1,115 matches
-
imigrare. Savurez liniștea. E aproape mereu o plăcere să lucrezi la clasa întâi, deoarece acești pasageri - care au dat mii de euro pe bilete - rareori cer ceva. Îmi fac o cafea tare, neagră. La clasa întâi e cafea adevărată, nu porcăria instant care se servește în spate. Încă refuz să mă așez, pentru că ar fi chinuitor să mă ridic iar. Mă uit la ceas și implor limbile să se miște. O bătaie pe umăr mă face să tresar. Mă întorc. Bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
revistele de scandal sunt oricum interzise la noi în casă. Tata nu le suportă. Oricum nu-mi place să citesc despre nu știu cine că e dezlănțuit în pat și toate astea. E un pic scârbos, nu? Singurul motiv pentru care citesc porcăriile astea este că pasagerii deseori lasă fițuicile cotidiene la bordul avionului. Și le frunzăresc când iau prânzul. Din plictiseală, sincer. Nu mă credeți? Bine, atunci recunosc. Ador revistele de scandal! Sunteți fericiți acum? Mă întreb dacă cineva a fost cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
mult. Nu era nimic erotic la cele trei trupuri albe și grase pe care tocmai le văzusem, cu tot cu tatuaje, piercinguri, frizuri dubioase și accente și mai și. Vă vine să credeți că oamenii de afaceri se distrează dând bani pe porcăriile astea? Și nu vă pare rău de oamenii care fac asemenea filme oribile? Oricum, mereu am crezut că așa-zisele „vedete“ sunt drogate până nu mai pot. Apropo de Amsterdam, ultima oară când am fost acolo prietena mea a insistat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
nu o să spui nimănui? Despre ce? întreb eu năucită. —Despre Adam Kirrane și Sandy. Nu, promit eu. Ies tăcută din camera ei, târându-mi parcă inima grea ca plumbul după mine. Capitolul 10tc Capitolul 10" Urăsc să scriu. E o porcărie antisocială și îmi dă dureri de cap. Nu e de mirare că majoritatea scriitorilor sunt puțin nebuni. Sigur nu ai cum să petreci atâta timp singur și să fii normal, nu? Mi-am petrecut ultimele două zile scriindu-mi scenariul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
ar fi grozav, dar nu sunt sigură cine o să joace rolul principal feminin. Asta e o problemă delicată. Eu și sora mea nu vorbim. Mi-a luat ieri scenariul, s-a uitat prin el și a spus că e o porcărie. Am fiert de mânie, dar nu am spus nimic. Peste cinci ani, când n-o să se aleagă decât cu un rânjet permanent și un sictir general față de toată lumea, o să-mi aduc aminte de comentariile ei răutăcioase. Și oricum, ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
a pierde timpul. Și scenariul meu va fi gata doar dacă îmi așez fundul pe scaun și continui să scribăluiesc. Uneori stau la computer și mă întreb unde o să ajungă povestirea. Alteori mă întreb dacă nu cumva e doar o porcărie și îmi pierd timpul degeaba. Poate sunt doar o fraieră lipsită de talent, care nu vrea să accepte asta. Pe de altă parte, dacă Richard Curtis ar fi avut aceeași atitudine? Nu aș fi avut plăcerea de a mă uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
peste trei zile și vreau să fiu liberă când e pe-aici. Chestia enervantă e că nu pot să-mi dau seama dacă e bun sau nu. Sunt prea implicată. Uneori scriu la el și chiar mi se pare o porcărie. În momentul următor mă întreb dacă Hollywoodul va veni să-mi bată la ușă. Doamne, cine-ar vrea să fie scenarist? Oricum, ar trebui să plec la Zürich în seara asta, dar am sunat să spun că mi-e rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Sunetul tăcerii e de aur. Pe când trecem pe lângă biserica Foxrock, Adam mă întreabă ce-am mai făcut. Îi povestesc despre scenariul meu și pare destul de impresionat. Recunoaște că el încă mai caută scenariul perfect, dar impresarul său îi trimite doar porcării. În mod ciudat, asta îmi dă speranțe. Poate oamenii nu or să creadă că al meu e o porcărie. Până la urmă, cu toate porcăriile astea care circulă pe la Hollywood, poate scenariul meu o să fie înhățat. Adam îmi spune că vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
despre scenariul meu și pare destul de impresionat. Recunoaște că el încă mai caută scenariul perfect, dar impresarul său îi trimite doar porcării. În mod ciudat, asta îmi dă speranțe. Poate oamenii nu or să creadă că al meu e o porcărie. Până la urmă, cu toate porcăriile astea care circulă pe la Hollywood, poate scenariul meu o să fie înhățat. Adam îmi spune că vrea cu disperare să se mute de la televiziune la filme cu buget mare. Zice că oameni precum Colin Farrell au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
destul de impresionat. Recunoaște că el încă mai caută scenariul perfect, dar impresarul său îi trimite doar porcării. În mod ciudat, asta îmi dă speranțe. Poate oamenii nu or să creadă că al meu e o porcărie. Până la urmă, cu toate porcăriile astea care circulă pe la Hollywood, poate scenariul meu o să fie înhățat. Adam îmi spune că vrea cu disperare să se mute de la televiziune la filme cu buget mare. Zice că oameni precum Colin Farrell au pavat calea pentru tinerii actori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
nici un dubiu că o să șteargă pur și simplu partea asta a previziunii. Oricum, majoritatea oamenilor nu cred decât lucruri bune despre viitorul lor. Știți și voi, dacă vă citiți horoscopul și e de rău, vă convingeți că e doar o porcărie. Apoi citiți altul care e de bine și vă convingeți că e adevărat. În mijlocul previziunii sună un pasager. Mă ofer să mă ocup eu de el. Lydia e distrusă când îi las mâna. Înaintând pe interval, observ că semnalul vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
cu socrii tăi? se bagă Lydia deodată în discuție. E încă foarte tânără, așa că probabil nu are experiențe legate de planuri de nuntă de coșmar. Eu, pe de altă parte, știu exact cât de stresant poate fi. Am trecut prin porcăria asta cu aproape toate prietenele mele. —E o mică problemă cu lista invitaților. Sunt pe ea oameni pe care nu îi vrei în mod deosebit la nunta ta. Tania dă convinsă din cap. —Și alții pe care ai vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
s-a Întâmplat ? zic când ajunge sus. — Nenorocitul ăsta de pantof, spune Katie necăjită. Acum câteva zile l-am luat de la reparat și i s-a rupt tocul. Mi-l bagă În față. Am dat șase lire să-mi repare porcăria asta de toc ! Dumnezeule, ce zi de tot rahatul ! Lăptarul a uitat să-mi aducă lapte și am avut un weekend absolut horror... — Parcă urma să ți-l petreci cu Charlie, spun surprinsă. Ce s-a Întâmplat ? Charlie e ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
că evaluarea ta e mai importantă decât cel care a Înființat compania... — N-am vrut să zic că... eu doar... — Du-te și fă-ți ordine pe birou, spune Paul pe un ton de maxim plictis. Și, dacă verși cumva porcăria aia de Panther Prime pe Harper, zbori de-aici. Tocmai pornesc abătută spre birou, când Cyril intră În Încăpere, cu o privire hăituită. — Atenție ! spune, bătând din palme. Atenție, toată lumea ! E o vizită amicală, nimic mai mult. Domnul Harper va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
-i rostesc numele lui Jack Harper, când Îmi amintesc de promisiunea pe care am făcut-o. E doar... un tip care a venit În inspecție, zic vag. — E vreunul dintre șefi ? — E... da. Se poate spune că e șef. — Ce porcărie. Lissy se Încruntă, rămânând câteva clipe pe gânduri. Și ce contează ? Ce importanță are dacă știe câteva lucruri despre tine ? — Lissy, nu e vorba doar de câteva lucruri. Simt că mă Îmbujorez ușor. Știe absolut tot. I-am spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
e deloc ciudat. E OK. Cât o fi ceasul ? spune Connor. Se uită la ceas și, spre groaza mea, Îl văd pe Jack privind În aceeași direcție. O, Doamne. I-am dat un ceas foarte drăguț, dar el poartă tot porcăria aia de ceas al lui portocaliu, digital... Ia stai o clipă ! spune Jack, părând că a avut o revelație subită. Se uită la Connor de parcă acum Îl vede prima oară. Stai așa. Tu ești Ken. Aoleu, nu. Aoleu, nu, aoleu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
de Încriere, undeva În josul paginii vezi să scrie așa, În treacăt, că, pentru a fi admis, trebuie să ai un IQ În jurul la 600.) Și, dacă nu reușește să rezolve o problemă, n-o aruncă pur și simplu, zicând „ce porcărie“, cum aș face eu. Ci o păstrează. Apoi, trei luni mai târziu, când ne uităm la EastEnders sau ceva de genul ăsta, găsește brusc soluția. Și e În culmea fericirii ! Doar fiindcă a găsit și ultimul cuvânt care lipsea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Nu te stârnește deloc chestia asta ? Simplu gând că cineva se poate apropia acum pe hol... Cuvintele Îmi Îngheață pe buze În momentul În care aud un zgomot. Cred că exact asta se Întâmplă, se apropie cineva pe hol. Ce porcărie. Vine cineva ! șoptește Connor și se trage repede Într-o parte, dar mâna Îi rămâne acolo unde e, și anume În sutienul meu. Și-o privește Îngrozit. Mi s-a prins ! Mi s-a prins idioțenia asta de ceas. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
zăpăcit de tot. Ce naiba poate să vrea să mă Întrebe ? Jack ia o bucată de hârtie și o ridică În așa fel Încât să o pot vedea bine. Ce crezi că reprezintă imaginea asta ? zice. O, mama mă-sii de porcărie. E ca În cel mai negru coșmar al meu. Ca atunci când m-am dus la interviul ăla la Laines Bank și mi-au arătat o râmă, iar eu le-am zis că arată ca o râmă. Toată lumea are ochii ațintiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
fundul pe scaun și nu apucăm să vorbim. La patinaj. Habar n-am de ce-oi fi scris asta, fiindcă habar n-am să patinez. Poate fiindcă am văzut asta În Splash. Doamne, sunt deja În pană de idei. Ce porcărie ! Mă uit În gol la foaia de hârtie, Înregistrând pasiv frânturi din conversația relaxată din jurul meu. — ... chiar lucrează la nu știu ce proiect secret sau sunt doar zvonuri ? — ... compania Într-o nouă direcție, se pare, dar nimeni nu știe exact ce anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
dau cea mai bună masă. Sună-mă din timp, ca să știu și eu că vii... — Așa am să fac, spun, cu un zâmbet chinuit. Mulțumesc, Antonio. Nici măcar nu mă pot uita la Jack. L-am târât tot drumul ăsta din porcăria aia de Clapham pentru asta. Trebuie să salvez cumva situația. Și asta cât mai repede. — O să mergem la un pub, spun imediat ce ajungem pe trotuar. Vreau să spun, ce-i rău În a sta la un pub, cu o băutură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
pe căpeteniile celorlalte familii. — Jemima, asta e din Nașul, spune Lissy. — A. Pare ușor bulversată. Mi se părea mie că parc-aș ști-o de undeva. O taie de pe listă. Uite, alta. Are un frate autist... — Rain Man. — O. Ce porcărie. Se schimonosește și se uită din nou pe listă. Bine, asta poate că nu... și nici asta... Începe să șteargă, rând cu rând, tot ce a scris. OK. Dar mai am Încă una. Ridică capul. Are o relație cu altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
-i crapă că nu-i mai are, vociferează cu glas scăzut, la distanță cuviincioasă de masa lui. Dacă nu-i mai am, însemnă că tu mi i-ai mâncat! Adevărul e că Tanger nu mai bea de-acum chiar toate porcăriile pe care pusese gura în tinerețea lui. Ați auzit de al șaptelea cer, domnu’ Tudor? Normal c-am auzit, dar știam că amestecul ăla de vodcă cu șampanie era băutura granzilor, nu a unuia ca el, care a băut la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
peste vreo oră, când ne retrăgeam toți la dormitoare, ca pensionarii cu tabieturi. Șiam c-o să te blochezi, a zâmbit Zina, după care brusc a mai răbufnit o dată furia din ea: Da’ tu pe ce lume trăiești, de te blochează porcăriile ăstea? Cum stăteam în pragul camerei unde ea se gătește de culcare, s-a întors spre mine, îmbrăcată pe jumătate, numai în bluza ei întinsă până la semilungime. În penumbră, fiindcă n-avem nevoie de lumină ca să ne dezbrăcăm de culcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
am știut... nu mi‑am dat seama... — Becky! îi aud vocea îndepărtată, familiară și liniștitoare. Scumpa mea! N‑ai de ce să‑ți pară rău! Reporterii ăia de doi lei trebuie să‑și ceară scuze și nu tu. Să inventeze așa porcării. Să pună în gura oamenilor cuvinte pe care nu le‑au spus niciodată. Ne‑a sunat biata Suzie, foarte supărată. I‑a dat fetei ăleia trei biscuiți cu coniac și un Kit Kat și uite cum i‑a mulțumit ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]