996 matches
-
manifestă la nivelul relației realitate - idee este considerată "cauză eficiență". Cauza eficientă este aleasă pentru că la nivelul acesteia se află "tot atâta desăvârșire (...) pe cât în efectul acestei cauze"154. Cauza eficientă a fost aleasă pentru că este singura care poate transforma potența în act155. Ideea reprezentată ca act are drept potență obiectul ce cauzează această idee. Sub influența cauzală ideea aceasta poate deveni simbolul realității. La nivelul cognitiv corespondența dintre idee și obiect se poate transforma în identitate. Ideea este identică cu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ea conține ideea de infinit care este o idee negativă. Astfel ideea de Dumnezeu are mai multă realitate decât percepțiile ego-ului. Relația ego - Dumnezeu este privită din perspectiva relației potență - act. Dacă ego-ul ar avea atributele lui Dumnezeu doar în potență atunci ideea de Dumnezeu nu a putut fi creată de potențialitățile desăvârșirilor sale. Chiar dacă am identifica la nivelul ego-ului potențele divine acesta nu poate fi creatorul lui Dumnezeu. Dar aceste potențialități nu există pentru că în multitudinea potențialităților nici una nu se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ego-ului. Relația ego - Dumnezeu este privită din perspectiva relației potență - act. Dacă ego-ul ar avea atributele lui Dumnezeu doar în potență atunci ideea de Dumnezeu nu a putut fi creată de potențialitățile desăvârșirilor sale. Chiar dacă am identifica la nivelul ego-ului potențele divine acesta nu poate fi creatorul lui Dumnezeu. Dar aceste potențialități nu există pentru că în multitudinea potențialităților nici una nu se referă la ideea de Dumnezeu. Dacă ideea de Creator ar fi în mine potența Lui atunci aceasta ar avea drept
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nesteroidiene. - Dacă durerea este persistentă sau se accentuează, se maximizează dozele de medicamente non-opioide și se adaugă opioide slabe (de exemplu: codeină, oxycodon, hydrocodon). - Pentru durerea moderată până la severă, neresponsivă la doza maximă de opioid slab, se administrează opioid cu potență crescută (de exemplu: morfină, hidromorfon, fentanil). - Se administrează terapie adjuvantă în funcție de caz: antiinflamatoare nesteroidiene, corticoizi, antidepresive triciclice. - Tratamentul efectelor secundare ale analgezicelor (constipație, greață, vărsături, gândire confuză) imediat cum acestea apar. - Tratamente complementare: aplicații calde sau reci, stimulare electrica transcutanată
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
mai bogate în conținut. Jocul didactic este mijlocul cel mai eficient de dezvoltare a capacităților de comunicare verbala, deoarece el asigură o participare activă, atractivă și deconectantă. Se știe că prin joc copilul pune în acțiune toate posibilitățile sale, toate potențele sale intelectuale, fizice,morale. Jucându-se, ei comunică între ei și astfel își dezvoltă limbajul, socializează și își definesc personalitatea. Am organizat jocuri didactice atât în cadrul activităților comune cât și în cele la libera alegere ca: “Ce este ți ce
Caleidoscop by Constanţa Manole () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93510]
-
atât de puternic încât să îi poată distruge"71. Eroarea de argumentare a lui Filmer provine mai ales din faptul că se sprijină pe naturalismul aristotelic, conform căruia nimic nu este în act fără a fi fost mai întâi în potență. Potrivit acestei viziuni, Adam a luat în stăpânire proprie nu numai ceea ce exista de facto, dar și ceea ce nu exista încă. Dar ceea ce urma să existe nu era neapărat un inferior, așa cum rezultă din faptul că însuși Adam a fost
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de o aceeași înrîurire a filosofiei lor de către literatură, fără a exclude e cazul lui Blaga îndeosebi influențele venite dinspre știință. Creația acestor autori punea însă accentul cu gravitate pe limbaj, și-a fundamentat discursul pe utilizarea extrem de rafinată a potențelor limbii. De la exegeza lui Vasile Băncilă și pînă la descifrarea cu totul specifică făcută de Noica, receptarea filosofiei blagiene nu a putut ocoli osmotica ei legătură cu literatura, trecînd dinspre o evaluare accentuat autohtonă spre revelarea unei deschideri surprinzător de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
la dezvoltarea minții și puterii de judecată. În concluzie, astăzi mai mult ca în trecut, învățământul formativ înseamnă: * trecerea de la învățarea informativă la cea formativă, de la memorizare la dezvoltarea memoriei, imaginației, percepției, puterii de judecare, a caracterului și a tuturor potențelor psihice ale elevului; * realizarea unei distincții între învățarea ca substanță și învățarea ca formă, între ceea ce se învață și cum se învață, între informație și formație; * extinderea conceptului de învățare dincolo de memorizare, diversificarea metodelor și activității didactice cu accent deosebit
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
a despica -irul în patru". - Un procedeu care poate -avoriza și dezvolta abilitățile analitice îl reprezintă elaborarea unor liste de atribute (calități) și, în paralel, corespunzător, utilități ale obiectului supus analizei. - Autochestionarea. Tehnica autochestionării reprezintă o modalitate de ampli-icare a potențelor creative prin autoinvestigare, supunând produsul creat unor analize multiple, din variate unghiuri de vedere. - Brainstorming-ul reprezintă o veritabilă provocare concomitentă a mai multor inteligențe, un asalt de idei, -urtună în creier. Impusă de pragmatismul american, metoda se înscrie într-
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cocuta BUNDUC, Liviu RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92838]
-
cu cei ai GH-ului. Prolactina acționează prin receptori specifici, prezenți în numeroase țesuturi, respectiv ficat, ovar, testicul, prostată, dar principalul loc de acțiune este glanda mamară, unde inițiază și menține lactația. Receptorii prolactinei sunt stimulați la om cu aceeași potență de GH; există o mare asemănare structurală (omologie) între receptorii prolactinei, GH-ului și a numeroase citokine (22). Hiperprolactinemiile pot asocia o moderată alterare a toleranței la glucoză. Într-un studiu efectuat pe 26 de pacienți cu prolactinom toleranța inadecvată
Tratat de diabet Paulescu by Rucsandra Dănciulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92223_a_92718]
-
substanța primară emană existențe secundare, fără ca prin acest proces substanța primară să sufere vreo scădere 59. Este vorba de ceea ce a rămas cunoscut drept teoria emanației. În mod asemănător este formulată și ideea că din Dumnezeu emană o serie de Potențe, fără a distruge unitatea acestuia, ci rămânând oarecum în el, în veșnică unitate cu el60. Ceea ce este foarte important e faptul că Philon avansa aceste formule antinomice în mod conștient, ca expresie a unui mister. Prin aceasta, fapta sa se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
natură, o fire care "coincide cu antinomicul însuși, cu contradictoriul însuși"157. E antinomic prin determinații (divin și demonic în același timp) și paradoxal prin modul de manifestare în creație: o origine ce nu originează, un generator ce-și mutilează potențele. Voi urmări aceste aspecte în cele ce urmează. Marele Anonim este o existență pe deplin suficientă sieși, de o maximă complexitate structurală și funcțională. Această existență divină în structura ei este investită, în concepția metafizică a lui Blaga, cu "posibilitatea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unor forțe contradictorii ce-i definesc structura 478. Însă, și aici intervine cuplul antinomic de care vorbeam, această asociere contradictorie nu are loc oricum, ci sub forma unei relații dinamice. Atunci când una dintre aceste forțe se actualizează, cealaltă trece în potență, rămânând în secundar. Ele nu se pot actualiza în același timp. Dar, lucru foarte important, care iese din cadrele logicii clasice a noncontradicției, acestea nu pot nici să se actualizeze total, aruncând în neant, în nonexistență forța opusă. Caracterul sistemic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
această imagine nu a apărut încă, fiind expresia virtuală a inaparentului, in-formarea unei forme vide. Ca atare, demersul nostru urmează o cale circulară, înainte și înapoi (ilustrând una din ipostazele cercului hermeneutic): în amonte, de la imaginile articulate verbal înspre prefigurările potențelor seminale (de la imaginar la imaginal) și, în aval, la imaginile poetice propriu-zise. La acest nivel, nu putem vorbi nici de manifestare, nici de reprezentare, căci nimic nu ni se pune în față. Imaginea inaparentă (a inaparentului însuși) este ascunsă în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
al unei pre-imagini sau - așa cum l-am numit - al unui imagem. Stare genuină a comprehensibilului confruntat nu cu survenirea ființei imaginii, ci cu pre-ființarea ei inimaginabilă. Înțelegem deci prin ființare nu vreo calificare ontică a ființei reprezentabile, ci dinamica (dynamis) potenței imaginale, starea de trecere prin transparența care se vede, ia forma unei imagini originare. Iar această trecere a începutului prin ceea ce semnifică înainte de a fi este imprezentabilă și nereprezentabilă, deși vorbim de o deschidere a posibilului, nu în sensul însă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ceea ce este deja posibil, forma luminoasă înscrisă de la început în ceea ce nu este decât în perspectiva sfârșitului. Adică "latente-n pulberi aurii/ păduri ce ar putea să fie", căci "sunt cu putință și un asemenea foc,/ și asemenea arderi 9". Potența semnificantă nu înseamnă însă doar înscriere a ființării pe calea ființei, ci și "potența unui mister revelator 10", facerea de sine, creșterea în adâncul naturii predispusă la prefacere. Ceea ce deja poate stă în așteptare, așteaptă posibila zămislire "supt ceruri cari
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în perspectiva sfârșitului. Adică "latente-n pulberi aurii/ păduri ce ar putea să fie", căci "sunt cu putință și un asemenea foc,/ și asemenea arderi 9". Potența semnificantă nu înseamnă însă doar înscriere a ființării pe calea ființei, ci și "potența unui mister revelator 10", facerea de sine, creșterea în adâncul naturii predispusă la prefacere. Ceea ce deja poate stă în așteptare, așteaptă posibila zămislire "supt ceruri cari încă nu s-au clădit", "un cer chemător și necucerit 11". Puterile - "în ipostază
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lasă văzut, adică transpare în trupul transparent al posibilității de a fi, fără nicio determinație actuală. Imaginea aceasta care se dă înțelegerii este forma pură a inaparentului, figura născândă a increatului care pune posibilitatea creației. În distanța acestei deschideri, dubla potență a lui a fi sau a nu fi se ascunde în nemanifestarea atributelor ființării; un nonmanifestabil real pe care intuiția revelatoare îl sesizează drept semn deja rostitor, vestitor al unei lumini prin care se vede. Ascunderea revelatului nu închide perspectiva
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ascunderea originarului: "Cu verzi și stătătoare pustietăți lichide,/ Sinteze transparente, de străluciri avide/ Zbucnesc din somnorosul noian originar" (Banchizele)13. Ceea ce iese din magma informă are deja un trup, transparentă întruchipare a dublei naturi. În această cvasi-lume nehotărâtă, ființările sunt potențe predispuse la creație dar, în același timp, frânate în avântul lor de puterea magnetică a adâncului din care nu s-au desprins cu totul: "smulgându-ne din cercul puterilor latente,/ Vieții universale, adânci, ne vom reda" (Panteism). Ceea ce se dă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lung țesut/ De la plăpânda iarbă la fruntea gânditoare,/ Și blondul șir de forme, urcând din soare-n soare,/ În largurile vieții revarsă un trecut". Roiul de existențe ce răsare din neființa unității înfășurate în sine configurează forme existențiale posibile sau potențe ale increatului desfășurate în marea țesătură a undei creatoare, șir de forme în peregrinarea lor ascensională spre lumina ființei. Imaginea- undă se desprinde astfel "din apele eterne" pentru a-și însuși "vestmântul acelor care mor"; întruparea sa în lumină ia
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
din ascunderea universalei inaparențe este o permanentă facere și prefacere a tot ce ființează și apare în ființă, fiind totodată o ieșire din nemurire, asumarea condiției prin care creatul se expune desfacerii, decreației. Elanul e însă mult prea imperios pentru ca potențele, în ciuda mirajului întoarcerii în sânul Vieții universale, să-și refuze deschiderea spre destinul care le cheamă, "spre nevăzutul unde arpegii de fanfare/ Desfac în foi sonore o limpede chemare", deschidere prin care se aude "cum urcă din adâncuri un mare
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
distanțe transparente, forma luminoasă a diafanului. Diafanul nu arată ceva decât în transparența inaparentului; el oferă vederii ceea ce în esență nu se arată, făcând vizibil ceea ce este inaparent în ființare. În cazul poemelor barbiene: increatul ce iese din ascundere ca potență a creativității. Ieșire sub forma unei necurmate unduiri a cărei imagine e dubla reflectare a ascunderii și neascunderii, a mișcării spre ființă și a rămânerii în ființarea pură: "oglindă călătoare, cer mobil" (Râul). Dialectică a unei răsfrângeri încrucișate pe un
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vedere, ea însăși luminând în adâncul din care toate încep. Dacă "tot ce-n creiri se va naște-n versuri/ să-și capete o formă în natură" (Psalm)26 formulează exigența conform căreia în poem natura apare "ridicată la o potență mai mare ca imaginea ei normală", aceasta întrucât - spune Fundoianu în aceeași prefață - "numai în poem, lumea ireală (...) părea că ia o formă, că devine materie vie, (...) o lume văzută sub specie aeterni"27. Și atunci poezia, într-adevăr, nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și seara s-o strângă,/ nimeni nu-i seara s-o vrea și s-asculte tăcerea -/ sufletul meu, sufletul meu de tăcere". Imaginea diafană realizează o autosuprimare a nemijlocirii estetice, mediere care întemeiază un raport între ceea ce se dă ca potență de sens ce începe să se rostească și figura în care aceasta apare în discurs. "Ar fi oare cu putință să existe continuitate estetică fără a exista, subiacentă, și o identitate de priză asupra unei aceleiași realități?"34 O mediere
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dincolo de opoziția dintre model și copie, văzut ca în vis și care nu poate fi gândit decât printr-un raționament "hibrid"18. Aici are natura diafanului nu imaginea ca atare, ci mediul în care ea apare, plin de forțele sau potențele imaginilor posibile, puse în mișcare de sufletul invizibil al lumii, început divin al universului vizibil 19. Cât despre raționamentul hibrid care l-ar putea gândi, un fel de contemplare mixtă, la limita dintre rațiune (a inteligibilului) și percepție (a sensibilului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]