837 matches
-
Jack Donnely 10 Realismul este un termen folosit într-o varietate de moduri în discipline foarte diferite. În filosofie, el denumește o teorie ontologică opusă idealismului și nominalismului. "Realismul științific" este o filosofie a științei opusă empirismului, instrumentalismului, verificaționismului și pozitivismului. "Realismul" în literatură și cinematografie este opus abordărilor romantice și celor care promovează evadarea din realitate. În Relațiile Internaționale, realismul politic este o tradiție de analiză care pune în evidență imperativele cu care statele se confruntă în urmărirea politicii de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
marcată de două caracteristici: în primul rând, de o metodologie pozitivistă; în al doilea rând, de tendința de a legitima structurile sociale și politice predominante. Influențate puternic de metodologiile științelor naturale, teoriile orientate către rezolvarea problemelor pleacă de la premisa că pozitivismul oferă singura bază legitimă a cunoașterii. Pozitivismul este văzut, după cum remarcă Steve Smith (1996: 13), ca "etalonul-aur" cu ajutorul căruia sunt evaluate alte teorii. Există multe caracteristici care pot fi identificate cu pozitivismul, însă două sunt în special relevante pentru discuția
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de o metodologie pozitivistă; în al doilea rând, de tendința de a legitima structurile sociale și politice predominante. Influențate puternic de metodologiile științelor naturale, teoriile orientate către rezolvarea problemelor pleacă de la premisa că pozitivismul oferă singura bază legitimă a cunoașterii. Pozitivismul este văzut, după cum remarcă Steve Smith (1996: 13), ca "etalonul-aur" cu ajutorul căruia sunt evaluate alte teorii. Există multe caracteristici care pot fi identificate cu pozitivismul, însă două sunt în special relevante pentru discuția noastră. În primul rând, pozitiviștii presupun că
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
orientate către rezolvarea problemelor pleacă de la premisa că pozitivismul oferă singura bază legitimă a cunoașterii. Pozitivismul este văzut, după cum remarcă Steve Smith (1996: 13), ca "etalonul-aur" cu ajutorul căruia sunt evaluate alte teorii. Există multe caracteristici care pot fi identificate cu pozitivismul, însă două sunt în special relevante pentru discuția noastră. În primul rând, pozitiviștii presupun că faptele și valorile pot fi separate; în al doilea rând, că este posibilă separarea între obiect și subiect. Aceasta duce la ideea că nu numai
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
teoria critică internațională a fost întotdeauna o formă de constructivism cu "c" mic. De aceea, una dintre sarcinile ei esențiale este de a analiza producția istorică și socială a agenților și a structurilor luate ca atare de teoriile tradiționale. Împotriva pozitivismului și empirismului diverselor forme de realism, teoria critică internațională adoptă o abordare mai hermeneutică, care înțelege structurile sociale ca având o existență intersubiectivă. "Structurile sunt construite social" mai precis, spune Cox (1992a: 138), "acestea devin o parte a lumii obiective
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
au fost înlocuite de alte două: dezbaterea dintre raționaliști și constructiviști, și cea dintre constructiviști și teoreticienii critici. Catalizatorul acestei schimbări a fost afirmarea unei noi abordări constructiviste în teoria internațională, o abordare ce a pus la încercare raționalismul și pozitivismul neorealismului și neoliberalismului, dar în același timp i-a îndepărtat pe adepții teoriei critice de critica metateoretică, împingându-i către o analiză empirică a politicii mondiale. Acest capitol explică natura și afirmarea constructivismului în teoria internațională, situându-l în relație
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a omului cu planeta și cu restul locuitorilor ei. Asemenea idealismului (vezi Capitolul 2 al volumului), imperativul normativ este impulsul primar în cazul ecologismului explicarea distrugerii mediului vine pe locul următor. Din punct de vedere metodologic, deși ecologiștii sunt ostili pozitivismului, nu în ultimul rând din cauza legăturii sale istorice cu tratarea "naturii" (inclusiv a oamenilor) ca obiect, pur și simplu instrumental, nu există o metodologie ecologistă clar definită. Eckersley (2004 :8-10) propune ca metodă o "ecologie politică critică". Dar aceasta se
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
24, 26, 40, 41, 87, 213, 214, 251, 271, 272, 273, 274 politică identitară, 27, 147 politici de ajustare structurală, 92 poluare, 41, 262 popor, 119, 204 postcolonialism, 147 postmodernism, 35, 40, 147, 179-206, 233, 263 poststructuralism, 179, 278, 279 pozitivism, 16, 43, 159, 168, 207, 278 predicții structurale, 54, 55 preocupări normative, 65, 278 principiul non-intervenției, 111, 113 privatizare, 92 "problematica anarhiei", 188, 189 Productivism, 266 Producție, 40, 84, 88, 95, 128-137, 145, 153 Proletariat, 127, 130, 134, 137, 138
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
două mari monografii dedicate fazei A a culturii Cucuteni, și anume cele dedicate așezărilor de la Hăbășești și Trușești. Deși neomogenă din punctul de vedere al terminologiei, tipologia formală existentă a vaselor ceramice cucuteniene beneficiază de decenii de cercetare marcată de pozitivism, fapt care a condus la crearea unor criterii de definire și încadrare tipologică rafinate, potrivite scopului nostru. Forma 1: Pahare (cupe) Din punct de vedere morfologic, această formă de vas se caracterizează prin dimensiunile sale de obicei reduse și profilul
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
ideologică a spațiului social / 156 2.2.1. Proiecția individualistă asupra socialului / 158 2.2.2. Proiecția holistă asupra socialului / 170 Capitolul III. IDEOLOGIA CA INSTRUMENT AL CUNOAȘTERII POLITICE / 187 3.1. Analiza epistemologico-politică a ideologiei / 190 3.1.1. Pozitivism și anti-metodologie în analiza ideologiei / 194 3.1.2. Modelul interpretativ de analiză a ideologiei / 200 3.2. Ideologia și provocările teoriei politice contemporane / 214 3.2.1. Ideologie și raționalitate în politică / 222 3.2.2. Ideologia și ordinea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
adopta"199. Cu alte cuvinte, ideologia poate servi scopului cunoașterii sociale, acela de a încerca o raționalizare, prin explicație și înțelegere, a ceea ce este în aparență irațional în plan social. Depășind "excesele matematizante" intervenite în sfera teoriei social-politice sub influența pozitivismului, ideologia poate contribui deci la îmbogățirea comprehensiunii complexității spațiului social. În plus, chiar dacă am fi de acord cu pretențiile emise recent de adepții "programului forte al sociologiei cunoașterii"200, care subliniază că, până când nu vom adopta o abordare științifică a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Această confuzie inițială e succedată apoi de cea creată în jurul ideii că normele instituite în societate sunt reductibile la fapte, confuzie ce se va perpetua în cadrul tuturor celor trei etape intermediare pe care Popper le identifică, și anume: naturalismul biologic, pozitivismul etic și naturalismul spiritual. Argumentând împotriva acestei confuzii, filosoful susține că, exceptând domeniul semantic 267, e imposibilă derivarea normelor din fapte și explică acest lucru spunând că adoptarea unei norme, deși este un fapt, norma trebuie deosebită de faptul că
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
un înțeles în funcție de propriul interes. Astfel, naturalismul biologic susține atât egalitarismul (arătând că, deși normele sociale sunt arbitrare, fiind impuse din afară, există legi naturale invariabile care demonstrează egalitatea dintre oameni), cât și inegalitatea biologică, care este tot una naturală; pozitivismul etic justifică neîncrederea în om și în posibilitățile sale, afirmând că acesta nu e în măsură să judece normele impuse de societate, ci, dimpotrivă, societatea oferă cadrul după care trebuie judecat individul; naturalismul spiritual, având posibilitatea de a se combina
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
aplicat într-un spațiu "fluid", în care controlul (fie el și "științific") asupra factorului uman poate fi periculos din perspectivă moral-politică. Modalitatea în care, pe parcursul acestei întreprinderi, am înțeles conceptul de ideologie nu aspiră la atingerea acelor criterii pe care pozitivismul le-a impus cu titlul de "canon epistemic" (chiar și în condițiile în care acest "canon" are serioase puncte critice). Consider totuși că ideologia poate deține un important rol explicativ-comprehensiv în procesul de cunoaștere a realității socio-politice și că analiza
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
socio-politic și mai puțin înspre caracterul "științific" sau "non-științific" al enunțurilor pe care ideologia le vehiculează. Fiind indisolubil conectată cu realitatea socio-politică, ideologia contribuie la construcția acesteia și se constituie, astfel, într-un instrument al cunoașterii sale. 3.1.1. Pozitivism și anti-metodologie în analiza ideologiei După cum am subliniat până în această etapă a argumentării noastre, analiza ideologiei s-a realizat prin raportarea sa la statutul epistemic al științelor sociale. Din acest punct de vedere, pentru cei care au considerat că științele
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
caz, o respingere mecanică a conceptului din sfera analizei specifice filosofiei, teoriei și științei politice. A deduce caracterul "neștiințific" al ideologiei din relația sa cu dominația și interesele este o atitudine dogmatică, presupunând o veritabilă "încremenire" semantică în logica unui pozitivism care pare să aibă un statut la fel de "neștiințific" ca și cel pe care urmărește, în permanență, să-l confere ideologiei însăși. Un al doilea pas privește, și aici revin la rolul primordial integrator al ideologiei, asumarea constatării că dominația și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ar fi putut produce nu doar răspunsuri la întrebările de natură normativă, ci și soluții pentru problemele de natură practică. În viziunea gânditorului britanic, teoreticienii politici s-au mulțumit fie să renunțe la conceptul de ideologie, fundamen-tându-și opțiunea pe un pozitivism a cărui marcă este dihotomia adevăr-eroare, fie să anunțe "sfârșitul ideologiei", pe baza limitării semnificației conceptului la reprezentările obervabile ale realității sociale. Ca arhetip al gândirii politice, ideologia pare să fi supraviețuit însă și, mai mult decât atât, promite să
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pieței, societatea postmodernă este locul unei implozii a tuturor granițelor, regiunilor și distincțiilor dintre cultura înaltă și subcultură, dintre aparență și realitate și dintre toate opozițiile binare instituite de filosofia și teoria socială tradiționale. Pentru Baudrillard, aceasta înseamnă sfârșitul tuturor pozitivismelor, al marilor referințe și finalități ale teoriei sociale precedente: Realul, Înțelesul, Istoria, Puterea, Revoluția și chiar Socialul însuși"480. Ca atare, înțelegerea modernă a societății nu mai poate subzista în fața "avalanșei" postmoderne, care pare să "spulbere", odată cu ideea de fundamentare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
obiectiv asumat la punctul de start al acestei cărți, conține în subsidiar încercarea de a conferi acestui termen o semnificație pozitivă. Modalitatea în care, pe parcursul demersului argumentativ, am înțeles conceptul de ideologie nu aspiră la atingerea acelor criterii pe care pozitivismul le-a impus cu titlul de "canon epistemic" (chiar și în condițiile în care acest "canon" are serioase puncte critice). În definitiv, nici nu am urmărit așa ceva. Ideea pe care am intenționat să o subliniez este aceea că ideologia poate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
o respingere mecanică a conceptului din sfera analizei specifice filosofiei, teoriei sociale sau celei politice. A deduce caracterul "neștiințific" al ideologiei din relația sa cu dominația și interesele este o atitudine dogmatică, presupunând o veritabilă "încremenire" semantică în logica unui pozitivism care pare să aibă un statut la fel de "neștiințific" ca și cel pe care urmărește, în permanență, să-l confere ideologiei înseși. Drept urmare, respingerea pretențiilor pozitiviste a deschis posibilitatea conturării unui model interpretativ de analiză a ideologiei, care permite conceptului să
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
211, 222 politică, 13, 16, 32, 33, 42, 44, 52, 53, 55, 66, 78, 85, 91, 118, 151, 158, 187, 190, 196, 205, 222 postmodernism, 240, 244, 269, 270 pozitivarea ideologiei, 16, 73, 115, 139, 141, 152, 155, 256, 312 pozitivism, 113, 144, 145, 193, 194, 213, 218, 309 pragmatic, 228, 253 pragmatism, 97 privat, 98, 159, 162, 164, 176, 218 proletariat, 15, 65, 66, 146 proprietate, 51, 177 putere, 23, 59, 67, 92, 140, 176, 187, 196, 208, 209, 240
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
vraja lui Marx", prin postularea unui sens general al ideologiei, nu s-au putut delimita de probleme precum sunt cele legate de interes, dominație sau cunoașterea subiectivă (și deci, din punctul de vedere al criteriilor de științificitate admise în posteritatea pozitivismului, neștiințifică) implicate de ideologie, după cum rezultă din considerațiile recente: " Într-un sens mai general, cultura fiecărui sistem social include o ideologie menită să explice și să justifice propria-i existență ca mod de viață, fie că este vorba de ideologia
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
public, laic și parțial gratuit. -încrederea în progresul continuu a dus la un optimism excesiv al oamenilor de știință care și-au închipuit că pot explica totul în mod rațional: Secolul XIX a fost dominat de o serie de curente: pozitivismul, evoluționismul, intuiționismul, pragmantism. -Pozitivismul o curent intelectual care promova încrederea în puterea gândirii și a cunoașterii se limita să abordeze faptele „pozitive”, adică cele confirmate de experiență, în sensul descrierii și sistematizării (nu le explica); considera că societatea era guvernată
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
biologie probându-i cu prisosință rezultatele care-i asigură un loc în Forul Academiei Franceze de științe. În tratatele: Introduction à l’étude de la médecine expérimentale (1865) și Principes de médecine expérimentale (postum), savantul se întâlnește cu medicul și filosoful. Pozitivismul său este obiectivismul observației și experimentului, ale investigației riguroase. Sensibilitatea literară îi face stilul agreabil. Între curiozitățile sale mai greu de înțeles este opoziția sa față de Pasteur și dubitarea microbiologiei, existenței fermenților și germenilor ca ființe vii. Cl. Bernard a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
industrială, prin inflorescența romantică și ulterior simbolistă, care a explodat apoi în secolul XX în mijloacele audio-vizuale (efect pervers al raționalismului matematic, care excomunica imaginea, și care prin rafinarea tehnicilor științifice a "întronat regina facultăților umane", începând cu fotografia).264 Pozitivismul însuși s-a instaurat în mod similar mitului (și încă un mit progresist care pozează în distrugător de mituri) și "departe de a fragiliza mitul, laicizarea elementului teologic nu a făcut decât să îl fortifice, absorbindu-l în modernitatea pozitivistă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]