835 matches
-
View”, Strategic Management Journal, vol. 14, pp. 179-191 Porter, M.E. (1979), „How Competitive Forces Shape Strategy”, Harvard Business Review, 64, nr. 2, martie-aprilie, pp. 143-149. Porter, M.E. (1980), Competitive Strategy: Techniques for Analyzing Industries and Competitors, Free Press, New York, NY. Porter, M.E. (1985), Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Performance, Free Press, New York, NY. Prahalad, C.K., Hamel, G. (1990), „The Core Competence of the Organisation”, Harvard Business Review, mai-iunie, pp. 79-93. Rumelt, R.P. (1984), „Towards a Strategic Theory of the Form
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
legate de utilitatea învățământului superior. Pe altul l-am contactat dintr-o oarecare curiozitate legată de apariția într-un clasament al revistei Capital. Pentru că secretara îmi cerea scopul convorbirii, numele, numărul de asigurare etc., m-am recomandat cu numele Michael Porter, în ideea de a folosi acest nume ca pe un cod de acces, așa cum un profesor de limba franceză ar spune că se numește Voltaire. Ideea nu a fost potrivită, pentru că mi s-a comunicat că domnul director nu cunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
L'Éducation sentimentale, p.54] sau cu alegerea unui nume mitic: "Eh bien, voilà, mon cher, je suiș comme toutes leș femmes, j'ai mes... mes faiblesses, mes petitesses, j'aime ce qui brille, ce qui sonne. J'aurais adoré porter un nom noble. Est-ce que vous ne pourriez pas, à l'occasion de notre mariage, vous... vous anoblir un peu? (...) Séparez votre nom en deux: "Du Roy" [Maupassant, Bel-Ami, p.163-165]. "Mărirea și decăderea" Parizienei stau la baza mitizării și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de Gramont din această perspectivă a sensibilității francezului, pare să fie chiar al Parizienei: "avide de plaisir, d'une sensibilité raffinée, toute imprégnée d'intelligence et, par conséquant, de goût, amoureux de perfection (...), le Français ne pouvait pas ne point porter au plus haut degré l'art de vivre" [p.60-61]. 19 Așa îi apare capitala lui Saccard de pe înălțimile colinei Montmartre: "Ce fleuve d'or, sans sources connues" [Zola, La Сurée, p.160] sau eroinei lui Maupassant: "De là-bas elle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
obéir" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.334, 347]. 183 "Voyons, voyons, travaillons... Vous ne mettez pas assez de finesse dans cette phrase. (...) Répétez cela. (...) Vous n'êtes pas assez émue, déclarait Juliette. Mettez plus d'intention, chaque moț doit porter. "Nous allons donc, mă chère petite bourse, vous faire votre dernière toilette..." Recommencez." [Zola, Une page d'amour, p.264, 265]. Rolurile sunt repartizate mondenelor: "Mme Berthier, une blonde délicate, disait son monologue, en levant leș yeux au plafond, pour
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
XIX-lea este veacul de aur al românului, este datorită Revoluției care răstoarnă în profunzime raporturile între sexe. 294 În accepția Parizienei, iubirea să este un cadou, un sacrificiu și un act de generozitate: "elle avait l'impression de lui porter la plus précieuse des offrandes, un inestimable cădeau. Quand on donne ainsi, la joie de donner est inséparable d'une certaine sensation de sacrifice; ce n'est point l'ivresse d'être prise, c'est l'orgueil d'être généreuse
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
l'effet, franchement, imprudemment; leș autres aussi veulent produire beaucoup d'effet, mais sans paraître avoir voulu en produire. Le rôle des tapageuses est simple: choisir des choses extraordinaires, que personne ne porte; le rôle des mystérieuses est plus compliqué: porter ce que personne ne porte, en avoir l'air d'être comme tout le monde" [Girardin, Lettre de 10.I.1847, 1986]. 402 Astfel Doamna Correur este o doamnă îmbrăcată țipător și spectaculos: "Elle avait une robe de soie mauve
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fond des motivations plus nuancées, qui révèlent " une notation psychologique très fine ". " Ainsi, on ne chercherait plus du côté du jeune mais du côté de son père, sans autre motif que l'idée bien ténue selon laquelle Prévost faisait volontiers porter aux figures paternelles le poids de la disparition de la mère " : ce qui ne semble pas se justifier dans Manon Lascaut, précise aussitôt Maurice Daumas 91. En effet, la seule évocation du roman de Prévost ne suffit pas à illustrer la relation
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Calculul funcției scor constă în stabilirea unui model de analiză alcătuit dintr-o baterie de rate prin care se apreciază vulnerabilitatea sau insolvabilitatea pe termen lung a firmei, cum ar fi: Modelul Altman, Modelul Conan Holder, Modelul Holder Jock și Porter, Modelul Bardos, Modelul Băncii Franței, Modelul Băncii Comerciale Române ș.a. 1. Modelul Altman este reprezentat printr-o funcție scor care conține o sumă de 5 rate financiare. Calcularea funcției scor conduce la obținerea următoarelor valori, din care se desprind concluziile
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
and anthropology. Oxford; New York, Berg. Ruben, B. D. (1976). Assessing communication competency for intercultural adaptation. În Group & Organization Studies, 1, 334 - 54 . Samovar, L. A. (2000). Oral communication : speaking across cultures. Los Angeles, CA, Roxbury Pub. Samovar, L. A. and R. E. Porter (2001). Communication between cultures. Belmont, CA, Wadsworth/Thomson Learning. Sapir, E. (1921). Language. Harcourt, New York. Sapir, E. (1949). Selected Writings of Edward Sapir in Language, Culture and Personality, ed. D. Mandelbaum. Berkeley: University of California Press. Sala, Marius (coord.) (1989
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ca "spații mediate computerizat în care există o integrare a conținutului și comunicării, cu accent pe conținutul generat de membri" (1997, p. 17). Una dintre definițiile mai recente, care oferă un bun cadru pentru delimitarea obiectului cercetării, îi aparține lui Porter (2004): "Comunitățile virtuale sunt agregări de indivizi sau parteneri de afaceri ce relaționează în jurul unui interes comun și în care interacțiunea este, cel puțin parțial, susținută sau mediată de tehnologie și ghidată de protocoale sau norme". Includerea variantei în care
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
managing a virtual community, 2000, preluat pe 20.01. 2004, teză de doctorat, Linkoping Universitet, Suedia. Pargman, D., "Code begets community: On social and technical aspects of managing a virtual community", 2000, PhD dissertahttp://esplanaden.lysator.liu.se/svmud/pargman/. Porter, C. E., A Typology of Virtual Communities: A Multi-Disciplinary Foundation for Future Research, 2004 (noiembrie)preluat pe 30.12.2007, http://jcmc.indiana.edu/vol10/issue 1/porter.html Preece, J., Nonnecke, B., Andrews, D., "The top five reasons for lurking
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
managing a virtual community", 2000, PhD dissertahttp://esplanaden.lysator.liu.se/svmud/pargman/. Porter, C. E., A Typology of Virtual Communities: A Multi-Disciplinary Foundation for Future Research, 2004 (noiembrie)preluat pe 30.12.2007, http://jcmc.indiana.edu/vol10/issue 1/porter.html Preece, J., Nonnecke, B., Andrews, D., "The top five reasons for lurking: improving community experiences for everyone", Computers in Human Behavior, 20, 2004, pp. 201-223. Radde-Antweiler, K., "Virtual Religion". An Approach to a Religious and Ritual Topography of Second
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
că este sechestrat de pompieri. Publicul strigă, unii sar din sală pe scenă, în sfârșit marele Millo este silit să-și spună satira în fața unei săli oarbe, numai cu două lumânări aprinse.7 330 bucureștii de altădată l’intention de porter atteinte, directiment ou indirectiment, à la situation des PrincipautésUnies, telle qu’elle résulte des traités“ - Ministerul Afacerilor Străine, Documente oficiale... prezentate corpurilor legiuitoare, București, 1878, p. 21. 7. Matei Millo prezentase pentru întâia oară „canțoneta politică“ Haine vechi sau Zdrențele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
I. Florea, 10.000 copilul Nicolae I. Mărunțelu și 10.000 soldatul concentrat A. Ghițescu, iar cei doi jandarmi au fost citați prin Ordin de Zi pe I.G.J. Cei trei parașutiști, locotenent-colonel A. C. G. de Chastelain, șeful misiunii, maior I. Porter și căpitanul S. Mețianu, de origine română, aveau în principal misiunea de a-l informa pe Iuliu Maniu despre situația României, situație care presupunea o capitulare necondiționată în fața sovieticilor. Paradoxul l-a constituit înțelegerea condițiilor de către mareșalul Antonescu, Mihai Antonescu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
imaginii actuale a kryptonianului, exprimă idealul masculinității postbelice, însă din anii '90 super-eroii sunt modelele perfecte ale cultului fitness al sfârșitului de secol, deși anatomia lor colosală care tinde spre autoparodiere inconștientă, precum în cazul lui Batman desenat de Howard Porter, cu bicepșii mai mari decât capul, a generat și o reacție care cultivă corpul bisexual, ambiguu, într-o tranziție pe scară largă de la masculin la feminin, care s-a derulat de-a lungul a jumătate de secol). Corpul masculin a
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
tot mai importante calificările înalte, mobilitatea profesională, performanțele manageriale, capacitatea de a absorbi noile tehnologii, aplicarea rezultatelor cercetării și dezvoltării tehnologice în economie și societate și capacitatea de a realiza produse/servicii de calitate și diferențiate. În termenii lui Michael Porter, pentru dezvoltarea actuală este primordială, capacitatea unei națiuni de a obține avantaje competitive și de a susține aceste avantaje. Dar toate sursele menționate de avantaje competitive înseamnă capital uman. “Națiunile in dezvoltare - se arata intr-un studiu de specialitate - ar
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
că 17 dintre cei 20 de nou-născuți s-au orientat mai frecvent și mai mult spre garnitura care fusese în contact cu sânul mamei lor. Dar ce putem spune despre capacitatea unui nou-născut de a recunoaște mirosul patern? Cernoch și Porter (1985) au întreprins așadar o serie de 5 experimente pentru a răspunde noilor întrebări. Folosind o procedură identică celei a lui MacFarland (bucăți de bumbac în contact prealabil cu axila) acești cercetători au arătat că bebelușii hrăniți la sân și
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Mirosul dumneavoastră îl va reconforta. Și da, încă de la naștere, bebelușul dumneavoastră vă are deja în nas! Dimpotrivă, nici o cercetare nu a demonstrat că bebelușii ar fi capabili să își recunoască tatăl după miros... Pentru mai multe detalii Balogh R.D., Porter R.H., „Olfactory preferences resulting from mere exposure in human neonates”, în Infant Behavior and Development, nr. 9, 1986, p. 395-401. Cernoch J.M., Porter R.H., „Recognition of maternal axillary odors by infants”, în Child Development, nr. 56, 1985, p. 1593-1598. MacFarland
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
că bebelușii ar fi capabili să își recunoască tatăl după miros... Pentru mai multe detalii Balogh R.D., Porter R.H., „Olfactory preferences resulting from mere exposure in human neonates”, în Infant Behavior and Development, nr. 9, 1986, p. 395-401. Cernoch J.M., Porter R.H., „Recognition of maternal axillary odors by infants”, în Child Development, nr. 56, 1985, p. 1593-1598. MacFarland A., „Olfaction in the development of social preferences in the human neonate”, în ediția A. Macfarlane, Ciba Found Symposium, nr. 33, 1975, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
o traiectorie exterioară și să se arate disponibili pentru acea fază de joc. În mod ideal, acești jucători vor fi jucătorii liniei de 9 m (inter stânga, inter dreapta). Sarcini complete ale apărătorilor ce recepționează pasa scurtă: * demarcarea liberă, oferind porterului posibilitatea de a angaja În siguranță; * contactul vizual cu portarul; * anunțarea disponibilității de primire a mingii. La ce trebuie să fie atent portarul În faza de desfășurare a jocului După intrarea În posesia mingii, portarul În funcție de acțiunea coechipierilor sau adversarilor
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Privite din unghiul productivității, rezultatele obținute sunt destul de divergente. Într-un studiu empiric, Healy et al. (1992) au analizat performanța postfuziune sau achiziție, constatând că s-au Înregistrat creșteri semnificative de productivitate. Pe de altă parte, studiile realizate de Michael Porter (1987) sau de Montgomery și Wilson (1986) relevă faptul că, dintre tranzacțiile Încheiate, mai mult de jumătate reprezintă eșecuri, neînregistrându-se creșteri de valoare sau productivitate. Desigur că motivațiile care stau la baza realizării operațiunilor de fuziuni și achiziții sunt
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
firmele nou intrate să fie, la rândul lor, integrate vertical, sau Împiedicându-le să acceadă În mod liber la un factor de producție sau la o rețea de distribuție (Coutinet și Sagot-Duvauroux, 2003, p. 53). Într-adevăr, după cum a arătat Porter (2001), barierele la intrarea pe o piață pot fi mult Întărite prin unirea unei Întreprinderi cu unul dintre actorii mediului său Înconjurător. Această opțiune permite Întreprinderii să impună norme de intrare foarte costisitoare, ceea ce mărește riscul pe care și l-
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
Theodor Fechner, Hermann von Helmholtz, Ewald Hering, Edward Bradford Titchener, Franz Hillebrand, psihologul elvețian Adolphe Bernays, psihologii experimentaliști americani Leon M Hurvich, Dorothea Jameson (cu merite în reintroducerea lucărilor lui Hering în America), Edwin Garrigues Boring, Herbert Sidney Langfeld, Harry Porter Weld; * interesul pentru studiul culorilor se manifestă intens în a doua jumătate a secolului XX la cercetători din ce în ce mai diversificați precum Hans Podesta (oftalmolog), Tryggve Johansson (fizician), arhitectul Sven Hesselgren, Adelbert Ames jr. (psiholog și oftalmolog american), Sven A. Barding (designer
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
51 Vaschide, Nicolae, 155 Vârgolici, Ștefan G., 10, 11, 141 Visanti, Andrei, 10, 11, 141 Vogt, Oskar, 39 W Waller, Augustus D., 72 Ward, James, 131 Warren, Howard C., 119 Washburn, Margaret, 119 Weber, Ernst Heinrich, 61, 129 Weld, Harry Porter, 93 Wertheimer, Max, 155 Williams, Lillie A., 120 Wirth, Wilhelm, 60 Witmer, Lightner, 113, 119, 120, 130 Wolfe, Harry Kirke, 119, 120, 131 Woodworth, R.S., 119 Woolhouse, Thomas, 46 Wundt, Wilhelm, 14, 20, 35, 36, 39, 41, 52, 55, 56
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]