1,102 matches
-
se învârtoșeze rășina de pe cucuruzi care, apoi, primăvara, la curățire, mai lesne se desface decât când se culeg cucuruzii îndată după a lor coacere. La strângerea cucuruzilor este mai bine a se întrebuința foarfeci mari sau, în lipsa acestora, pot sluji prăjini lungi, sau sămânța se poate căpăta prin scuturarea crengilor. Acii care doresc a-și cumpăra sămânță bună de crin să vor pute adresa la Viena, la dughenile de semințe, unde vor afla bune, sănătoase și proaspete semințe de Boemia sau
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Ioan. Vaslui, este nemulțumită și îngrijorată pe motiv că unii cetățeni au numai un hectar jumătate de pământ și unii au câte 5-6 copii și sunt forțați de organele CAM ( Casa de Administrare a Monopolurilor n.n.) să semene câte 14-15 prăjini pământ cu tutun, soia, sfeclă, in etc. și nu au cu cine să lucreze acestea fiind amenințați că vor fi dați în judecată la Legea sabotajului”. Nici deținătorii de vii sau de anumite cantități de vin nu scăpau de mâna
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
al declarației; de fapt, König), arendașul moșiei Brodoc, declara că: „...pentru îmbunătățirea soartei sătenilor din acea comună”, oferea următoarele prețuri: „...40 de lei falcea (o falce moldovenească era egală cu 1,5 ha., n.a.) pământ arătură (...)”, iar „...pentru 40 de prăjini de secere ofer 24 de lei și 2 banițe de făină de porumb”. O prăjină avea între 180-210 metri pătrați iar o baniță avea între 20 și 30 de litri. După cum se știe, până la marea împroprietărire din 1921, țăranul român
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
acea comună”, oferea următoarele prețuri: „...40 de lei falcea (o falce moldovenească era egală cu 1,5 ha., n.a.) pământ arătură (...)”, iar „...pentru 40 de prăjini de secere ofer 24 de lei și 2 banițe de făină de porumb”. O prăjină avea între 180-210 metri pătrați iar o baniță avea între 20 și 30 de litri. După cum se știe, până la marea împroprietărire din 1921, țăranul român aproape că nu deținea islaz pentru a-și putea paște animalele așa că era nevoit să
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
24 de lei, atunci pentru o vacă cu lapte solicita 10 lei iar plata pentru gonitor și mânzat era aceeași ca a lui König. Celor care nu aveau pământ absolut deloc, era „...dispus a da fiecărei familii câte 100 de prăjini (aprox. 1,8 ha., n.a.) cu prețul de 50 lei falcea în loc de 60”. Trebuie spus că aceste suprafețe erau date în sub-arendă, sau în dijmă, pentru care acest arendaș le mai cerea și alte servicii: „...locuitorii care vor lua pământ
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
erau date în sub-arendă, sau în dijmă, pentru care acest arendaș le mai cerea și alte servicii: „...locuitorii care vor lua pământ de hrană îmi vor face în comptul (contul, n.a.) prețului (de 50 de lei/falcea, n.a.), câte 25 prăjini prașilă și 40 de prăjini seceră, iar restul îmi vor plăti în numerar”. Ca să ne facem o idee exactă asupra felului în care era exploatată fără milă munca țăranului român, am extras tot din declarația arendașului Gutman prețurile pe care
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în dijmă, pentru care acest arendaș le mai cerea și alte servicii: „...locuitorii care vor lua pământ de hrană îmi vor face în comptul (contul, n.a.) prețului (de 50 de lei/falcea, n.a.), câte 25 prăjini prașilă și 40 de prăjini seceră, iar restul îmi vor plăti în numerar”. Ca să ne facem o idee exactă asupra felului în care era exploatată fără milă munca țăranului român, am extras tot din declarația arendașului Gutman prețurile pe care le plătea subarendașului sau dijmașului
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
o idee exactă asupra felului în care era exploatată fără milă munca țăranului român, am extras tot din declarația arendașului Gutman prețurile pe care le plătea subarendașului sau dijmașului clăcaș pentru lucrările agricole citate mai sus: „...în loc de 0,50 lei prăjina de prașilă și 0,20 lei prăjina de seceră, le ofer 0,60 lei prăjina de prașilă și 0,25 lei de seceră”. Iată și calculul pentru cele 100 de prăjini pe care arendașul le acorda cu mare „larghețe” țăranului
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
era exploatată fără milă munca țăranului român, am extras tot din declarația arendașului Gutman prețurile pe care le plătea subarendașului sau dijmașului clăcaș pentru lucrările agricole citate mai sus: „...în loc de 0,50 lei prăjina de prașilă și 0,20 lei prăjina de seceră, le ofer 0,60 lei prăjina de prașilă și 0,25 lei de seceră”. Iată și calculul pentru cele 100 de prăjini pe care arendașul le acorda cu mare „larghețe” țăranului: dacă pentru această suprafață de aprox. 1
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
extras tot din declarația arendașului Gutman prețurile pe care le plătea subarendașului sau dijmașului clăcaș pentru lucrările agricole citate mai sus: „...în loc de 0,50 lei prăjina de prașilă și 0,20 lei prăjina de seceră, le ofer 0,60 lei prăjina de prașilă și 0,25 lei de seceră”. Iată și calculul pentru cele 100 de prăjini pe care arendașul le acorda cu mare „larghețe” țăranului: dacă pentru această suprafață de aprox. 1,8 ha. clăcașul trebuia să plătească 60 de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lucrările agricole citate mai sus: „...în loc de 0,50 lei prăjina de prașilă și 0,20 lei prăjina de seceră, le ofer 0,60 lei prăjina de prașilă și 0,25 lei de seceră”. Iată și calculul pentru cele 100 de prăjini pe care arendașul le acorda cu mare „larghețe” țăranului: dacă pentru această suprafață de aprox. 1,8 ha. clăcașul trebuia să plătească 60 de lei, de aici îi erau scăzute sumele rezultate din prestațiile de la prașilă, adică: 25 de prăjini
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
prăjini pe care arendașul le acorda cu mare „larghețe” țăranului: dacă pentru această suprafață de aprox. 1,8 ha. clăcașul trebuia să plătească 60 de lei, de aici îi erau scăzute sumele rezultate din prestațiile de la prașilă, adică: 25 de prăjini X 0,60 lei/prăjina egal 15 lei și de la secere, adică: 40 de prăjini X 0,25 lei/prăjina egal 10 lei. Prin urmare, toamna, după culegerea recoltei de pe cele 100 de prăjini, familia subarendatoare trebuia să mai achite
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
acorda cu mare „larghețe” țăranului: dacă pentru această suprafață de aprox. 1,8 ha. clăcașul trebuia să plătească 60 de lei, de aici îi erau scăzute sumele rezultate din prestațiile de la prașilă, adică: 25 de prăjini X 0,60 lei/prăjina egal 15 lei și de la secere, adică: 40 de prăjini X 0,25 lei/prăjina egal 10 lei. Prin urmare, toamna, după culegerea recoltei de pe cele 100 de prăjini, familia subarendatoare trebuia să mai achite arendașului suma de 35 de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
aprox. 1,8 ha. clăcașul trebuia să plătească 60 de lei, de aici îi erau scăzute sumele rezultate din prestațiile de la prașilă, adică: 25 de prăjini X 0,60 lei/prăjina egal 15 lei și de la secere, adică: 40 de prăjini X 0,25 lei/prăjina egal 10 lei. Prin urmare, toamna, după culegerea recoltei de pe cele 100 de prăjini, familia subarendatoare trebuia să mai achite arendașului suma de 35 de lei. În toate aceste documente nu se spune nimic despre
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
trebuia să plătească 60 de lei, de aici îi erau scăzute sumele rezultate din prestațiile de la prașilă, adică: 25 de prăjini X 0,60 lei/prăjina egal 15 lei și de la secere, adică: 40 de prăjini X 0,25 lei/prăjina egal 10 lei. Prin urmare, toamna, după culegerea recoltei de pe cele 100 de prăjini, familia subarendatoare trebuia să mai achite arendașului suma de 35 de lei. În toate aceste documente nu se spune nimic despre eventualitatea unui an agricol prost
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
prestațiile de la prașilă, adică: 25 de prăjini X 0,60 lei/prăjina egal 15 lei și de la secere, adică: 40 de prăjini X 0,25 lei/prăjina egal 10 lei. Prin urmare, toamna, după culegerea recoltei de pe cele 100 de prăjini, familia subarendatoare trebuia să mai achite arendașului suma de 35 de lei. În toate aceste documente nu se spune nimic despre eventualitatea unui an agricol prost dar putem trage concluzia că toate contractele încheiate trebuiau respectate și de aici o
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Moruzi și Iordache Baciu. Arendașul moșiei Buhăiești, Solomon Zalman, se dovedea a fi mai generos decât cei de dinaintea lui de vreme ce cerea numai 45 de lei/falcea pe „pământul de hrană” în loc de 60, iar muncile le plătea astfel: „...70 de bani prăjina de prașilă și 30 de bani cea de secere”. Prețurile pentru folosirea suhatului erau asemănătoare celorlalți. Aproape de Buhăiești era și moșia Bârzești ce pe atunci era arendată de către proprietarul Iamandi evreului Samoil Costiner. Acesta cerea pentru păscutul vitelor pe imașul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pe falce și doi lei pentru o oaie. O facilitate importantă pe care acest arendaș o acorda sătenilor era aceea că chiar dacă o familie lua în dijmă mai mult de o falce-standard, prestația în muncă era aceeași adică „...20 de prăjini prașilă la popușoi și 30 prăjini seceră”. Prețurile fixate pentru diversele munci agricole erau următoarele: „...18 lei falcea de arătură; 5 lei falcea de grăpat; 56 de lei falcea de prașilă; 24 de lei falcea de coasă (...)”. Cam aceleași facilități
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
o oaie. O facilitate importantă pe care acest arendaș o acorda sătenilor era aceea că chiar dacă o familie lua în dijmă mai mult de o falce-standard, prestația în muncă era aceeași adică „...20 de prăjini prașilă la popușoi și 30 prăjini seceră”. Prețurile fixate pentru diversele munci agricole erau următoarele: „...18 lei falcea de arătură; 5 lei falcea de grăpat; 56 de lei falcea de prașilă; 24 de lei falcea de coasă (...)”. Cam aceleași facilități și prețuri mai ofereau și: Constantin
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
o listă nominală a vinovaților era lovită de ipocrizie. Dar, iată lista întocmită de primarul comunei Bârzești de la acea dată, primar ce avea să fie prins pe acest post și în timpul tragicelor evenimente din anii 1916-1918: „Grigore Țurcanu - 80 de prăjini; Gheorghe Papuc - 80; Toader Pădurariu - 80; Vasile Grădinariu - 120; Vasile Ungureanu - 60”, precum și „...Iancu Ungureanu, I.I. Iordache Baciu, Dumitru Șt. Baciu, Vasile C. Chelariu; Costache Ursachi, Vasile Țurcanu, Gheorghe Moruzi, Vasile Popa, Alexandru Țurcanu și Ioan C. Baciu”. Prin citirea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
vă aduceți aminte: a) CUVINTE RARE: a bruftului a certa; cadril joc cu mingea; câlți rezultatul prelucrării cânepii; erau cămăși de câlți, in (mai fin) și borangic (mătase) scumpe; ciutură lanț cu găleată (din lemn); codâlghit greșit; corobană scorbură; dărângă prăjină groasă (din lemn) de care se agață găleata pentru fântână; gioglee picioare goale, pe frig; hadarag ciomag pentru moșnegii caprelor de Anul Nou; hales bules nimic; harag nuia mai groasă, măsură pentru pământ în loc de compas; hlujeni coceni de porumb; hoină
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
frig; hadarag ciomag pentru moșnegii caprelor de Anul Nou; hales bules nimic; harag nuia mai groasă, măsură pentru pământ în loc de compas; hlujeni coceni de porumb; hoină oină; nesfadnic pașnic; palmac măsură cu palma și degetul mare îndoit, aprox. 40 cm.; prăjină și măsură, și instrument la bătaie; răpăguș derdeluș (răcuș); sărbușcă hrana săracului, zer + făină; sâială sfială; stânjen măsură, aprox. 220 m.; tinchește suferă (boală); a zâghiri a tulbura, a ameți; a zgândări a întărâta; zgherăt, a zghera a răcni, plângând
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
gemea ușor a lehamite. Din stânga, de la cofetărie, venea cucoana preoteasă, o bondoacă crăcănată, care era foarte ocupată cu dezvelirea unei înghețate cu ciocolată și vanilie. Mai în dreapta mesei unde suferea profund polițaiul, stătea la altă masă nevasta inginerului agronom, o prăjină cu sânii lăsați, trecuți de centura lată care dorea să pară că-i profilează cât de cât talia și care, deasemenea, se chinuia să rupă și ea ambalajul altei înghețate de fructe cu parfum suav de nucă de cocos. - Vai
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și supără pe cei cu musca pe căciulă. Directorii și ștabii, în general, nu vorbesc decât între ei, căci celor mici li se adresează prin porunci; ei sunt plini de importanță, plini de sine și nu prea le ajungi cu prăjina la nas; dar să știți că mai sunt și excepții, adică șefi buni, umani, care încearcă să se apropie de umilii slujbași, ascultându-le doleanțele și ajutându-i la nevoie; de, am putea spune că pădurea are fagi și stejari
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
școlarilor de toate vârstele, dar și în activitatea fizică a adulților. Exercițiile de cățărare sunt numeroase, ele putând fi executate la toate aparatele din sala de gimnastică. În mod obișnuit, cățărarea se execută la scara fixă, scara de gimnastică, frânghie, prăjină și cadru. Pe lângă aceste aparate, cățărarea poate fi executată și la banca de gimnastică, bârnă, paralele, bară fixă și inele. Exercițiile de cățărare sunt sistematizate de Grigore V., (2003) după mai multe criterii, astfel: aparatul pe care se realizează cățărarea
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]