772 matches
-
Iacob este ilustrată cronologic, în detaliu, punându-se accentul pe nașterea celor doisprezece copii ai săi, aceștia urmând să reprezinte cele douăsprezece triburi ale lui Israel. Încă din fragedă pruncie, cei doi fii ai lui Isaac și ai Rebecăi sunt portretizați în antiteză. Rivalitatea dintre frați este prezentată simbolic chiar în episodul nașterii, când Iacob se agață de călcâiul fratelui său mai mare, prefigurând, parcă, fapta sa mai târzie de a-i fura dreptul de întâi născut. Totodată, Iacob este prezentat
Iacob (personaj biblic) () [Corola-website/Science/297910_a_299239]
-
Imran, Sura Femeile, Sura Vitele, Sura Hud, Sura Iosif, Sura Maria, Sura Profeții, Sura păianjenul, Sura Sad. În Coran, Iacob este amintit numai cu numele de Iacob, iar episodul luptei cu îngerul nu este menționat. Spre deosebire de Vechiul testament, unde sunt portretizate mai multe aspecte ale vieții lui Iacob, în Coran se pune accentul mai mult pe calitatea lui Iacob de patriarh și întemeietor al neamului Israelului. Încă din sura 2, Vaca, Iacob este pus în rândul întemeietorilor neamului: Credem în Dumnezeu
Iacob (personaj biblic) () [Corola-website/Science/297910_a_299239]
-
portret al lui Iacob se regăsește și în surele Femeile, Vitele și Hud, unde Iacob este menționat alături de nume ca Iov, Solomon, David, Noe, Abraham și Ismail. Sura 12, Iosif, dedicată, după cum sugerează și denumirea, poveștii vieții lui Iosif, îl portretizează pe Iacob în ipostază paternă, pentru fiul său și al Rahelei. Iosif este prezentat ca fiind un fiu iubit tatălui său, iar acesta din urmă ca fiind protectorul și călăuzitorul său. În sura 19, Maria, se vorbește deja explicit despre
Iacob (personaj biblic) () [Corola-website/Science/297910_a_299239]
-
care, împreună cu baza ei economică, este factorul care conferă ideilor baza lor ideologică. Societatea, fiind sfâșiată de conflicte de interese, își poate păstra integritatea și funcționalitatea doar dacă toate contradicțiile sunt învelite într-un summum de idei care încearcă să portretizeze societatea în manieră pozitivă și nu conflictuală. În aceste condiții nu se poate ajunge decât la concluzia că ideile clasei conducătoare, adică ale acelei clase interesată să păstreze o viziune luminoasă asupra societății, ascunzând petele negre și inegalitățile, sunt de
Ideologie politică () [Corola-website/Science/296534_a_297863]
-
a pătruns în arta vremii, mai natural, o întorsătură drastică de la stilul ce domina arta egipteană de mai bine de 1700 de ani. O arie de interes pentru mulți egiptologi este particularitatea aspectului fizic al lui Akhenaten. Mulți faraoni sunt portretizați într-o manieră stilizată, însă Akhenaten este înfățișat în picturi și gravuri cu trăsături deosebit de feminine, șolduri largi și trăsături faciale delicate. Unele teorii presupun că acestea s-ar datora de fapt malformațiilor de care suferea faraonul, deci nu ar
Noul Regat Egiptean () [Corola-website/Science/307039_a_308368]
-
de asemenea considerat o artă interpretativa atletica, conținând elemente puternice de catch wrestling, mock combat și teatru. Fiecare eveniment PPV prezintă diverse meciuri de wrestling profesionist care includ diferiți wrestleri implicați în dușmanii și povești preexistențe și plănuite. Ei sunt portretizați ca niște ticăloși sau eroi în evenimentele plănuite care creeaza tensiune și culminează într-un meci sau o serie de meciuri de wrestling. No Way Ouț a fost un eveniment PPV (pay-per-view) constând într-un main event (eveniment principal) și
WWE No Way Out () [Corola-website/Science/307336_a_308665]
-
i mir"; în ortografia originală: "Война и миръ") este un roman scris de Lev Nikolaevici Tolstoi, publicat pentru prima dată între anii 1865-1869. Concentrându-se asupra membrilor a două familii importante, Bolkonski și Rostov, "„”" folosește istoriile lor individuale pentru a portretiza Rusia în pragul unui conflict apocaliptic cu Franța lui Napoleon Bonaparte. Evenimentele împing repede personajele centrale spre confruntarea inevitabilă. Nici un alt scriitor nu se compară cu Tolstoi în amploarea viziunii epice, ce cuprinde stările sufletești prin care trec orașe întregi
Război și pace () [Corola-website/Science/308513_a_309842]
-
recăsătorit cu Alicia și a descoperit că fiul lor suferă, de asemenea, de schizofrenie. De asemenea, a reintrat în legatură cu fiul său mai mare, John Stier. Viața sa a fost imortalizată în filmul „"A beautiful mind"”, personajul său fiind portretizat de Russell Crowe. Nash și soția sa au murit într-un accident de mașină, când șoferul taxiului în care se aflau a pierdut controlul mașinii.
John Forbes Nash, Jr. () [Corola-website/Science/308530_a_309859]
-
portrete ale lui Luther, care vor fi răspândite prin toată Germania. Artistul ilustrează totodată câteva ediții ale Noului Testament în traducerea germană a lui Luther, dar și numeroase pamflete protestante. Lucas Cranach s-a remarcat ca un desăvârșit portretist. Personajele portretizate în unele tablouri poartă semnele incontestabile ale stilului maestrului, proiectate pe un fundal cu caracter pur decorativ, realizat de ucenicii săi. Portretele lui Cranach măsoară în general 50 cm în înălțime, fapt care permite redarea chipului în mărime naturală. Tabloul
Lucas Cranach cel Bătrân () [Corola-website/Science/306577_a_307906]
-
secret Sovietic în Europa; ideea care a stat la baza cărții poate veni de la Alexandre de Marenches, director al SDECE. În 1985, inspirat de experiență americană, a publicat lucrarea intitulată "Le professeur d'histoire" ("Profesorul de istorie"), în care a portretizat o comică confruntare între un om de literatură plin de valori tradiționale și o tînără moștenitoare care este pe valul modernismului.
Vladimir Volkoff () [Corola-website/Science/307931_a_309260]
-
influența lui Caravaggio, somptuozitatea operelor celebrative realizate pentru curtea regală, cum sunt de ex. portretele lui Philippe de Champaigne și cele ale lui Mingard. În sec. al XVII-lea Parisul devenea capitala Rococò, grație operelor lui Boucher, Drouais (care o portretizează pe Madame Pompadour, amantă regelui Ludovic al XV-lea), Watteau, Fragonard și Elisabeth Vigée Le Brun (a cărei vaporoasa pictură mitologica uită de tensiunile sociale care vor provoca Revoluția franceză și rămâne cu totul străină noilor rigori ale desenului academic
National Gallery, Londra () [Corola-website/Science/307374_a_308703]
-
a pătruns în arta vremii, mai natural, o întorsătură drastică de la stilul ce domina arta egipteană de mai bine de 1700 de ani. O arie de interes pentru mulți egiptologi este particularitatea aspectului fizic al lui Akhenaten. Mulți faraoni sunt portretizați într-o manieră stilizată, însă Akhenaten este înfățișat în picturi și gravuri cu trăsături deosebit de feminine, șolduri largi și trăsături faciale delicate. Unele teorii presupun că acestea s-ar datora de fapt malformațiilor de care suferea faraonul (destul de des întâlnite
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
Clive Owen în thriller-ul politic "The International". Filmul a fost primit bine de critici și a avut încasări de 60 de milioane $ în întreaga lume. În același an, ea a apărut în drama americană "Mother and Child". Ea a portretizat roul lui Elizabeth, o avocată care nu și-a cunoscut niciodată mama biologică. A jucat alături de Annette Bening, Kerry Washington și Samuel L. Jackson. Pentru acet rol a fost nominalizată la categoria Cea mai bună actriță la Premiul Institutului de
Naomi Watts () [Corola-website/Science/303053_a_304382]
-
an după moartea sa, provocând puternice controverse într-o epocă în care orientarea homosexuală era tratată drept o delincvență socială, morală și juridică și marchează epoca ca primul om important de cultură română care se autoanalizează fără menajamente și își portretizează experiențele homosexuale într-o perioadă sufocantă prin falsitatea și ideologizare cvasitotală până și în spațiul vieții private. Din autobiografia sa a reușit să încheie numai primele două capitole, "Rochia de bal" și "Convocat la director", care au apărut postum, sub
Ion Negoițescu () [Corola-website/Science/302271_a_303600]
-
fi numit o democratizare vieții de apoi, în care toți oamenii posedau un suflet și puteau fi bineveniți în compania zeilor după moarte. Literatura Regatului Mijlociu prezenta teme sofisticate și caractere scrise într-un nou stil încrezător, elocvent, reliefat si portretizat într-o perioadă ce captat detalile subtile, individuale, care au atins noi culmi de perfecțiune tehnică. Ultimul mare rege al Regatului Mijlociu, Amenemhat III, a permis coloniștilor semiți și canaaniți din Orientul Apropiat să vină în regiunea Deltei pentru a
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
galben-intens, însă Lactantius afirmă că ochii săi erau albaștri precum safirele și că picioarele sale erau acoperite în solzi aurii, având gheare roz. Ovidiu afirmă următoarele: Herodot prezintă pasărea Phoenix într-un mod asemănător lui Ovidiu: În „Idile”, Claudius Claudianus portretizează pasărea Phoenix: Scholars have observed analogues to the phoenix in a variety of cultures. These analogues include the Hindu garuda and gandaberunda, the Russian firebird, the Persian Simorgh, Georgian paskunji, the Turkish Zümrüdü Anka, the Tibetan Me byi karmo, the
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
Dzerjinski i se atribuie fraza: "un membru al KGB-ului ar trebui să aibă capul rece, inima caldă și mâinile curate". Dzerjinski a fost eroul a numeroase bancuri sovietice, în care apărea de obicei alături de Lenin. În aceste bancuri era portretizat ca un revoluționar prost și limitat. Dzerjinski a murit în urma unui infarct miocardic pe 20 iulie 1926 în Moscova. Imaginea și numele lui Dzerjinski au fost intens folosite în KGB și Uniunea Sovietică și statele satelit. Șase orașe au fost
Felix Edmundovici Dzerjinski () [Corola-website/Science/302157_a_303486]
-
băiat născut în 2007), menționând de asemenea și faptul că soția lui e însărcinată. În timpul detenției Vikernes a cumpărat o fermă în districtul Bø din județul Telemark, iar după eliberare s-a mutat aici împreuna cu familia. Vikernes a fost portretizat de mass-media ca fiind satanist în principal datorită incendierilor de biserici care au avut loc la începutul anilor '90, dar și datorită vehementei atitudini anticreștine omniprezente în muzica sa și în scrierile sale. Într-un interviu din cartea "Lords of
Varg Vikernes () [Corola-website/Science/302528_a_303857]
-
avea corpul de capră, cu-o coadă de balaur, un grumaz de leoaică și două capete. Din boturile ei tâșneau, când răsufla, torente-nvăpăiate de foc mistuitor”". Himera este în general considerată un monstru de gen feminin, deși este de obicei portretizată în arta grecească ca având o coamă de leu. Există mai multe genealogii ale himerei. Hesiod relatează cum ea a conceput împreună cu fratele ei, Orthos, Sfinxul și leul din Nemea. O altă versiune spune că este fica Echidnei și a
Himera () [Corola-website/Science/302584_a_303913]
-
au alcătuit o altă armată masivă, în scopul de a disloca Cavalerii de Malta. Otomanii au invadat în 1565, pornind Marele Asediu al Maltei, care a început pe data de 18 august și a durat până în 08 septembrie, și este portretizat viu în frescele lui Matteo Perez d'Aleccio în Sala Sf. Mihail și Sf. Gheorghe. La început părea că acest lucru ar fi o repetare a bătăliei de la Rodos, majoritatea orașelor din Malta fiind distruse, iar jumătate din Cavaleri uciși
Soliman I () [Corola-website/Science/302595_a_303924]
-
spunea Tolkien: „...Episodul furtului s-a născut în mod natural (și aproape inevitabil) din circumstanțe. E dificil de găsit o altă desfășurare a acțiunii în acest punct. Îmi închipui că la fel ar spune și autorul poemului Beowulf”. Bilbo este portretizat ca un explorator modern al unei lumi antice. El poate negocia și interacționa cu această lume antică deoarece limba și tradiția stabilesc legături între cele două lumi. De exemplu, cimiliturile lui Gollum sunt preluate din surse istorice, în timp ce ale lui
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
Național au solicitat sprijinul material Ministerului de Război, acesta acordându-le o subvenție, precum și concursul Armatei Române pentru executarea scenelor militare. De asemenea, realizatorii filmului au mai primit finanțare și din partea Casei Regale, cei doi suverani români urmând a fi portretizați în film. Ulterior s-au raliat la producția filmului și Pascal Vidrașcu și Leon Popescu, a căror contribuție va fi tratată mai jos. Una dintre primele dificultăți ale întreprinderii a fost apariția concurenței, care dorea crearea unui film cu același
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
văzute în timpul dansului, iar atunci pedepsesc pe culpabil pocindu-l, după ce l-au adormit cu cântecul și cu vîrtejul horei jucate în jurul acestuia de 3 ori. În această ipostază, au similitudini cu fecioarele Erinyes din mitologia greacă. Unele descântece le portretizează așa: Adesea „Ielele beau apă de prin fântâni și oricine va bea după dânsele, îl pocesc”. După caracteristicile globale mai frecvente, Ielele sunt nemuritoare, frumoase, acorporale, voluptoase și seducătoare, excelente dansatoare și cântărețe corale; își poartă despletit părul lung și
Iele () [Corola-website/Science/299510_a_300839]
-
fiind bătrâni, puternici însă cu o inteligență scăzută, fiind ființe ce mănâncă oameni și care se transformă în stană de piatră dacă sunt atinși de lumina soarelui, de asemenea, conform credințelor tradiționale, se tem de fulgere, de multe ori fiind portretizată o luptă între ei și Thor. În alte legende scandinave, aceștia sunt portretizați ca semănând cu oamenii, singura diferență este izolarea. În folclorul scandinav, dispariția trolilor este pusă pe seama fricii de fulgere, sau a clichetului clopotelor de biserică, sunet ce
Trol () [Corola-website/Science/299518_a_300847]
-
și care se transformă în stană de piatră dacă sunt atinși de lumina soarelui, de asemenea, conform credințelor tradiționale, se tem de fulgere, de multe ori fiind portretizată o luptă între ei și Thor. În alte legende scandinave, aceștia sunt portretizați ca semănând cu oamenii, singura diferență este izolarea. În folclorul scandinav, dispariția trolilor este pusă pe seama fricii de fulgere, sau a clichetului clopotelor de biserică, sunet ce ar fi de vină pentru emigrarea trolilor in alte părți.
Trol () [Corola-website/Science/299518_a_300847]