2,303 matches
-
politic, realități care sunt răspunsuri la evoluții ale lumii occidentale dezvoltate și au puțină legătură sau nici una cu realitățile societății românești. O nouă tranziție Deoarece societatea rezultată după epuizarea obiectivelor politice ale tranziției coordonate politic de după comunism și din tranziția postcomunistă spontană nu se potrivește cu așteptările populației (și nici cu utopiile politice, de altfel), și deoarece noi reforme inițiate de clasa politică vor avea cu siguranță loc, iar ele vor fi, la fel de sigur, însoțite de schimbări spontane produse de societatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nici cu utopiile politice, de altfel), și deoarece noi reforme inițiate de clasa politică vor avea cu siguranță loc, iar ele vor fi, la fel de sigur, însoțite de schimbări spontane produse de societatea însăși, tranziția va continua în România, chiar dacă tranziția postcomunistă - cea care își propunea crearea unei Românii democratice, capitaliste și integrată în lumea euro-atlantică - s-a sfârșit. Într-adevăr, România iese din tranziția postcomunistă, dar nu încetează să fie o societate în tranziție. Noua tranziție românească rămâne orientată spre transformarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sigur, însoțite de schimbări spontane produse de societatea însăși, tranziția va continua în România, chiar dacă tranziția postcomunistă - cea care își propunea crearea unei Românii democratice, capitaliste și integrată în lumea euro-atlantică - s-a sfârșit. Într-adevăr, România iese din tranziția postcomunistă, dar nu încetează să fie o societate în tranziție. Noua tranziție românească rămâne orientată spre transformarea societății românești după chipul și asemănarea societăților occidentale, mai ales a celor vest-europene, însă de data aceasta obiectivele sale politice sunt mult mai puțin
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în tranziție. Noua tranziție românească rămâne orientată spre transformarea societății românești după chipul și asemănarea societăților occidentale, mai ales a celor vest-europene, însă de data aceasta obiectivele sale politice sunt mult mai puțin clare. Cum procesul de trecere de la tranziția postcomunistă la noua tranziție s-a realizat el însuși gradual, această sporită confuzie a noii tranziții a apărut timpuriu în discursul politic românesc. În discursul politic al tranziției postcomuniste, justificarea reformelor propuse de clasa politică a fost dominată de invocarea necesităților
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politice sunt mult mai puțin clare. Cum procesul de trecere de la tranziția postcomunistă la noua tranziție s-a realizat el însuși gradual, această sporită confuzie a noii tranziții a apărut timpuriu în discursul politic românesc. În discursul politic al tranziției postcomuniste, justificarea reformelor propuse de clasa politică a fost dominată de invocarea necesităților rezultate din obiectivele politice ale tranziției. O reformă oarecare, propusă de guvernare, era considerată necesară și era justificată de nevoia de a construi un sistem politic democratic sau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un sistem democratic sau nu și la încheierea, în acest fel, a tranziției politice. Dar chiar dacă această problemă a sistemului electoral ar fi rezolvată, alte noi probleme pot pune sub semnul întrebării nivelul democratic al sistemului politic, transformând tranziția politică postcomunistă într-una perpetuă. Oricare dintre instituțiile actualului sistem politic este contestată cel puțin de o parte a clasei politice și măcar de un grup de presiune din societate. Este contestat Parlamentul bicameral de către susținătorii ideii de Parlament monocameral; este contestată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
este contestată instituția președintelui ales direct de electorat și având atribuții executive de către susținătorii proiectului unei instituții prezidențiale cu un rol strict reprezentativ și ales de către Parlament etc. În aceste condiții, în care oricare dintre caracteristicile dobândite deja de tranziția postcomunistă este mereu contestată din interior, singurul criteriu de confirmare a atingerii obiectivului politic al tranziției postcomuniste este confirmarea externă. În momentul în care lumea occidentală, prin vocile autoritare ale Congresului american și ale Consiliului European (reuniunea șefilor de stat și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
instituții prezidențiale cu un rol strict reprezentativ și ales de către Parlament etc. În aceste condiții, în care oricare dintre caracteristicile dobândite deja de tranziția postcomunistă este mereu contestată din interior, singurul criteriu de confirmare a atingerii obiectivului politic al tranziției postcomuniste este confirmarea externă. În momentul în care lumea occidentală, prin vocile autoritare ale Congresului american și ale Consiliului European (reuniunea șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană) și alte instituții internaționale (precum Consiliul Europei, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Europei, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, OCDE etc.) au stabilit oficial că sistemul politic românesc este unul democratic, iar economia românească poate fi considerată o „economie de piață funcțională”, atât politicienii români, cât și populația au putut considera că tranziția postcomunistă și-a atins obiectivele politice principale. Integrarea României în NATO și aderarea la Uniunea Europeană au confirmat practic acest statut teoretic al schimbărilor petrecute în România după căderea comunismului. În consecință, pentru introducerea de noi reforme, politicienii români au fost nevoiți
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pentru politicienii români, invocarea standardelor europene în susținerea oricărui obiectiv de reformă sau de reformă a unor reforme anterioare a devenit principalul mod de legitimare a propriilor interese politice. Dar tocmai acest fenomen ilustrează, pe de o parte, depășirea tranziției postcomuniste - în care legitimarea reformelor se făcea pe baza unor obiective politice acceptate de întreaga clasă politică, precum și de către populație - și intrarea într-o nouă tranziție, în care reformele politice au dificultăți serioase de legitimare. Noul tip de legitimare menține ideea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
susținute de populație în ansamblul său. Cu toate acestea, o bună parte a reformelor rămân să fie nu doar legitimate în exteriorul societății românești, dar și induse din exterior. Acest mecanism este acum mult mai complex decât în anii tranziției postcomuniste. Ca și societatea românească, societatea occidentală putea identifica ușor, la începutul anilor ’90, diferențele esențiale dintre societatea românească abia ieșită din comunism și propria societate. După 2000, aceste diferențe au început să se estompeze și pentru unii și pentru ceilalți
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
occidentali și români, care alcătuiau o rețea de expertiză pe de o parte influentă, iar pe de altă parte, puternic supusă presiunilor și influențelor grupurilor de interese fie din România, fie de aiurea. Schimbarea României, care începe după terminarea tranziției postcomuniste, chiar dacă se desfășoară după mecanisme net mai complicate decât cele ale tranziției postcomuniste, are încă multe dintre caracteristicile unei tranziții. Modelul extern - o trăsătură esențială a oricărei tranziții este faptul că politicienii unei societăți își propun să transforme societatea după
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
influentă, iar pe de altă parte, puternic supusă presiunilor și influențelor grupurilor de interese fie din România, fie de aiurea. Schimbarea României, care începe după terminarea tranziției postcomuniste, chiar dacă se desfășoară după mecanisme net mai complicate decât cele ale tranziției postcomuniste, are încă multe dintre caracteristicile unei tranziții. Modelul extern - o trăsătură esențială a oricărei tranziții este faptul că politicienii unei societăți își propun să transforme societatea după un model care nu este produs de propria societate, ci de una exterioară
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de grupurile mai mari sau mai mici ale societății românești. Pe de altă parte, cel puțin unele dintre prioritățile acordate unor asemenea modele externe parțiale sau punctuale nu sunt decât forme de manifestare a tranziției spontane. De-a lungul tranziției postcomuniste, factori interni de presiune au învățat destul de repede forța legitimării externe, precum și mijloacele de a o utiliza în folosul susținerii propriilor proiecte de schimbare, generate de realități naționale și inițiate de forțe naționale. Multă vreme, cel mai important mod de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
reală a acestor instituții. O asemenea strategie implica întotdeauna o confruntare - la nivel socio-economic, cultural, ideologic și, în cele din urmă, politic - între promotorii reformelor coordonate politic și promotorii tranziției spontane, și ea a permis, în prima parte a tranziției postcomuniste, geneza ideologiei dublei Românii - una „reformistă”, orientată către Occident, și una „conservatoare” sau „neo-, criptocomunistă”, care se opune principial, adică valoric și ideologic, obiectivelor politice ale îndepărtării de comunism. Cu mult înaintea sfârșitului tranziției postcomuniste, promotorii transformărilor care pot fi
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în prima parte a tranziției postcomuniste, geneza ideologiei dublei Românii - una „reformistă”, orientată către Occident, și una „conservatoare” sau „neo-, criptocomunistă”, care se opune principial, adică valoric și ideologic, obiectivelor politice ale îndepărtării de comunism. Cu mult înaintea sfârșitului tranziției postcomuniste, promotorii transformărilor care pot fi identificate ca „tranziție spontană” au înțeles excepționala valoare de legitimare a acordului extern și, în consecință, și-au construit propriile rețele de relații și influență inclusiv la nivelul comunității internaționale. O asemenea rețea era ineficientă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
precum alegerile libere sau liberalizarea contului de capital, dar extrem de utile - și au funcționat eficient - în cazul detaliilor, al modelelor sectoriale sau al modelelor referitoare la realități punctuale. Rezultatul a fost că o bună parte a transformărilor aparținând tranziției spontane postcomuniste au fost instituite nu doar de jos în sus, dinspre societatea „profundă” către clasa politică, ci și cu sprijin de sus în jos, adică cu sprijinul cel puțin al unei părți al clasei politice, legitimate de cercuri de influență și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
profundă” către clasa politică, ci și cu sprijin de sus în jos, adică cu sprijinul cel puțin al unei părți al clasei politice, legitimate de cercuri de influență și fragmente ale clasei politice occidentale. Elementul esențial care deosebește însă tranziția postcomunistă de noua tranziție pro-occidentală a României este faptul că, atâta vreme cât a fost vorba de îndepărtarea de comunism și apropierea de societatea occidentală în trăsăturile sale esențiale - democrație politică, economie de piață, alianță nord-atlantică -, a existat un set de criterii absolute
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
este faptul că, atâta vreme cât a fost vorba de îndepărtarea de comunism și apropierea de societatea occidentală în trăsăturile sale esențiale - democrație politică, economie de piață, alianță nord-atlantică -, a existat un set de criterii absolute. Odată cu îndeplinirea acestor criterii, tranziția românească postcomunistă se încheie, iar tranziția care urmează riscă să devină confuză din lipsa unor asemenea criterii esențiale. Marea problemă a post-tranziției este tocmai incapacitatea formulării unor obiective politice esențiale, adică strategice, cărora să le fie subordonate oricare dintre reformele coordonate politic
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tranziția românească a fost orientată către satisfacerea a trei cerințe externe prioritare: democrația politică, economia de piață și integrarea internațională. Aceste cerințe au fost îndeplinite, în forme mai mult sau mai puțin autohtone, iar îndeplinirea lor consacră încheierea primei tranziții - postcomunistă - a societății românești. În mod firesc, după o tranziție ar trebui să urmeze o evoluție. Probabil că dacă ar fi fost exclusă de la integrarea europeană, chiar asta s-ar fi întâmplat cu societatea românească. Rămânând la exemplul anterior, al raporturilor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în constituirea pieței forței de muncă în România. Marea schimbare care are loc pentru România ca urmare a integrării sale în lumea dezvoltată a Europei se referă la modificarea criteriilor de evaluare a tranziției românești. Așa cum am spus deja, tranziția postcomunistă s-a desfășurat pe cele trei mari direcții de compatibilizare dintre societatea românească și societatea capitalistă dezvoltată și democratică a Occidentului. Dacă ar fi fost lăsată la periferia sistemului internațional al lumii dezvoltate, precum sudul bazinului mediteranean sau țările Asiei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
din motive strategice și ideologice, România a fost inclusă în centrul lumii occidentale dezvoltate - precum Spania și Portugalia cu câteva decenii mai devreme; sau Grecia, cu și mai mult timp în urmă - la criteriile de compatibilitate care au dominat tranziția postcomunistă se adaugă un criteriu suplimentar, ce caracterizează a doua tranziție. Este vorba despre criteriul prosperității. Criteriul prosperității Criteriul prosperității este rareori pomenit ca atare, dar de fapt el este criteriul subiacent tuturor încercărilor de tipologie care se străduiesc să separe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dacă avem în vedere că acest lucru înseamnă că economia românească este capabilă să producă, pe termen lung, prosperitate în țară. Iar aceasta se datorează, între altele, faptului că producerea de prosperitate nu a reprezentat un obiectiv al tranziției românești postcomuniste. Ca urmare, ea nici nu a fost obținută. La jumătatea primului deceniu al celui de al treilea mileniu, România rămânea cea mai săracă dintre țările europene membre ale Uniunea Europeană sau candidate la aderare și una dintre cele mai sărace și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tentative de tranziție, ce au amestecat succesele parțiale cu eșecurile. Acest obiectiv a constat în achiziția de prosperitate de tip occidental, probabil singurul tip de prosperitate care era accesibil societății românești. În nici una dintre formele încercate - postfeudală, protocapitalistă, comunistă și postcomunistă -, tranziția românească nu a reușit să o obțină. Mai mult, de-a lungul întregii perioade, condiția sine qua non a acceptării României în lumea occidentală a fost și ea constantă: România trebuia să probeze nu atât faptul că devenise o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Portugalia, până la Grecia, Finlanda, Norvegia și Irlanda -, au reușit să treacă acest prag și au fost incluse în lumea prosperă occidentală, beneficiind astfel de avantajele corespunzătoare. România nu a reușit acest lucru în tranzițiile de până acum, inclusiv în cea postcomunistă. Ceea ce justifică necesitatea unei a doua tranziții, orientată de data asta spre achiziționarea de prosperitate. Unul dintre motivele pentru care, în materie de prosperitate de tip occidental, tranzițiile românești au eșuat a fost acela că, în nici una dintre încercări, obiectivul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]