1,960 matches
-
joc de oglinzi paralele. Surprize, surprize Înainte de a mă apropia de standul României am avut cîteva surprize plăcute legate de scrierile unor autori inconfundabili și de spațiul cultural sud-est european. La finele verii, Editura Suhrkamp a lansat volumul de proze postume ale lui Paul Celan Mikrolithen sinds, Steinchen, ediție îngrijită, ca și volumele precedente de corespondență și poezie, de Barbara Wiedemann și Bertrand Badiou. Lucrarea de față conține un mare număr de texte scrise de autor în limba română și este
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
scăpată de el". Deci dus la azil, căci altundeva unde?! G. Călinescu are, în ochii posterității lesne judecătoare, dreptate! Ce bestie, această doamnă ,burgheză" care cere să-i fie luat de pe cap poetul național cu mintea răvășită! În realitate, judecătorii postumi ar trebui, pentru lămurire, să facă o experiență. Să găzduiască în casa lor, fie și cîteva zile, un scriitor contemporan dintr-o anumită categorie. Nu dintre cei care, ca Eminescu, sînt bolnavi grav, cu acte în regulă, și vor sfîrși
Biata doamnă Slavici by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11200_a_12525]
-
Marius Robescu. Ar fi putut fi un eveniment dar nu a fost, pentru că simpla publicare nu era suficientă pentru a-l produce. Spre a nu mai vorbi de editarea ca atare, din păcate cu totul neprofesionistă. Când apare o operă postumă de proporții, a unui autor de o anume importanță, sunt necesare măcar minime informații despre împrejurările în care a fost scrisă, despre motivele nepublicării ei în timpul vieții autorului, despre cine a păstrat manuscrisul, despre cine l-a pregătit pentru tipar
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10653_a_11978]
-
toate fețele, la propriu, cartea apărută la editura M.L.R., și nu am găsit nici urmă de însemnare lămuritoare, necum un aparat critic. Nimic. între timp a apărut însă revista MANUSCRIPTUM (nr. 1-4/2004-2005), care publică un fragment din același roman postum al lui Marius Robescu, Trunchiul și așchia. Fragmentul a fost predat redacției, probabil, înainte de a fi pornit cartea la tipar, aceasta apărând însă mai repede decât voluminoasa revistă trimestrială a M.L.R., altfel excelentă. Important este că publicarea fragmentului de roman
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10653_a_11978]
-
de cafenea literară (semnează gd. un red. de astăzi, la rubrica de Idei, oameni & fapte, adică luări de poziție, înțepături, atitudini), de culte (Crainic, și teza lui, a nevoii de Orient), de carte (Pamfil Șeicaru despre Ștefan Petică, făcîndu-i dreptate postumă). În fine, nesemnată, o cronică măruntă, despre datoria (deloc mică) a societății față de cultură. Mărunțișurile, de-a binelea, de politică editorială, le găsim pe coperta din spate: "pentru recenzii și anunțarea apariției, casele de editură și domnii autori sînt rugați
Nedatate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10685_a_12010]
-
un jurnal al lui Eugen Barbu. Și o face și acum tot fără a ne spune despre el altceva decât că este inedit. Nici cine l-a încredințat redacției nu aflăm, nici dacă autorul a lăsat vreo vorbă în legătură cu destinul postum al notelor sale intime. Necesarele, după noi, adnotări redacționale lipsesc. Să înțeleagă fiecare cititor ce vrea și ce-i place. Să ia, eventual, drept bune și adevărate spusele despre unul sau altul ale pătimașului autor al Groapei. Și, măcar de
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10711_a_12036]
-
pro, supra, via, ŕ la) și de particularitățile lor de construcție, constatînd efectele unor tendințe analogice contradictorii în anumite greșeli actuale: construcția lui asupra cu dativul (asupra sieși), a lui aidoma cu genitivul. Această culegere de texte - omagiu din păcate postum adus unei mari personalități a lingvisticii românești - rămîne nu doar o sursă de informații prețioase, ci și un model de claritate și precizie, de demonstrație practică a ideii că este indispensabilă cunoașterea istoriei limbii, în mod special a vechilor gramatici
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]
-
treacăt - că viața lui Vincent van Gogh (18531890), pictor, desenator și gravor olandez, încărcată de întrebări și privațiuni, ba în Olanda, Belgia, nenumărate în Franța, i-a oferit prea puține momente de glorie, cât a trait, aceasta instaurându-se în postumi țațe (că în mii de cazuri ale lumii). Faima (nefasta, de fapt) din timpul vieții a fost legată de gestul său de automutilare - prin tăierea unei urechi. Cum senzaționalul negru, impus brutal prin fantome și crime, începând din cea de-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Dar tot nu știu până acum ca vreun alt deținut politic să fi scris în închisoare altceva decât declarații pentru dosarul inculpatului. Cine a mai scris proză de ficțiune în închisorile comuniste din România? Nu știu nici un alt caz. Opera postumă a lui Petre Pandrea a fost o revelație, al cărei echivalent nu-l găsesc decât în cazul lui Mircea Vulcănescu. În 2000, Editura Albatros publică Memoriile mandarinului valah. Toate celelalte volume de inedite le-a tipărit Editura Vremea, care și-
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
Când scrii despre memorialistica lui, riști să-ți transformi comentariul într-o antologie de citate memorabile (de această capcană nu am scăpat nici eu în acest articol). Peste tot pitorescul dezvăluirilor, Petre Pandrea pune mai presus de orice speranța dreptății postume: "Toți vor fi judecați" (p. 167) - își exprimă el foarte ferm convingerea morală. Petre Pandrea era un intelectual din rândul "oltenilor autentici și al europenilor sinceri" (p. 147), cum îi plăcea să se recomande, situându-se la intersecția dintre universalism
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
și culturală se datorează, cred, și acestui timpan colectiv stricat, prin care trec numai sunetele ascuțite, nu și cele grave. Ceea ce frapa la Tita Chiper era curiozitatea proaspătă, netrucată cu care își urmărea interlocutorul. Pariul ei secret, pe care volumul postum de interviuri, Într-o lumină orbitoare, îl dezvăluie, era să demonstreze că orice om are ceva de spus, cu condiția ca un altul să-l asculte cu adevărat. Nu există, din acest punct de vedere, diferențe între elite și mase
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
Daniel Cristea-Enache Titlul volumului singular și postum al Titei Chiper, Într-o lumină orbitoare, este frumos, dar întrucâtva derutant. Fiindcă sugestia lui primă ori secundă este aceea de revelație, de moment al adevărului la care se ajunge ex abrupto, fulgerător, într-o incandescență a marilor trăiri. Or
Felii de viață (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10925_a_12250]
-
Ediția critică a Oanei Soare, realizată cu pasiune și profesionalism, face un bilanț de etapă în posteritatea lui Ștefan Bănulescu și va stimula o schimbare importantă în receptarea și interpretarea operei lui. Milionarul în povestiri merita un astfel de omagiu postum.
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
citiți, studiați, traduși și analizați autori marxiști și comuniști la nivel mondial în ultimele decenii. " Prezenta " lui Gramsci în spațiul ideilor contemporane este actual în pofida "abuzurilor" de tip conceptual la care au fost supuse scrierile sale, încă de la momentul publicărilor postume. Elementele de originalitate cu care Gramsci a interpretat mai multe fenomene atât din interiorul spațiul cultural și politic italian cât și a panoramei teoriei marxiste și a lumii comuniste, l-au transformat într-un autor cu caracter universal. Interesul cu
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
ușurință în timpul lecturii și cărora, absorbiți de desfășurarea ostilităților din text, nu suntem înclinați să le ținem minte ideile rostite în disputa cu Socrate. Acestor personaje, consideră autorul, ar merita să li se facă dreptate măcar acum, în lumea lor postumă, punîndu-li-se în lumină gîndurile și comentîndu-le dintr-o perspectivă mai apropiată zilelor noastre. Iar Andrei Cornea chiar asta reușește să facă, să readucă la viață un număr de personaje cărora memoria noastră culturală, zgîrcită și nedreaptă cînd e vorba de
În spiritul lui Platon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10980_a_12305]
-
lumină gîndurile și comentîndu-le dintr-o perspectivă mai apropiată zilelor noastre. Iar Andrei Cornea chiar asta reușește să facă, să readucă la viață un număr de personaje cărora memoria noastră culturală, zgîrcită și nedreaptă cînd e vorba de împărțirea laurilor postumi, nu le-a păstrat nici un dram de notorietate: Menon, Euthyphron, Philebos, Callicles, Criton sau Gyges. Să fim sinceri, cîtora dintre noi aceste nume le mai spun astăzi ceva? Iată de ce efortul de a reînvia, cu aura lor culturală cu tot
În spiritul lui Platon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10980_a_12305]
-
anului 1875, Revista contimporană contraatacă revista Convorbiri literare sub o formă mascată: în primul nr. din 1 ianuarie, apare în presa literară românească un nou nume de critic literar: G. Gellianu, care semnează, în editorialul ,Schițe literare", recenzia la volumul postum Foi de toamnă, Poesii de N. Georgescu. Gellianu nu este de acord cu D. Bolintineanu care, în Prefața volumului, afirmase că poetul N. Georgescu ,era în formare", ci era ,un poet în toată puterea cuvîntului", caracterizare maioresciană atribuită lui Eminescu
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
Gheorghe Grigurcu După 1989 putem constata că a apărut ori cel puțin a căpătat un sens aparte conceptul literaturii de sertar. Desigur, au existat și înaintea acestui moment de cotitură scrieri cu caracter discret, sortite unei publicări amînate ori postume, în speță cele cu un accentuat caracter privat: jurnale, memorii, corespondență etc. Dar, într-un context democratic, această intenționalitate ce le particulariza era firească, emanînd din liberul arbitru al autorului. în schimb, în circumstanțele cenzurii și ale unidirecționării ideologic-politice, o
Din literatura de sertar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11050_a_12375]
-
care dezvăluiau limpezimea spiritului, claritatea memoriei dar și combativitatea lui: ,Ai vorbit cu Ungaretti?" Doar atâta-mi scrisese, ceea ce arăta că, în clipele acelea, aflând că și Ungaretti se afla în Alexandria, se gândea intens la reputația și gloria lui postumă. Adevărul era că, deși îl văzusem pe Giuseppe la una din conferințele mele de la Cairo și discutasem cu el pe teme de literatură și politică, nu-i spusesem nimic de doleanța lui Kavafis. Mă gândeam că, chiar dacă avea acces la
Filippos Filippou - Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11040_a_12365]
-
Ion Simuț Nu sunt prea mulți autorii a căror operă să fie, cu adevărat, o revelație postumă. La noi e greu să găsești alte nume din această categorie, la fel de importante, alături de Petre Pandrea, I. D. Sîrbu, N. Steinhardt și Alexandru Dragomir, dacă vorbim de perioada postdecembristă. În anii ´60, marea revelație a unei opere postume o produsese V.
Un intelectual intrat în legendă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10864_a_12189]
-
adevărat, o revelație postumă. La noi e greu să găsești alte nume din această categorie, la fel de importante, alături de Petre Pandrea, I. D. Sîrbu, N. Steinhardt și Alexandru Dragomir, dacă vorbim de perioada postdecembristă. În anii ´60, marea revelație a unei opere postume o produsese V. Voiculescu. Cine, în afară de cunoscătorii apropiați, ar fi crezut că opera lui Mircea Vulcănescu (1904-1952) are amploarea pe care a dovedit-o devotamentul restituirii sistematice și profesioniste, susținut un deceniu și jumătate, de Marin Diaconu? O arhivă impresionantă
Un intelectual intrat în legendă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10864_a_12189]
-
urmă, la ani buni distanță, la Fundația Culturală Română) al lui Costache Olăreanu îl pomenește, citîndu-l și înțelegîndu-l, explicîndu-l în ?definiții? de-o delicatețe rară, la trei ani de la despărțirea, incredibil, definitivă. La fel, deschizîndu-i, Ioanei Em. Petrescu, tulburătorul jurnal postum, ?invită?, addenda la un dicționar literar, omul în grila operei. De ce? Fiindcă ?posteritatea este îndreptățită să cunoască orice document pe care un scriitor l-a lăsat în urma lui, fără să-l fi distrus, deși ar fi putut s-o facă
la Povești, povestiri, amintiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10883_a_12208]
-
care ne-a Învățat gramatica (morfologia, sintaxa și fonetica), literatura română și mai ales, pe unii dintre noi, În particular, biografia lui Eminescu și a altor scriitori. Îmi aduc aminte că la analiza uneia dintre poezii și anume „Viața”, - poezie postumă, găsită În halatul lui Eminescu, după ce a murit În sanatoriul Dr. Șuțu, de pe strada Plantelor nr.74, din București, pe care a publicat-o, prima dată, În vol. V, al lui Perpessicius (D Panaitescu), eu l-am Întrebat: „Cum putem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Al. Săndulescu Jurnalul lui Gala Galaction, unul dintre cele ținute peste jumătate de secol, comparabil din acest punct de vedere cu însemnările zilnice ale lui Titu Maiorescu, a avut, până în 1989, o soartă postumă nefericită. Publicat mai întâi în 1977, a apărut cu textul masiv cenzurat, până la desfigurare. Neobositul editor, de o viață devotat scriitorului, Teodor Vârgolici, l-a reluat între 1996-2003, dând o nouă ediție, de astă dată, integrală, restituind numeroasele pasaje eliminate
între amăgire și dezamăgire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10216_a_11541]
-
Muzeul }ăranului Român (Povestiri mici și mijlocii, 2004, Cartea cu euri, 2005) și două volume coordonate împreună cu Zoltán Rostás (Istorie la firul ierbii. Documente sociale orale, 2003, și ,Televizorul în micul infern", 2005). O apariție de ultimă oră (și, vai!, postumă) este un scurt, dar captivant Jurnal de tânăr scriitor, urmărit de o boală necruțătoare și refugiat în comuna natală, de unde scrie, până aproape de finish, mesaje prietenilor săi. E de presupus că alte și alte pagini, din genul prozastic, epistolar sau
Unde fugim de-acasă? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10805_a_12130]