3,622 matches
-
ISTORIE Pentru simularea probelor scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2022-2023, este valabilă programa aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4.800/2010, din care sunt exceptate următoarele conținuturi: C. STATUL ȘI POLITICA 3, România postbelică. Stalinism, național-comunism și disidență anticomunistă. Construcția democrației postdecembriste. D. RELAȚIILE INTERNAȚIONALE 1. Spațiul românesc între diplomație și conllict în Evul Mediu și la începuturile modernității. 2. România și concertul european; de la „criza orientală” la marile alianțe ale secolului XX
ORDIN nr. 3.138 din 25 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264659]
-
că propunerea de regulament are ca scop instituirea unui instrument de sprijin pentru Ucraina din partea UE (asistență macrofinanciară +) pentru 2023, prin intermediul căruia va fi furnizată asistență financiară pe termen scurt, finanțare pentru reabilitare și sprijin inițial pentru reconstrucția postbelică, cu scopul de a sprijini Ucraina pe calea integrării europene. Articolul 3 Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 13 martie 2023, cu respectarea prevederilor art.
HOTĂRÂRE nr. 12 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266113]
-
România: Tribunalele poporului din București și din Cluj. Procesul lotului Antonescu și alte procese de condamnare a criminalilor de război • Studiu de caz: generalii judecați pentru crime de război - Nicolae Macici, Constantin (Piki) Vasiliu, Ion Topor 6. Evreii în România postbelică și memoria Holocaustului în secolul al XXI-lea • Comunitatea evreiască în perioada regimului comunist • Reprezentarea Holocaustului în artă, literatură și mass-media • Distorsionarea, negarea și minimalizarea Holocaustului • Răspunsul țărilor membre O.N.U: Responsabilitatea de a proteja (R2P) Sugestii metodologice Disciplinele școlare din
ORDIN nr. 5.344 din 9 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273645]
-
români de azi), Mircea Cărtărescu (Postmodernismul românesc), Radu G. Țeposu (Istoria tragică &grotescă a întunecatului deceniu literar nouă), Ion Bogdan Lefter (Flashback 1985). Practic, Soviany propune nici mai mult, nici mai puțin decât un sistem de lectură pentru poezia română postbelică. Ceea ce nu înseamnă neapărat un nou inventar de nume sau o nouă ierarhie. Ci o nouă formă de dispunere a celor deja recunoscute. Absențele sunt, de altfel, puține și conjuncturale. Nu lipsesc, în fond, nici Nichita Stănescu, nici Dimov, nici
Două observații by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4912_a_6237]
-
inegală, repet. Nu e impropriu să vedem în ea o protagonistă, până la un punct ingenuă, a marelui conflict social și moral ce începea să se profileze, un spirit exponențial, o apărătoare a pozițiilor vechii lumi asediate de comunism în anii postbelici. O lume mințită, trădată, expusă celor mai răvășitoare atacuri care urmăreau, în numele unui program, nu altceva decât să o distrugă. Nimeni din lumea lui Annie, adică din lumea clasei mijlocii românești, fie ei oameni de toată mâna fie ei foști
O retraversare a infernului (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4918_a_6243]
-
totuși ceva esențial despre contextul foarte complicat, adesea absurd, în care valorile literare ale deceniilor dintre 1948 și 1989 au fost create. O dezambiguizare fără de care ne este imposibil să explicăm, în special celor tineri, de ce arată așa literatura română postbelică. Mărturisesc că m-am apropiat cu o oarecare prudență de documentele privindu-l pe Constantin Noica, editate de Dora Mezdrea, în aceeași serie „Nae Ionescu și discipolii săi în arhiva Securității", sub titlul Noica și Securitatea (I) *. Nu din idolatrie
Noica în dosarele Securității by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6017_a_7342]
-
limitele culturale scandaloase ale ofițerilor care aveau literalmente în mâini soarta unor oameni de mare valoare: confuziile, erorile și neînțelegerile, câteodată și lipsa unei minime informări despre subiectul discutat șochează. În aceasta și constă, cred, marea dramă a culturii române postbelice: destinele unor scriitori, artiști și cărturari de excepție, unii, vecini cu genialitatea, erau la cheremul unor troglodiți intelectual. Chiar și în epoca, relativ mai „luminată", de „liberalizare", din primul deceniu ceaușist.
Noica în dosarele Securității by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6017_a_7342]
-
desfășurările literare, cum fusese nevoit să o facă, în Compendiu, G. Călinescu, poate să nu-l observe pe Mihail Crama și nici pe alții. Dar nu și cine privește de la nivelul solului aceste desfășurări. Cine examinează de aproape momentul imediat postbelic (1945-1948) nu se poate să nu-l vadă pe Mihail Crama, autorul Decorului penitent, cartea premiată de Fundațiile Regale în 1946. A fost unul dintre protagoniștii acelui final de epocă literară (și nu numai de epocă literară, desigur), convulsionat și
Un roman de Mihail Crama by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6019_a_7344]
-
carte este minimă, că personajele au existat. Dar în definitiv prin asta ne și atrage, făcându-ne curioși să vedem cum a trăit direct direct autorul, și nu în imaginație, evenimente care ne-au marcat atât de puternic istoria imediat postbelică și din anii următori: alegerile falsificate, lichidarea partidelor istorice, seceta, inflația uriașă, îndepărtarea Regelui, naționalizările, epurările, confiscările de averi, arestările, uitarea noastră de către aliați, apoi moartea lui Stalin, speranțele trezite atunci, deziluziile ulterioare, din nou represiunile, colectivizarea dusă la capăt
Un roman de Mihail Crama by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6019_a_7344]
-
Criza economică a zguduit puternic modelul postbelic al Europei și Germania ia din ce în ce mai mult deciziile. În timp ce multe state se chinuie să-și plătească datoriile, doar cancelarul Angela Merkel are destui bani pentru a-i salva. Iar prețul pe care îl cere Merkel - control mai puternic asupra modului
Washington Post: Puterea financiară a Germaniei provoaca frisoane în cancelariile europene () [Corola-journal/Journalistic/59381_a_60706]
-
crime pe care nu le-au făcut, este pentru că toată vina a fost a lor. Și atunci poftim de spune altceva decît dogmele în vigoare. Meritul lui Lucian Boia este că spune altceva, trecînd în revistă poncifele pe care propaganda postbelică le-a pus în seama monștrilor arieni. Și, pentru a nu vorbi în gol, autorul își ia drept repere polemice doi istorici germani din secolul XX - Fritz Fischer și Heinrich A. Winkler - cărora le opune propriile opinii. Dar cum Fischer
Vae victis! by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5955_a_7280]
-
mult discreția și temperanța. Sunt convins însă că cititorii cărții au „sărit” peste studiile despre autori și întâmplări din prima parte a secolului XX, mergând direct la cercetările care vizează elucidarea unora dintre cele mai controversate momente ale vieții literare postbelice: eliminarea lui G. Călinescu și a asistenților săi din Universitate (în studiile George [sic!] Călinescu la Universitate și la Academia Română și, respectiv, Al. Piru: „Resping cu indignare acuzația nedovedită că aș fi reacționar”), epurarea unor mari cărturari din Academie (Umilirea
Forța documentului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5725_a_7050]
-
Renault a cerut în justiție despăgubire pentru naționalizarea firmei după cel de-al Doilea Război Mondial. Autor: Anca Murgoci Avocatul nepotului lui Louis Renault, Thierry Levy, a susținut în instanță dreptul de despăgubire al clientului său. El a descris naționalizarea postbelică drept fiind „o violare a dreptului fundamental la proprietate”. În timpul ocupației naziste , firma a fost sub controlul Germaniei și a fost utilizată pentru a produce echipament militar. Renault a murit în închisoare, la câteva săptămâni după eliberarea Parisului de sub forțele
Deţinătorul Dacia, Renault, s-ar putea privatiza () [Corola-journal/Journalistic/59028_a_60353]
-
pp. 479-548). Se vede, spuneam, că prozatorul se caută: de-a lungul unui deceniu, el trece de la „slalomul" abil printre jaloanele realismului socialist, vizibil în povestirile „cu țărani suciți", la tragicul și grotescul unor narațiuni în care războiul sau seceta postbelică deformează cadrele realului, și, într-un final, la formula foarte modernă și personală din Leul albastru, Dor și Duios Anastasia trecea. Căutarea formulei este ușor de perceput, dar tot atât de ușor se cunoaște și absența elementului care îl va propulsa pe
Clasicizarea generației ’60 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6227_a_7552]
-
publicat romanul tragediei lui Rubashov, mai toate episoadele cruciale ale celui de-al doilea război mondial erau încă de domeniul viitorului și nimeni n-avea cum să știe în ce fel va arăta și în ce direcții va evolua lumea postbelică, nu se știa nici măcar dacă va mai exista civilizație, dacă nu cumva puhoiul nazist o va nimici și o va înlocui cu un uber-Reich pur, dur, total inuman și în sfârșit liber să-și pună în aplicare programul de rărire
Maniheism la două capete (3) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6252_a_7577]
-
rigoare după 1989, scădere sporită de directivele de la Bologna, care au preschimbat mai toate facultățile în manufacturi care scot pe bandă rulantă mediocrități patente, atunci ne putem face o imagine despre cum se făcea școală medicală în anii inter- și postbelici. În acele decenii, cine reușea să depășească rigorile instrucției se putea considera primit într-un ordin cavaleresc de spăimoasă pregătire profesională, anii de facultate devenind obiectul unor rememorări cu iz de epopee personală. Îți aminteai de ei ca de încercările
Idoli și amintiri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6028_a_7353]
-
Țăranu; .lui Pascal Bentoiu, un reprezentant de frunte al generației sale. In plan componistic am găsit elemente comune cu Giacinto Scelsi, compozitorul italian. - .este o muzică de pură emanație spirituală latină. Dar complet altceva decât se elabora în contextul epocii postbelice. - Generația noastră a dorit să ne desprindem de cea anterioară, de avangarda europeană a anilor '50-'60 care devenise foarte sterilă. Un alt maestru - l-am menționat -este Brâncuși; pentru noi venea din afara teritoriului muzicii. - Să revenim la muzica orelor
Despre „trezire“ cu Octavian Nemescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6138_a_7463]
-
care a devenit, succesiv, cel primul mare creator german și cel mai de seamă exponent american al unei ramuri de vârf a tehnologiei. Autorul american pune sub semnul întrebării nu capacitatea și performanțele lui, ci indulgența complice a oficialității americane postbelice față de lina lui alunecare din tabăra care ridicase asasinatul în masă la rangul de politică de stat, direct la nivelele superioare ale taberei care salvase Europa de cei ce fuseseră pe cale s-o prefacă într-un sinistru lagăr de exterminare
După ștergerea urmelor by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6144_a_7469]
-
mumificate. Filmul lui Thomas Alfredson accentuează deeroizarea unei caste concomintent cu surprinderea unui declin accentuat al foștilor spioni de prim rang secerați nu pe câmpul de luptă, ci de formalitățile birocratice ale unui aparat prăfuit și ineficient, cel al Angliei postbelice, postocoloniale. Cruciada identificării unei cârtițe în chiar inima serviciului de informații britanic are ceva parcă desuet și tardiv - deși acțiunea filmului este plasată în 1973 -, și aduce în scenă un „pensionar”, pe George Smiley, căruia Gary Oldman îi împrumută o
Șah-Mat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4881_a_6206]
-
ani, nu e suficient să faci o muncă de istoric literar. Trebuie mai mult. Mircea Nedelciu, împreună cu colegii de la grupul literar „Noii” din primii ani ai deceniului opt, nu propune doar o poetică nouă, ci, în plus față de toate generațiile postbelice, vine cu ceea ce în lumea anglo-saxonă se numește de cîteva decenii theory. Faptul că „Noii” sînt textualiști, că experimentează la nivelul scriiturii, că citesc „teorie” - e drept, fără program -, și nu doar autori de ficțiune, îi singularizează față de antecesori, ca
Best of 80’s, remasterizat by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4895_a_6220]
-
urbanizări galopante în Europa de Vest în primul rînd, dar, desigur, și la noi. De aici ar putea porni o cercetare despre specificul estetic și ideologic al fiecăreia din generațiile ’60, ’80 și poate chiar 2000, cele mai importante din literatura românească postbelică, dimpreună cu cele două intervale mai puțin marcante prin noutate, dar aflate într-o continuitate subiacentă - promoțiile ’70 și ’90. O explicație de ordin cultural are și declasarea rapidă a textualiștilor odată cu apariția „postmoderniștilor” (care, desigur, îi recuperează pe cei
Best of 80’s, remasterizat by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4895_a_6220]
-
furie, tablourile sunt de fapt rodul unei îndelungi perioade de gestație... Manifestarea reprezintă un șoc în lumea avangardei newyorkeze. De Kooning devine pentru o vreme unul dintre favoriții lui Clement Greenberg, criticul în cea mai mare măsură asociat modernismului american postbelic. Artistul nu crede însă în abstractul pur. „Chiar și formele abstracte trebuie să semene cu ceva”, declară el. În aceeași perioadă, 1946-48, în care au fost concepute lucrările expuse la Egan, continuă să picteze portrete imaginare. Va continua în aceeași
Între figurativ și abstract: Willem de Kooning by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4827_a_6152]
-
minoritatea românească de pe teritoriul Ungariei. În același număr, Șerban Papacostea scrie despre „Destinul unui rege”, Mihai I, desigur. Citiți numai dacă v-ați înarmat cu răbdare în „Observator cultural” nr. 328 articolul lui Caius Dobrescu intitulat „Marele poet al erei postbelice”. Răbdarea e necesară spre a trece peste confuzia pe care autorul o face între un poet mare în general și un poet reprezentativ la un moment dat și pentru o anumită tendința. E cazul recent dispărutului Mircea Ivănescu. Răbdarea va
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5324_a_6649]
-
că mari spirite ale epocii în Germania interbelică, mă gândesc numai la Richard Strauss sau la Willhelm Furtwaengler, artiști oficiali ai regimului, n-ar fi cunoscut situația reală din underground-ul spațiului public. Procesul lor de revenire spre normalitate, în perioada postbelică, a avut în spate tragedii greu de imaginat. Lumini și umbre, unele cunoscute, altele nevăzute, abia schițate, definesc lumea lor interioară. Căci spațiul public exhibă aparențe, arareori esențe.
Muzică refuzată, muzică regăsită... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5437_a_6762]
-
Sorin Lavric Că Bertrand Russell, un matematician cu subtile preocupări de logică, a primit în 1950 Premiul Nobel pentru Literatură e un detaliu ce ține de degringolada Europei postbelice. În genere, prăpastia care desparte matematica de literatură e atît de mare, încît, sub unghiul expresiei spre care tind, cele două domenii sînt incompatibile: jocul ecuațiilor și al numerelor nu are corespondent în lumea cuvintelor, rareori întîlnindu- se spirite care
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]