani, acuzat de populism. Teza lui esențială era că prin bomba demografică pe care o reprezintă reproducerea populațională a musulmanilor În țările occidentale, În cazul de față Olanda, ca și prin continuarea unei politici de o toleranță extremă În domeniul imigrației, se va ajunge la o situație În care voturile de această orientare vor prevala și cele mai
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
vulnerabile, respectiv: persoane implicate în sexul comercial, utilizatori de droguri, homosexuali, copii ai străzii. • Dezvoltarea capacității pentru a asigura accesul universal la consiliere și testare a femeii gravide. • Efectuarea periodică de studii santinelă de estimare a incidenței HIV în grupuri populaționale la risc. b. Supravegherea de generație a doua a infecției HIV/SIDA Obiectiv: Introducerea din 2004 a supravegherii periodice a comportamentelor de risc asociate transmiterii infecției HIV/SIDA. Strategii: • Crearea capacității în sistemul guvernamental și neguvernamental pentru a efectua studii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
HIV/SIDA Obiectiv: Introducerea din 2004 a supravegherii periodice a comportamentelor de risc asociate transmiterii infecției HIV/SIDA. Strategii: • Crearea capacității în sistemul guvernamental și neguvernamental pentru a efectua studii calitative și cantitative privind comportamentele la risc în diverse grupuri populaționale. • Includerea elementelor privind supravegherea comportamentelor la risc în programul național de supraveghere. • Dezvoltarea de programe specifice bazate pe rezultatele supravegherii de a doua generație; c. Sistem de raportare integrat Obiectiv: Elaborarea, începând cu 2004, de rapoarte periodice care să ofere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
suicid. Din acest motiv, unii cercetatori încearcă să estimeze rata suicidului prin adunarea cifrelor oficiale pentru suicid, otrăvire accidentală și cauze nedeterminate (Gelder, M, 1994, p. 37). Incidența suicidului cu greu pote fi estimată global, printr-o evaluare a ansamblului populațional, știut fiind că ratele sale sunt diferite, în funcție de diferite variabile sociale și personale. Conceptul de suicid poate avea o arie mai largă decât ceea ce se înțelege prin el în sens strict și ar putea cuprinde mai multe forme de comportament
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de organizare socioadministrativă este diferit. Întâlnim și similitudini în ceea ce privește serviciile și prestațiile în caz de bătrânețe, de boală, de invaliditate, de îngrijire a copiilor, sănătate. De asemenea, toate țările se confruntă cu șomajul, situațiile de excludere socială a unor categorii populaționale (persoane fără adăpost, refugiați și imigranți ilegal, persoane cu handicapă, scăderea natalității și îmbătrânirea populației, sărăcia, polarizarea socială etc. Sistemul de asistență socială funcționează în strânsă interdependență cu celelalte sisteme sociale. Se cunoaște faptul că sistemul mondial actual se află
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]