1,967 matches
-
zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte potrivit, cuvântul profetului Osea: „Și
DIN SERIA „PRO MEMORIA – ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375464_a_376793]
-
sete. Se șterse la gură, închinându-se mulțumi lui Dumnezeu și-l rugă să-l aibă în pază. Legă ranița la baieră și, de acum intrat în cortul bulibașei din șatră, avu convingerea că nimeni nu va îndrăzni să-l prade. „Să-mi pun pătura în spinare și plec”, își spuse în sinea lui soldatul român, pripășit în șatra țiganilor deportați în Transnistria, considerați răufăcători în România. - Cum te cheamă, băiete? îl întrebă pe copilul care îl însoți și până la cortul
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
iubirea ne sporește suntem doi feți frumoși, veniți dintr-o poveste. Eu mă las furat de vraja-ți, tu-mi trezești tainici fiori răscolindu-mă-n adâncuri, mă înalț, plutesc și zbor, revenit din lumi celeste, mă las iarăși ție pradă și stârnindu-te, iubito, nu las noaptea să se piardă. Doamne, focul gurii tale simt cum arde al meu trup și dornic de răzbunare îți răspund cu un sărut, gura mea mi te vrea pradă, sub o ploaie de săruturi
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
sărut, gura mea mi te vrea pradă, sub o ploaie de săruturi, simt cum trupul tău vibrează, dar îți ții mâinile scuturi pumnii-ți mici, ascund în pripă doi sâni albi și mătăsoși pielea ta se înfioară sub sărutu-mi pofticios; pradă-mi ești, ce dulce pradă , pielea ta, simt, se topește ca și fulgul de zăpadă, te întorci și haiducește vrei să-mi scapi, dar n-ai scăpare, brațul meu te ocrotește te acopăr cu săruturi, tu cu unghiile zgârâi, îți
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
cazi în mreje iarăși, cât te știu de pătimașă... Nu mă-nșel! Tu râzi, șireato! Și cu forțele-ți sporite te arunci din nou în luptă, lupta-i însă pe sfârșite; când te-nalți din așternuturi, te cuprind eu, dulce pradă așa că urmează-ți jocul, te-oi învinge eu, degrabă. Mă stârnești râzând, iubito, eu arzând de așteptare sunt de-acuma ochi de lup, privind cârd de căprioare. Tu pierdută-mi ești în jocuri, trupul meu e o vioară pe care
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
mult, el trebuia să-i descopere primul, trebuia să-și ia banii îndărăt, și apoi ce-aveau să facă ei nu mai prezenta pentru el nici o importanță, pe când, în caz contrar, toată lumea avea să afle că el Jason Comson, fusese prădat de Quentin, nepoara-sa, o putoare* ...” Finalul apoteotic ilustrat de ceremonialul pregătirii, deplasării și intrării în biserică a lui Dilsey, împreună cu totă familia și neamurile ei, cu ocazia slujbei speciale de Paști pentru negri, la care participa însuși reverendul Shegog, și
ZGOMOTUL ŞI FURIA de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372978_a_374307]
-
Autorului “ Condamnare Ai furat ca un hoț și-ai fost prins înarmat în capcana cu iambi pe-un tărâm cenzurat și din vise-ai sustras cartilagii de-azur recidiva de-a fi ocnaș al poemului pur surghiunit în casa paingului pradă să-ți descânte-n tăciunii aprinși o pirandă să ai preț de nimic printr-un calcul mizer cu cătușe la mâini, despuiat și stingher să hălădui pe câmpuri chinuit-arătare coapsă zămislită de zori neatinsă de soare din reflexe-azurii să crestezi
MEDITAŢII... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371212_a_372541]
-
zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte potrivit, cuvântul profetului Osea: „Și
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI GAVRIIL STOICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371249_a_372578]
-
afle la îndemâna tuturor celor ce cred că „Biserica este cetatea pe care nici porțile iadului nu o vor birui” și asta datorită (și) slujitori ei fideli ce au apărat-o în vremuri în care alții au trădat-o și au prădat-o, făcându-se, în acest fel, vrednici de a ajunge din temnițele comuniste în sinaxarele acestei sfinte Biserici - ai cărei fii nelași și nefățarnici au fost, până la sfârșitul vieții lor pământești!... Drd. Stelian Gomboș. Referință Bibliografică: De la temniță spre sinaxare
DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344979_a_346308]
-
scoică las răvașe și cu un gest alene le așez în nisip doar în partea stângă unde cordul lasă bătăile mai dese mai sacadate și calde dar nimeni nu-mi aude lipsa uneori aș vrea să dau pâinea inimii firimituri pradă păsărilor să ducă ele semnul printre pietre și nisipuri ca nu cumva elixirul vieții să nu aibă hrană și să o ia razna de nebun să nu te mai găsească cu mâinile noduroase modelez plastelina nisipului sub cântecul suav al
CITESC POEMUL TĂU de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345738_a_347067]
-
Valul amintirilor Mă îndrept spre Chios, în spatele căruia se distinge silueta hotelului Sport, urmând malul lacului, iar amintirile mă năpădesc din nou. Ajung și la fântâna arteziană din fața Cazinoului și, preț de câteva minute poposesc pe o bancă, lăsându-mă pradă valului amintirilor, care mă poartă spre copilărie, spre perioada în care am fost cu adevărat fericit. În primii ani ai vieții, aici obișnuiau părinții mei să mă aducă, la joacă, dat fiind faptul că locuiam foarte aproape, la o distanță
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
înconjurat de bălării pe care amatori de graffiti n-au ezitat să-și lase amprenta. Aceasta este succinta poveste a „băii” clujene. În esență, strandul a împărtășit soarta gheretei alimentare de la intrarea parcului dinspre Teatrul Maghiar. A căzut și el pradă „privatizărilor strategice” și, probabil - într-un viitor nu prea îndepărtat - va dispărea definitiv din peisajul parcului, locul său fiind luat în cele din urmă de cine știe ce nouă apariție, ridicată de vreun „dezvoltator imobiliar”, cu „trecere” la „păstorii” orașului. Dar până
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
Când singuri azi românii țara își îngroapă. Se mișcă des pământul și ape-și ies din văd Semn ne trimit străbunii ce în genunchi nu cad , Și cum să nu te doară, să nu îți pară rău Când cei ce pradă țară sunt toți din osul tău. Referință Bibliografica: M-atinge dorul altor vremi / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 421, Anul ÎI, 25 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
M-ATINGE DORUL ALTOR VREMI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346333_a_347662]
-
întunericul pipăirii, din bâjbîiala lumii fără început, fără margine, se naște la răsărit de Eden, Lumina. E o întoarcere clipa și nu tocmai prielnică. Întoarcere la obârșii. La rădăcini. Loesul vetrei nu mai stă mărturie. S-a scufundat și el, pradă intemperiilor zilei, ca și podul de piatră. Când vom mai face altul, când invadatorii au pus călcâiul pe țărână, pe ape, munți și pe toată suflarea ? În căutarea veșniciei, mulți se îmbulzesc și dau din coate. Luptă pe viață și
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
aici, cu cruciadele, la Veneția și de la Veneția la Budapesta. Sanctuarul devine nu numai locul cel mai celebru de pelerinaj pentru țările învecinate, dar și cetatea fortificată unde se păstrează tezaurul țării. În Săptămâna Mare a anului 1430, sanctuarul este prădat și profanat de niște bandiți puși la cale de câțiva nobili polonezi care nu mai aveau bani pentru războaiele pe care le purtau. Negăsind tezaurul, iau ce găsesc: potire, cruci, aurul și bijuteriile puse de pelerini la icoană, ba încearcă
ICOANA MADONA NEAGRĂ DE LA CZCESTOCHOWA de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348285_a_349614]
-
avea prioritățile amorului și dispărea de acasă câte două trei zile, chinuindu-se să rupă câte o noapte de amor de la iubita lui studentă. În final, Costel s-a însurat și a plecat de acasă, lăsând-o pe biata Dana pradă mâinii de fier a maică-sii - o femeie implacabilă, ranchiunoasă și țață, interesată de soarta oricărui vecin de seama fetei sale, care făcea cine știe ce trăsnaie pur copilăroasă și dornică mai mereu de a-l denunța părinților, cu speranța în suflet
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348317_a_349646]
-
blesteme. Și mai știm, din comportamentul spiritual că, moral și creștinește, preotul nu blesteamă. Ferească, Sfântul! Și-aici iar apare mitul. Unii spun că aceștia ar fi blestemat armata, sau trupele austriece, conduse de generalul Bukow, din cauza că ar fi prădat și jefuit, fără niciun Dumnezeu, sfântul lăcaș. Normal, acuma aș spune că, probabil, aveau altă credință, și un alt Dumnezeu. Doamne, iartă-mă, că gândesc așa! Alții ne spun că ar fi făcută fapta respectivă de unii oameni din împrejurimi
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
sudoare și cu mare osteneală se ridică lăcașul spre cer. Dar, tâlharii, sau răufăcătorii și răuvoitorii neamului și-ai lui Dumnezeu, nici atunci și nici acum, în ceasul în care scriu aceste rânduri, știm că nu au lege creștinească, au prădat casa lui Dumnezeu. Mare foamete era pe-atunci! Călugării mănăstirii cereau ajutorul lui Dumnezeu, pentru a putea răzbi și reuși în astfel de vreme, tocmai pentru că nu doreau destrămarea sau desființarea acestui lăcaș sfânt. Necontenit, prin rugăciune către Dumnezeu îi
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
În cadrul rânduielilor bisericești s-au amestecat împărați și regi, precum și persoane cu idei greșite în interpretarea Bibliei sau a rânduielilor stabilite prin Sinoade de către episcopi”. Vasile Dale din Asuaju de Jos, le dă o lecție celor care se gândesc a prăda ... stupul albinelor. Când eram copil ascultam o frumoasă poveste despre Moș Martin și mierea de albine. Dumnealui nu despre bătrânul Martinică face referire ci despre furtișagurile între albine. Păi ce! Noi nu ne furăm între noi? Albinele de ce n-ar
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
spuma de bere. „Beda dispăruse! Pierise, de parcă l-ar fi alungat cineva cu o ploaie de stânci și bolovani care zăceau pretutindeni în preajmă. Fugise, izbind în imenșii copaci din față și doborându-i la pământ! Mă părăsise, lăsându-mă pradă celei mai cumplite umilințe încercată de mine vreodată. Nici nu am mai urcat în mașina lui Bârza la întoarcere, am venit pe jos, ca un hăbăuc, de unul singur, târându-mi într-o mână cortul, în cealaltă rucsacul. Spre seară
CAPUL DE PIATRĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348436_a_349765]
-
Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune”[1]. Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte potrivit, cuvântul profetului Osea: „Și
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE S-A ÎMPLINIT ÎN LUNA OCTOMBRIE ANUL 2 [Corola-blog/BlogPost/344959_a_346288]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > PORT CU MINE; AU NĂPĂDIT Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 315 din 11 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Port cu mine; Au năpădit Mi-au prădat avutul hoții; Au intrat în sanctuar; De comun acord cu toții, N-au lăsat un rând măcar. Toate visurile mele, Deziluzii amărui - Licăr argintiu de stele Și aromă de gutui. Dar s-au înșelat cu toții: Căci speranțe, gânduri line Nu le
PORT CU MINE; AU NĂPĂDIT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345080_a_346409]
-
ca o statuie. Și de nerecunoscut. Îmbătrânise. Odată ajuns acasă, Anton Zira ascultă de mai multe ori banda, urmărind inflexiunile vocii, valurile succesive de frig și de căldură care au străbătut-o. Și acum o lăsăm o perioadă de timp pradă întrebărilor, poate remușcărilor. Începuse să ancheteze fără idei preconcepute, ceea ce i-a lăsat un câmp mai larg de vederi și interpretare. Ca să nu compromită apriori rezultatul cercetărilor. Nici acum nu putea să spună cu certitudine dacă era sau nu vinovată
DETECTIVUL PARTICULAR de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345097_a_346426]
-
întinse de iarbă și câmpii cu oameni ce-s harnici și copii zglobii. Aceasta este țara mea. Cu bune și rele, de dor și de nea, de albastru, de nor, și de stea. Obosită, dar cântată de poeți lăudată și prădată de Gepizi și de Geți, și câți migratori au trecut,dar nu ne-au supus, am fost apărați de Zeii de sus. Aceasta este țara mea. O țară frumoasă și plină de noroc pierdută, câștigată la marele joc rătăcită, regăsită
ACEASTA ESTE TARA MEA de PETRU JIPA în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345283_a_346612]
-
în: Ediția nr. 794 din 04 martie 2013 Toate Articolele Autorului Oră matinală aripile-mi cresc gânduri dau năvală in șuvoi firesc Noaptea jumătate robul lui Morfeu când se bat armate, pentru leșul meu Cealaltă, de vise care mi le prad și când, pare-mi-se că adun și scad, Bat tobele garda un domeniu umblu-l sunt legat cu zgarda de pământ, ca plumbul Fiecare zbor s-a născut în gând și când ele mor, mor numai arzând Parfumează ora
CÂND SE BAT ARMATE de ION UNTARU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345541_a_346870]